sâmbătă, 13 august 2011

Bunul simt

    "Cunoaste TOTUL si pastreaza doar ceea ce va este de trebuinta"
                                  ...Bunul simţ,  măsură şi echilibru, se regăseşte într-un cod nescris al bunei cuviinţe pe care-l descoperim în înţelepciunea tuturor popoarelor din timpuri îndepărtate...
                                    Descartes considerându-l „lucrul cel mai drept împărţit în lume” (să fi fost bunul simţ atât de răspândit în acele vremuri, sau mai mult, să se fi găsit în aceeaşi măsură la fiecare?), aşa cum ne uităm noi astăzi la el, plin de încărcătură morală, constituie o valoroasă calitate umană care, în mod cert, nu este împărţită în mod egal. 

                                     Bunul simt, un ansamblu de idei despre lume, viaţă şi om, având ca izvor tradiţia populară şi cuprinzând elemente ale gândirii ştiinţifice. Noi însă, cei mulţi şi neavizaţi, ne-am obişnuit să-l privim drept o măsură a bunei creşteri, a bunei cuviinţe, a respectului pentru cei din jur.

SIMȚ ~uri n. 1) Însușire a organismului viu de a recepționa și de a prelucra excitanți externi sau interni sub formă de senzații conștiente. ◊ Organe de ~ organe care recepționează excitațiile din mediul exterior și interior. 
                     2) Capacitate de a înțelege, de a prelucra real un lucru. ~ul responsabilității. ~ul măsurii. ~ul umorului. ◊ ~ practic priceperea de a rezolva chestiuni practice. /v. a simți 
SIMȚÍ, simt,1. Tranz. A avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate. ♦ Refl. A-și da seama de propria stare fizică. 2. Tranz. A băga de seamă, a prinde de veste, a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia, mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății. ♦ (Despre animale) A adulmeca. 3. Tranz. A-și da seama, a fi conștient, a înțelege, a bănui o acțiune, o situație etc., bazându-se atât pe informații și elemente logice, cât și pe intuiție, instinct sau legături afective cu altă persoană. ♦ Refl. A fi conștient de o însușire, de o dispoziție sau de o stare proprie. ◊ Expr. A se simți în stare (de ceva sau să facă ceva) = a se ști, a se socoti, a se crede capabil (de ceva sau să facă ceva). 4. Refl. A avea, a da dovadă de bun-simț; a fi un om simțit (2). 5. Tranz. A fi cuprins de o stare afectivă, a încerca un sentiment, o emoție etc.; a fi mișcat, impresionat, tulburat de ceva. ◊ Expr. A simți lipsa (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauză că cineva sau ceva lipsește. A simți nevoia să... = a dori să... ♦ A avea impresia că..., a încerca sentimentul că... ◊ Expr. (Refl.A se simți la (sau înlargul lui sau (caacasă (la el) = a încerca un sentiment plăcut, a avea impresia că se află într-un mediu familiar, înconjurat de lucruri sau de oameni cunoscuți; a fi familiarizat cu ceva; a nu fi stânjenit sau jenat de nimic; a se simți bine. ♦ Refl. (Înv.) A se resimți de pe urma efectelor produse de un factor extern, de o situatie
                 Găsim reale lecţii de educaţie, norme de comportament, reguli şi legi de căpătâi pentru acest cod atât de necesar lor pe care-l puteau aplica singuri, fără intervenţia judecătorilor nedrepţi şi corupţi în încercarea de a schimba lucrurile, de a învinge tarele societăţii.

 Bunul simţ ţine  mai degrabă de o nobleţe a spiritului şi a inimii. 



După bogăţia şi varietatea acestor creaţii colective şi anonime, noi, românii, ar trebui să fim un etalon al bunului simţ. Proverbele şi zicătorile noastre sunt edificatoare în acest sens. Grăiri pline de tâlc, ele comprimă în nenumărate nuanţe codul etic al poporului român amendând minciuna, lăcomia, hoţia, corupţia, avariţia, înşelătoria, impoliteţea şi câte, Doamne, s-ar mai putea înşira, toate avându-şi rădăcinile în lipsa bunului simţ, dar arătând şi preţuirea cuvenită adevăratelor virtuţi, cu aceleaşi rădăcini, bunul simţ. Valoarea lor stă în faptul că sunt nişte concluzii ale vieţii sociale perfect valabile şi acum şi multă vreme de acum înainte. „A da cinstea pe ruşine”, „A nu-ţi cunoaşte lungul nasului”, „A uita de unde ai plecat”, „A sta în banca ta”,"Buna ziua caciula ca stapanul n-are gura"  „A fi domn e o-ntâmplare, a fi om e lucru mare”, „A te întinde cât ţi-e plapuma”, 


   „A vedea paiul din ochii altuia” sunt doar câteva adevăruri care se rostesc şi astăzi cu năduf, cu sarcasm, cu durere şi dezamăgire, cu satisfacţie, în toate mediile.


