MAXIME

1. Grabeste-te si nu vei ajunge unde vrei. (Proverb chinez)

2. Avem drept doar la libertatea pentru care ne putem asuma raspunderea. (Lucian Blaga)

3. Cerceteaza invatatura pinului, a bambusului si a florilor de prun. Pinul este mereu verde, cu radacini puternice si venerabil. Bambusul este puternic, rezistent si nu poate fi distrus. Floarea de prun este puternica, frumos mirositoare si eleganta. (Morihei Ueshiba)

4. Nu ajunge sa discuti calitatile necesare unui barbat de treaba, ci trebuie sa devii aidoma cu el. (Marc Aureliu)

5. Nu poti scapa de anumite lucruri decit traindu-le, nu poti limpezi anumite obsesii decit privindu-le in fata, si poti cunoaste adevarata dragoste decit depasind-o. (Mircea Eliade)

6. Infrunta-ti spaimele sau ti se vor catara in spate. (Frank Herbert)

7. A vorbi mult despre tine poate fi si un mijloc de a te ascunde. (Friedrich Nietzsche)

8. Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atita timp cit omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla. (Carl Gustav Jung)

9. Fierul este plin de impuritati care il slabesc; prin prelucrare el devine otel si este transformat intr-o lama ascutita de sabie. Fiintele umane se dezvolta dupa acelasi model. (Morihei Ueshiba)

10. Nu poti stapini decit acele lucruri la care ai renuntat, de care te-ai eliberat, nu prin detasare de ele insele ci prin detasare de dorinta fructelor lor. (Mircea Eliade)

11. Orice incercare de a sugera omului eventualitatea unui pas in plus pe drumul independentei apare drept impertinenta sau aroganta, drept fantasma sau imposibilitate. (Carl GustavJung)

12. Hoti de libertate a vointei nu exista. (Epictet)

13. Majoritatea oamenilor pe care i-am intilnit se fereau sa accepte toate intrebarile care li se puneau. (Mircea Eliade)

14. Individul este de obicei atit de inconstient incit nu-si cunoaste deloc propriile-i posibilitati decizionale si, din aceasta cauza se tot uita temator in jurul lui dupa reguli si legi exterioare de care, in nedumerirea sa, s-ar putea tine. (Carl Gustav Jung)

15. Cei care nu vad albul, ca si cei care nu vad negrul au vederea la fel de proasta. (Giovanni Papini)

16. Esenta omului este ceea ce ramine din om dupa ce tot ceea ce il sprijinea este inlaturat. (Horia Roman Patapievici)

17. Poate ca toate drumurile duc in cer, dar nu fiecare este pentru oricine. (Horia Roman Patapievici)

18. Omul valoreaza numai prin ceea ce el devine. (Horia RomanPatapievici)

19. Doar omul care a renuntat la orice rasplata si lucreaza pentru ceea ce e sortit pieririi stiind ca totul va pierii, acela e singurul om vrednic, cu adevarat vrednic de a locui impacat in acest univers. (Giovanni Papini)

20. Este de ris sa nu voim sa inabusim rautatea noastra proprie, lucru cu putinta, ci dimpotriva, numai a celorlalti, ce nu este cu putinta. (Marc Aureliu)

21. Adevarata noblete a omului, eroismul sau cel mai mare consta in a stii sa traiasca chiar si atunci cind toate temeiurile vietii sint distruse in el, chiar atunci cind valurile si cirjele care fac cu putinta viata tuturora au fost aruncate. (Giovanni Papini)

22. Cel ce pe sine nu se poate stapini / Ce bucuros ar vrea sa stapineasca pe vecini. (Goethe)

23. Eroarea incepe in clipa in care identificam cuvintul cu spiritul. (Liviu Rebreanu)

24. Omul intelept cedeaza locul altora, aratindu-se astfel superior oamenilor. El nu-si precupeteste viata si, prin asta viata lui se mentine. Oare aceasta nu se intimpla pentru ca inteleptul neglijeaza interesele personale si, prin aceasta, interesele personale se realizeaza.(Lao Tse)

25. Cosmosul asa cum se dezvaluie in traditia tantrica, este o vasta tesatura de forte magice. Lumea interioara si lumea exterioara sint doar fetele aceleasi tesaturi, in care firele tuturor fortelor si evenimentelor, al tuturor formelor constiintei si obiectelor, sint impletite intr-o retea inseparabila de relatii infinite, conditionata reciproc. (Feurestein)

26. Fizica moderna priveste Universul ca pe un intreg dinamic. Notiunile traditionale de timp, spatiu, obiect izolat, cauza si efect isi pierd sensul. (Fritjof Capra)

27. Ceea ce este important este sa intelegi vinturile, mareele, curentii, anotimpurile si principiile cresterii si descresterii, astfel incit actiunile tale sa se foloseasca de ele si nu sa lupte impotriva lor. (Allan Watts)

28. Cel care stie sa mearga nu lasa urme. (Lao Tse)

29. Arta vietii nu inseanma sa-l pastrezi pe yang si sa-l izgonesti pe yin, ci sa tii cei doi poli in echilibru, intrucit ei nu pot exista unul fara celalalt. (Allan Watts)

30. Adesea ceea ce pentru unul e viata, pentru altul e moarte. (Meister Eckhart)

31. Astfel cei care spun ca doresc binele fara perechea sa, raul, nu pricep marile