"Panza vietii noastre este tesuta din bine si din rau laolalta: virtutile s-ar preschimba in trufie de nu le-ar biciui erorile, iar viciile in disperare de n-ar fi mangaiate de VIRTUTI." WILLIAM   SHAKESPEARE



"Paşii bunului simţ formează drumul sincerităţii".(MIHAI ENACHI)


"Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea".(PUBLILIUS SYRUS din Sentinte)



"Suferinţa îi redă prostului bunul simţ".(citat din HESIOD)

"Bunul simţ este bazat numai pe o mică parte din elementele universului".(citat din IAN J.DAVENPORT)

"Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ".(citat din BUDDHA)


"Ipocrizia este zidul care separă politeţea de bun simţ".

"Este de o mie de ori mai bine să ai bun simţ fără educaţie decât să ai educaţie fără bun simţ".(Robert Ingersoll)
         "Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite"(Albert Einstein)
         "Bunul simţ este un instinct al adevărului".(Max Jacob)


"Bunul simţ este însuşirea, puterea de a judeca bine şi de a distinge ce-i adevărat de ce este fals".
definiţie de  în Discurs asupra metodei
                          
                         
Bunul simt inseamna sa poti selecta si pune in practica   cu justa masura, un comportament care sa dea fiecaruia ceea ce merita. Starea de bun simt este o stare de empatie la nivel afectiv. Poate fi exprimata si prin zicala "Ce tie nu-ti place, altuia nu face" . Cu ajutorul bunului simt, reusesti sa-i simti pe cei cu care intri in contact si pe tine insuti , astfel incat sa te comporti fara a (te) rani si fara a face sa sufere, stii cum sa ajuti simtind starea sufleteasca a celorlalti. "Bunul simţ înseamnă talentul de a vedea lucrurile aşa cum sunt şi de a face lucrurile aşa cum ar trebui făcute".
Evagrie Monahul spune: “Virtutea este hrana sufletului”
Geneza spune că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui DumnezeuIoan din Damasc scrie: 'Exprimarea după chipul indică raţiunea şi libertatea, în timp ce exprimarea după asemănarea indică îndumnezeirea prin virtute.’ Toate virtuţile omului sunt atribuite lui Dumnezeu. Ele sunt caracteristicile divine care trebuie să fie regăsite în toate persoanele omeneşti prin darul lui Dumnezeu în creaţie şi mântuire prin Hristos. Dobândirea virtuţilor este redobândirea asemănării cu Dumnezeu. Asemănarea depinde de alegerea morală, de ‘virtute. Virtuţile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început, ci un obiectiv la care trebuie să ajungă, ceva ce poate fi obţinut în diverse trepte prin Harul lui Dumnezeu.

Virtuţile sunt 
  • Hărnicia                                                                                                                                                   "Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu nimic".definiţie de                                                                                                                            "Virtute: să faci bine, din viciu".definiţie aforistică de  din Inventeme                                                        "Virtutea e absenţa exceselor".definiţie de  în Minima moralia                                                                                                               "Virtutea este calea unei medii intre doua excese"  Aristotel                                           "Bunul simt este suma  echilibrata (in armonie) a tuturor simturilor (intuitie, vaz, auz , pipait, gust, miros)". (Marlena)                                                                               Valorile educaţiei pentru cetăţenie democratică
    – Independenţa în gândire;  respectul pentru argumentul raţional; respectarea legii  ; Flexibilitate şi adaptare la schimbare, responsabilitate socială şi morală

vineri, 12 august 2011

Initierea

"Cuvantul Initiere provine de la doua cuvinte de origine latina, in = insi ire = a merge; prin urmare, este inceputul sau procesul de a intra in ceva. . . In acest caz este procesul de a intra intr-un nou stagiu al vietii spirituale. . . Fiecare initiere marcheaza un ritual de trecere si calatorie a focului interior si transmitere a acestuia de la un pol la altul, realizand o uniune crescanda cu tot ce este viu si cu tine insuti." -- Alice Bailey


INIȚIÁ, inițiez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) introduce într-un domeniu de activitate în care nu a lucrat; a da cuiva sau a căpăta primele cunoștințe. 2. Tranz. A face începutul, a pune bazele unei acțiuni, a organiza o mișcare, o activitate


INIȚIÁ vb. 1. a începe. (A ~ o campanie.) 2. v. preconiza3. a călăuzi, a introduce. (A ~ pe cineva într-un domeniu.) 4. a (se) instrui, a (se) învăța. (A ~ într-o disciplină.)
Viaţa însăşi ne invită să ne iniţiem prin mai multe moduri – iubire, pierderea unui părinte sau a unui prieten, naşterea unui copil, sau o criză gravă de sănătate. Iar iniţierea adevărată apare când ne confruntăm cu provocări personale şi trăim experienţa renaşterii spirituale – sau a iluminării – care urmează.
 Indiferent de Calea spirituala practicata (aleasa) , EVOLUTIA ARE LOC IN ETAPE, iar SCOPUL FINAL ESTE UNIC. Fiecare Initiere este o evolutie daca se pastreaza CALEA ei.
Cele sapte mari initieri prin care trebuie sa treaca fiecare om sunt : nasterea, maturitatea sexuala, prima iubire, casatoria (uneori divortul), etapa de parinte, ajungerea la intelepciune si moartea. Fiecare initiere ne ofera prilejul de a atinge iluminarea, de a ne trezi natura divina, de a ne identifica cu taramul creatorilor, de a trai experienta Gratiei Divine si de a ne elibera de taramul lipsurilor si de existenta salbatica de vanator si vanat, in care traiesc majoritatea oamenilor.  Te poti vindeca pe deplin, doar atunci cand inchei cu succes initierile pe care ti le aduce viata.
 Aşa cum putem folosi un cuţit în scopuri bune(paşnice) spre exemplu să tăiem pâinea, la fel de bine putem folosi acelaşi cuţit în scopuri rele, să luăm viaţa unui om. TOTUL   depinde de NOI, de cum folosim ceea ce folosim şi în ce scopuri.
Fiecare initiere marcheaza o ruptura cu trecutul, care te invita sa faci inca un pas spre ceea ce esti pe cale de a deveni-si astfel, sa atingi iluminarea.

Exista sapte sentimente toxice, cu care  ne confruntam pe parcursul initierii-sentimente care dau nastere tuturor credintelor restrictive: mania, lacomia, desfranarea, trandavia, invidia, avaritia, mandria.  Depinde de NOI ce alegem. Cand ne eliberam de aceste emotii si de credintele pe care le creeaza ele, referitor la lipsuri, neputinta, intimitate si teama, descoperim ca, desi exista violenta in lume, putem trai departe de ea, in casa si in relatiile noastre.
Initierea este calea prin care se vindeca emotiile toxice si le transforma in izvoare de putere si Gratie Divina. Odata cu initierea, emotiile toxice se vor vindeca, pe masura ce le vom transforma in cele 7 virtuti: PACE, GENEROZITATE, puritatea INTENTIEI, CURAJ, COMPASIUNE, CUMPATARE, SMERENIE.Viata ne invita sa ne initiem prin mai multe mijloace: prin IUBIRE, prin moartea unui parinte sau a unui prieten, nasterea unui copil sau printr-o criza grava de sanatate.
Cand depasim initierea cu succes, suntem iluminati de lumina intelepciunii si a intelegerii. Suntem capabili sa percepem realitatea asa cum este ea cu adevarat, neumbrita de ranile si durerile noastre emotionale.

sâmbătă, 6 august 2011

Binecuvantare= cuvantare de bine

BINECUVÂNTÁ= A revărsa grația divină prin cuvinte de bine; a blagoslovi. 
                          = A revărsa harul ( Har= ceea ce cauzeaza  bucurie, placere, gratificare, favoare si acceptare pentru un act de bunatate acordat sau dorit, si ofavoare fara speranta de inapoiere)  divinității asupra unui lucru sau asupra oamenilor; a blagoslovi. 
                           = A dori prosperitate și fericire cuiva (invocând adesea numele lui Dumnezeu) A lăuda, a slăvi pe Dumnezeu. A lăuda, a preamări pe cineva în semn de recunostinta
                           = a incuraja, a da speranta, credinta,a crede in ...
                           =  A susține, exprimându-și acordul; a aproba; a încuviința; a consimți. (bine + a cuvânta) 
                            = A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva, a ajuta pe cineva
                             = a cuvanta  de bine (bine+ cuvant), incuraja (a da curaj) folosind cuvinte bune
CUVẤNT =  Unitate de bază a vocabularului, care reprezintă asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) și a unui complex sonor; vorbă
              =. Învățătură, îndrumare, sfat:. dispoziție, ordin. ◊ Expr. A înțelege (sau a știde cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. 
               = Promisiunefăgăduialăangajament. ◊ Expr. Om de cuvânt = om care își ține făgăduielileCuvânt de onoare(sau de cinstede om) = promisiune sau asigurare care angajează cinstea cuivaA(-șida cuvântul (de onoare) = a se angaja în modhotărât  va face cu orice preț ceva. (A credepe cuvânt = (a credefără a mai controla exactitatea spuselorA-și ține cuvântul sau ase ține de cuvânt = a-și îndeplini o promisiune făcută6. Părereopinie exprimatăpunct de vedere. ♦ Libertatedrept de a revendicaceva


BÍNE          =  În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util
                  = În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porți bine cu oricine
                 = În concordanță cu adevărulcucorectitudineaclarprecisexact
                 = Cu grijăcu atenție
                 = Deplinîn întregimecomplet
                 =Ceea ce este utilfavorabilprielnicceea ce aduce un folos cuiva
                 = A lua (pe cinevacu binele = a proceda cu blândețecu înțelegerecu bunăvoință față de cineva
                = Armonios dezvoltatplăcut
Termenul "binecuvantare" este traducerea romaneasca a latinescului benedictio, care, la randul sau, il echivaleaza pe grecescul evloghia, toate avandu-si radacina intr-un verb care inseamna a vorbi de bine, a lauda, a cinsti, a sarbatori, a acorda unei fiinte sau unei institutii o pozitie cu totul speciala, privilegiata. Adaug insa particularitatea ca in timp ce limbile europene moderne au preluat latinescul bene-dictum (care inseamna "zicere de bine") in literalitatea lui, limba romana, dupa ce a circumscris slavonescul biagoslovenie in rezervatia limbajului monastic, a introdus termenul "binecuvantare", alcatuit, pe de o parte, din acelasi adverb latinesc bene (in romaneste, "bine"), de care insa a legat substantivul, tot latinesc, conventum (devenit in romaneste "cuvant"), care in original inseamna conventie, intelegere, pact, acord, tratat, alianta, ceea ce ii da termenului o incarcatura mult mai bogata (asa cum avem expresiile "om de cuvant", "pe cuvantul meu", "a-si da cuvantul", "a se tine de cuvant", "a-si tine cuvantul" etc). Aceasta inseamna ca a binecuvanta este nu numai a-l vorbi pe cineva de bine sau a-i spune ceva de bine, ci si a face cu el o intelegere nobila, menita sa onoreze ambele parti.

Dar romanescul "cuvant" are o incarcatura mult mai bogata, in sensul ca el, cuvantul, este nu numai un mijloc de comunicare, ci si o PUTERE in sine. El este mult mai apropiat semantic de grecescul evloghia, care inseamna binecuvantare, cu derivatul evlogos, adica cel ce binecuvinteaza. Ev-logos insa il incorporeaza pe logos, al carui inteles este acela de cuvant ca mijloc de comunicare, dar si de ratiune divina si, mai ales, puterea lui Dumnezeu. Prin puterea cuvantului a creat Dumnezeu lumea, prin puterea cuvantului a facut Iisus minuni, prin aceeasi putere, rostita in numele lui Iisus Hristos, a vindecat Petru un olog.     PUTEREA  in sine a CUVINTULUI e recunoscuta si consacrata chiar in viata publica a popoarelor, dincolo de perimetrul strict religios, vine din forta INIMII reunita cu forta RATIUNII, caci centrul  Vorbirii se gaseste chiar intre cele 2 :minte si inima. Juramantul rostit in tribunal devine act juridic, cel depus in armata e sacrosanct; cunoastem consecintele juramantului stramb sau ce se intampla cu ostasul dezertor. Dar, mai presus de toate, logos-ul a fost identificat cu cea de a doua Persoana a Sfintei Treimi, Fiul lui Dumnezeu, Cel nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, Cel prin Care si cu Care a creat Dumnezeu lumea, devenit in istorie Iisus Hristos. Ne-o spune frumos si raspicat Sfantul Evanghelist Ioan: intru-nceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Cuvantul Dumnezeu era. Acesta era dintru-nceput la Dumnezeu. Toate printr-insul s-au facut si fara El nimic nu s-a facut din ceea ce s-a facut .Poate fi ceva mai cuprinzator decat cuvantul binecuvantare in care este incorporat insusi numele lui lisus Hristos, nume care, la randul sau, este el insusi putere?
 Dumnezeu( -ul din noi) este singurul autor al binecuvantarii si, pe de alta, ca ea se adreseaza nu numai unor fiinte, ci si unor institutii. Prima fiinta care a primit BINEECUVANTAREA LUI DUMNEZEU  a fost OMUL. in Cartea Facerii ni se spune ca, dupa ce Dumnezeu i-a facut pe Adam si Eva, i-a binecuvantat, zicand: Cresteti si inmultiti-va si umpleti pamantul si supuneti-l. Pe de alta parte, primul asezamant pe care Dumnezeu l-a randuit prin binecuvantare a fost Ziua de odihna, adica a Saptea, sau Sabatul Vechiului Testament, devenit Duminica celui Nou. Dupa ce Dumnezeu a facut lumea in cele sase zile ale creatiei, El S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le facuse. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ea S-a odihnit El de toate lucrurile Sale, cele pe care Dumnezeu le-a izvodit facandu-le. Acest asezamant a fost institutionalizat de abia in vremea lui Moise, cand israelitii au fost obligati sa-1 respecte cu strictete in amintirea eliberarii lor din robia egipteana, ca zi de sfanta odihna inchinata Domnului. In vremea Noului Testament, Iisus Hristos Si-a atestat dumnezeirea si prin aceea ca S-a numit pe Sine Domn al sambetei, conferindu-i semnificatia ca orice facere de bine este, de fapt, o sarbatoare.
‎" Inaite de a-ti trimite CRUCEA pe care o duci, DUMNEZEU a privit-o cu ochii Sai cei preafrumosi, a examinat-o cu ratiunea sa dumnezeiasca, a verificat-o cu dreptatea sa, cantarind-o in mainile sale pline de afectiune ca nu cumva sa fie mai grea decat poti duce,a incalzit-o in inima sa plina de iubire, si dupa ce a masurat curajul tau , a binecuvantat-o si ti-a pus-o pe umeri, deci o poti duce.
Tine-o bine si urca de pe golgota spre INVIERE!"
 Prin teorie putem pune in practica in mod echilibrat.
Teoria este o formă a cunoaşterii raţionale, ansamblu de cunoştinţe conceptuale ordonate sistematic, decurgând din unul sau mai multe principii generale şi oferind o descriere şi o explicaţie a unui domeniu al realităţii.

luni, 1 august 2011

MERISOR (Vaccinium vitis idaeae)- PROTECTIA VIETII

MERISORUL

MERISORUL
Albe la inceput, fructele se fac rosii
 
(Vaccinum vitis idaea) 

- Inamicul natural al infectiilor -

Merisorul este un mic arbust cu frunzele mereu verzi si florile de culoare alba sau rosie, care creste in zonele muntoase de la noi din tara, de regula la marginea padurii. De ceva timp, Merisorul nostru este o adevarata vedeta a fitoterapiei, fiind foarte prezent in rafturile farmaciilor, in literatura de specialitate, dar si in... spoturile publicitare de la televiziune. Ce face atat de special acest mic arbust? In primul rand, efectul sau antiinfectios extrem de puternic. Programat de natura sa faca fata conditiilor extreme - rezista la geruri de 40 de grade, la vanturile cele mai puternice.
Merisorul si-a dezvoltat un sistem de aparare extrem de puternic, menit sa faca fata cu succes aproape oricarei boli produse de BACTERII, VIRUSI sau FUNGI. Astfel, frunzele si fructele sale sunt o adevarata uzina farmaceutica, unde sunt produse niste medicamente antiinfectioase extrem de sofisticate. Frunzele Merisorului sunt foarte bogate in taninuri (substante puternic antibacteriene si antimicotice) si in flavonoide (substante cu efect antioxidant), fiind principalele "responsabile" de actiunea antiinfectioasa a plantei. Se recolteaza pe tot timpul anului, ele fiind mereu verzi, dar cele mai puternice efecte se pare ca le au inainte si dupa fructificatie (adica la sfarsitul primaverii si la inceputul toamnei). Dupa recoltare, care se face prin simpla rupere, frunzele se usuca in strat de grosime medie (3-4 cm) si apoi se pastreaza in pungi de hartie. 
MERISORUL

Fructele Merisorului se aseamana la forma cu afinele, insa culoarea difera. Avand la inceput o nuanta albicioasa, coloratia lor se schimba spre rosu, pe masura ce se coc. Din pacate, la noi in tara, Merisorul e... invizibil in plafaruri sau in piete, aproape intreaga recolta din flora spontana ducandu-se la export si intorcandu-se sub forma de medicamente si bauturi scumpe. Se culeg, la fel ca si afinele, prin desprinderea de pe ramuri, putand fi consumate ca atare sau conservate in apa. Fructele de Merisor puse intr-un borcan cu apa, la temperatura de 10-18 grade Celsius, se pastreaza vreme de un an, fara vreo alta interventie, deoarece contin substante numite benzoati, care sunt varianta naturala si netoxica a periculosului aditiv E 211 (benzoat de sodiu), cu efect puternic conservant. 

Componenti principali:

In frunze se gasesc: arbutozide, glicozid al hidrochinonei, hidrochinona libera, metilarbutozida, flavonoizi, taninuri, ericolina, acid chinic, saruri de magneziu, vitamina C, saruri ale acizilor organici, leucoantociani si flavonoli glicozidati, leucocianidina, cvercetol, cianidina, derivati fenil propanolici etc; in fructe: acizi (citric, malic, benzoic), zaharuri, tanin, vitaminele A si C, un glicozid (vaccinin).
Proprietati: diuretice si dezinfectante; antidiabetiea, antiseptica, antiinflamatoare si astringenta.

 Datorită arbutozidului care se scindează în organism cu formare de hidrochinonă şi datorită flavonoizilor, frunzele de Merişor au acţiune diuretică şi dezinfectant renală. Cercetările efectuate la noi pentnr înlocuirea frunzelor deArctostaphylos uvaursi (L.) Spr. cu cele de Merişor arată avantajul acestora din urmă, căci datorită conţinutului mai scăzut în tanin dozele pot fi mărite. Datorită hidro­chinonei însă, care se formează în organism, nu se vor administra mai mult de 3 - 4 infuzii 3% pe zi din această specie.
Fructul de Merisor este o baca sferica, la inceput alba, apoi rosie, lucitoare, comestibila, cu gust amarui, datorita continutului in arbutina. Merisoarele contin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, etc., tanin, vaccinin (un glucozid), saruri minerale, etc. Ele se consuma proaspete sau prelucrate sub forma de suc, compot, gem si ceaiuri.
In scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele si mugurii de Merisor.
Merisoarele au actiune bactericida (datorita acizilor benzoic si citric), diuretica, antiinflamatorie si antiinfectioasa. Sunt un dezinfectant urinar si lizeaza uratii. Merisorul este principala specie pomicola ale carei extracte (din fructe, frunze, muguri) lizeaza (dizolva, netezesc) uratii.
Frunzele de Merisor se recolteaza in septembrie-octombrie, cand continutul lor in substante active este maxim; se usuca la umbra, in strat subtire. Ele contin arbutozida, glicozid al hidrochinonei, hidrochinona libera, metilarbutozida, flavonoizi, taninuri, ericolina, acid chinic, saruri de magneziu, saruri ale acizilor organici, vitamina C si alte vitamine, leucoantociani si flavonali glicozidati (leucocianidina, cianidina, cvercetol, derivati fenilpropanolici, etc.). Continand acid benzoic si acid citric, frunzele - ca si fructele - au actiune bactericida. Datorita acidului chinic, extractele lor lizeaza uratii, asa cum s-a aratat.

Pe traiectul cailor urinare, arbutozida si metilarbutozida din infuzia din frunze de Merisor se dedubleaza in hidrochinona si, respectiv, metil-hidrochinona, care alaturi de flavonide, imprima infuziei actiune diuretica si dezinfectanta a cailor urinare. Totodata, frunzele de Merisor au actiune antiinflamatorie, astringenta (datorita taninului), precum si o slaba actiune antidiabetica.

Decoctul din frunze de Merisor se administreaza ca diuretic si antiseptic in tratamentul bolilor cailor urinare, indeosebi in stari inflamatorii purulente (catar vezical, cistite, pielite, uretrite). Datorita continutului in tanin, acest decoct se poate folosi si in tratamentul diareii si hemoragiilor. Se recomanda, de asemenea, in guta, reumatism, litiaza urinara urica, etc.
Prepararea decoctului se face prin extractie dubla: peste doua lingurite de frunze de Merisor maruntite se toarna 100 ml apa rece si se lasa timp de o ora pentru macerare la rece; dupa aceea lichidul se strecoara intr-un alt vas, iar peste frunzele ramase se toarna 100 ml apa clocotita si se fierb 15 minute. Vasul se ia apoi de pe foc si dupa 10 min. i se strecoara continutul. Se amesteca ambele lichide. Se completeaza cu apa fiarta si usor racita, pana la 200 ml si se indulceste cu zahar. Din acest decoct se ia cate o lingura la intervale de 3-4 ore. Decoctului preparat ca mai sus, i se poate adauga si un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.
 este eficient şi în cazul infecţiilor cu stafilococul auriu. Informaţia a fost făcută publică la o conferinţă recentă a American Chemical Society, ea fiind concluzia unui studiu realizat de Institutul Politehnic Worchester, din SUA. Tot tratamentul cu suc de merişor este eficient şi în cazul contactării bacteriei E.coli. 
Stafilococul auriu şi nu numai poate fi purtat şi de persoanele sănătoase, în majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzând doar infecţii minore ale pielii. În unele cazuri însă, poate fi afectat sistemul circulator, plămânii, inima şi tractul urinar. Infecţiile severe apar de obicei în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab, însă pot fi şi excepţii. Acest tip de infecţii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului că nu răspund la multe dintre antibiotice.
Preparate din Merisor

Comprimatele cu Merisor

Sunt un amestec dintre o baza neutra (numita excipient), extractul de fructe de Merisor si frunzele de Merisor extrem de fin macinate. Ele constituie forma de administrare cea mai frecvent folosita in prezent, deoarece sunt foarte usor de ingerat, sunt bine tolerate de organism si au un efect puternic. In farmaciile si in magazinele naturiste de la noi din tara se gasesc comprimatele produse de firma "Dacia Plant", care sunt un amestec perfect echilibrat de fructe si de frunze de Merisor, care si-a dovedit eficienta in tratarea infectiilor renale, intestinale si gastrice.

Tinctura de Merisor


Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de frunze de Merisor, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. In magazinele naturiste de la noi gasim tinctura de Merisor gata preparata, produsa tot de "Dacia Plant".

Infuzia combinata de Merisor

Se foloseste mai ales extern. Se prepara amestecand extractia la rece cu cea obtinuta la cald, astfel: patru lingurite de pulbere de frunze de Merisor se macereaza 8 ore intr-un sfert de litru de apa, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se lasa deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca un sfert de litru de apa, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara. In final, se combina maceratul cu infuzia, preparatul rezultat folosindu-se mai ales extern, pentru spalaturi si comprese. Acest remediu inhiba dezvoltarea unor bacterii, fungi si virusi, elimina in buna masura inflamatia.

Afectiuni prevenite cu Merisor
PREVENIREA bolilor este una dintre "specialitatile" Merisorului. 
INFECTII URINARE - un studiu facut in Finlanda, sub conducerea profesorului universitar dr. Tero Kontiokari, a demonstrat ca Merisorul, administrat de 5 ori pe saptamana, vreme de macar 3 luni, duce la o reducere semnificativa a incidentei cistitelor bacteriene. In studiul finlandez, facut pe 150 de femei care sufereau de cistita recidivanta, tratamentul cu Merisor a fost asociat cu un alt remediu stimulent imunitar, si anume iaurtul Bifidus, cele doua remedii actionand perfect in tandem. Se tin cure usoare cu Merisor, in timpul carora se iau 3 comprimate pe zi, vreme de 5 zile pe saptamana, iar suplimentar se consuma zilnic minimum 250 ml de iaurt Bifidus. 
CALCULOZA RENALA (pietre la rinichi) - un studiu american realizat in 2006 arata ca administrarea extractului de fructe de Merisor si consumul a minimum 2 litri de apa pe zi reduce cu pana la 60% riscul aparitiei diferitelor tipuri de litiaza renala. Explicatia acestei actiuni consta in efectul diuretic si antiinflamator renal al fructelor Merisorului. Extractul de fructe de Merisor se gaseste in comprimate, din care se iau cate 4 pe zi, in cure de 10 saptamani, urmate de alte 10 saptamani de pauza. 
MERISORUL
Creste in zonele muntoase, la margine de paduri
DIABET - se administreaza tinctura de Merisor, cate doua lingurite, de patru ori pe zi. Acest remediu are efecte usor hipoglicemiante, ajutand si la stabilizarea glicemiei. O alta calitate a Merisorului, in special a frunzelor, este ca previne aparitia complicatiilor cardiovasculare ale diabetului. 
ATEROSCLEROZA - se iau cate 4 comprimate de Merisor pe zi, in cure de 3 luni, urmate de 1-2 luni de pauza. Aceasta planta are efect antioxidant puternic, impiedicand depunerea lipidelor pe vasele de sange si formarea placilor de aterom. Studii in curs de desfasurare indica si o actiune favorabila a Merisorului in metabolismul lipidelor. Este semnificativ faptul ca in zonele nordice ale Europei, unde pe timpul sezonului rece (care dureaza 8 luni!) se consuma multe grasimi animale, incidenta bolilor cardiovasculare este, totusi, la un nivel acceptabil, in conditiile in care Merisorul este printre putinele, daca nu unicul remediu vegetal folosit in profilaxia acestor boli. 
Boala CANCEROASA - un studiu extrem de complex de medicina experimentala, intreprins in Statele Unite, in anul 1996, demonstreaza ca extractele din fructe de Merisor au un efect anticancerigen. Se pare ca ele contin substante care impiedica 
mutatiile celulare si stopeaza procesele de malignizare, fiind o speranta in prevenirea celor mai diverse forme de cancer. Se tin cure cu Merisor, de doua ori pe an, pe timpul carora se iau cate 4 comprimate pe zi, vreme de 3 luni. 
* Viroze respiratorii - cateva comprimate de Merisor supte atunci cand simtim primele senzatii de iritatie la nivelul gatului sau al cailor respiratorii superioare pot pune "pe fuga" o infectie gripala iminenta. Studiile de laborator arata o puternica actiune antivirala a frunzelor de Merisor, care blocheaza replicarea virusilor.

Tratamente interne

* Nefrita, pielita - se administreaza tinctura de Merisor, cate o lingurita diluata intr-un pahar de apa (200 ml), de 4-6 ori pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauza. Inainte cu 10 minute de a lua fiecare doza de tinctura, veti lua si un varf de cutit de bicarbonat, pentru alcalinizarea urinei. Suplimentar, se recomanda si un tratament extern cu Merisor, si anume, baile de sezut. Intr-un lighean cu apa fierbinte se adauga 1-2 litri de infuzie combinata de Merisor, regland temperatura apei, asa incat sa fie cat de calda puteti suporta. Baia de sezut dureaza 10-20 de minute, apoi se va ramane la caldura vreme de macar o ora. Principiile active ale frunzelor de Merisor, asimilate de organism pe cale interna si externa, au un puternic efect antibacterian, antiviral si antimicotic, fiind utile in tratamentul aproape al tuturor formelor de infectii reno-urinare. Un studiu chinez, publicat in 2001, arata ca acest tratament este util si ca adjuvant la terapia medicamentoasa a uretritelor rezistente la antibiotice.
* Adjuvant in calculoza urinara - doua categorii de principii active din componenta frunzelor si a fructelor de Merisor (flavonoidele si saponinele) au o puternica actiune diuretica, "spaland" rinichii de microlitiaza si fiind un bun ajutor pentru eliminarea calculilor maruntiti in prealabil. Se recomanda tratamentul cu tinctura de Merisor, din care se iau cate 6 lingurite pe zi, diluate in apa, in cure de minimum 3 saptamani. 
* Diaree - taninurile prezente in frunzele Merisorului au o puternica actiune antibacteriana la nivelul intestinului si, totodata, au o actiune astringenta, care normalizeaza tranzitul intestinal. Ca tratament de urgenta al diareelor acute se ia o doza de soc de 6 comprimate de Merisor, dupa care se iau cate doua comprimate, de trei ori pe zi, pana la disparitia simptomelor. Acest tratament este si un bun adjuvant in cazul enterocolitelor si al sindromului colonului iritabil. 
MERISORUL

* Guta - se face o cura de 12 saptamani, timp in care se administreaza cate 6 lingurite pe zi din combinatia de tinctura de frunze de Merisor si de fructe de Ienupar (Juniperus communis), amestecate in proportii egale. Cele doua plante au calitatea de a mobiliza ureea din tesuturi si de a o elimina prin urina, rezultatele tratamentului fiind remarcabile. Sub actiunea acestui remediu diuretic, antiinflamator si depurativ, crizele de guta se raresc, inflamatia articulatiilor dispare treptat, acestea recapatandu-si in buna masura mobilitatea. 
Tuse - se iau cate 4 comprimate de Merisor pe zi, care se sug, pana la dizolvarea completa, actionand astfel la nivelul cailor respiratorii. Nu se inghit imediat. Suplimentar, se face de 3 ori pe zi gargara cu infuzie combinata de Merisor. Acest tratament are efecte antiinflamatoare, antibiotice si antivirale la nivelul gatului, ajuta la eliminarea secretiilor suplimentare de la nivelul cailor respiratorii (are efect expectorant).
Hemoragii menstruale abundente - din prima zi a ciclului menstrual se iau cate 6 comprimate de Merisor pe zi, pana la oprirea completa a hemoragiei. Datorita actiunii astringente a taninurilor din frunzele acestei plante, hemoragia este redusa considerabil, la fel ca si senzatiile neplacute de balonare, greutate in bazin etc. Administrarea Merisorului in cazul hipermenoreei poate injumatati durata ciclului menstrual si reduce starile de slabiciune, anemie, devitalizare.

Tratamente externe

Placa bacteriana bucala - in fiecare seara, se fac vreme de cinci minute clatiri succesive ale gurii, cu o cana de infuzie combinata de Merisor. Studii facute in Elvetia arata ca principiile active din componenta frunzelor acestei plante distrug bacteriile care creeaza pelicula ("placa") ce se formeaza pe dinti si pe gingii si care favorizeaza imbolnavirea acestora. Tratamentul cu Merisor se face dupa spalatul pe dinti si este o alternativa naturala la apele de gura care contin substante sintetice. 
Gingivite, stomatite - actiunea antibiotica a Merisorului contra unor microorganisme care produc aceste afectiuni, cum ar Streptococcus oralis, Porphyromonas gingivalis sau Prevotella intermedia, recomanda in mod special Merisorul in aceasta categorie de afectiuni. Se fac de 3-4 ori pe zi clatiri ale gurii cu infuzie combinata de frunze de Merisor, tinand cat mai mult timp lichidul in gura. Merisorul nu doar ca ajuta la eliminarea infectiilor la nivelul mucoasei bucale, dar are si efect antiinflamator si cicatrizant. 
MERISORUL - Un campion in lupta cu cistitele

MERISORUL
In fructele si, mai ales, in frunzele de Merisor se afla o adevarata colectie de substante cu efect antibiotic, extrem de eficiente in lupta cu infectiile bacteriene de la nivelul vezicii urinare. Mai multe studii facute in Finlanda, Statele Unite si Suedia arata ca extractele de Merisor sunt un ajutor de nadejde al antibioticelor de sinteza, in tratarea cistitelor, inclusiv a celor recidivante. Se administreaza cate sase comprimate pe zi, in trei reprize, in cure de 2-3 saptamani, urmate de 1-2 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Dar pentru ca tratamentul cu Merisor sa aiba eficienta maxima, urina pacientului trebuie sa aiba un pH alcalin. Cum se obtine acest lucru? Simplu. Cu 10 minute inainte de a ingera fiecare doza de Merisor, vom lua un varf de cutit de praf de bicarbonat alimentar, care are un puternic efect alcalinizant al urinei. In mediul alcalin, cel mai important principiu activ cu efect antiinfectios din frunzele Merisorului (arbutozida) se descompune in alte doua substante, cu un efect antibiotic foarte puternic contra Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Streptococcus fecalis etc.


Un tratament extraordinar contra Helicobacter Pylori

Aceasta bacterie este responsabila de peste 40% dintre cazurile de gastrita si de ulcer, dar si de alte afectiuni mai grave, cum ar fi anumite forme de cancer, mai ales ale stomacului si ale esofagului. Din pacate, tot mai adesea, tratamentele cu antibiotice de sinteza nu reusesc singure sa elimine acest microorganism, devenit foarte rezistent la medicamente. Iata ca vine un ajutor din partea medicinii naturale. Este vorba de un studiu facut la Universitatea de Medicina din Massachusetts, Statele Unite, in care au fost asociate cu succes doua plante exceptionale in tratarea infectiilor produse de bacteria Helicobacter pylori, si anume: Merisorul si Sovarvul (Origanum vulgaris), o iarba de leac romaneasca despre care vom vorbi cat de curand in paginile revistei. Cele doua plante fac un tandem extraordinar in inhibarea acestei bacterii, care devine mult mai vulnerabila la tratamentul cu antibiotice clasice. Asadar, in paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medic, se face o cura cu comprimate de MERISOR si de sovarv (il gasim si sub denumirea de OREGANO). Se iau cate 8 comprimate din fiecare planta pe zi, in patru reprize, pe o perioada de timp de 14 zile. De regula, tratamentul cu Merisor si sovarf este bine sa inceapa cu macar cinci zile inaintea tratamentului cu antibiotice si sa continue alte trei zile dupa incheierea administrarii acestora.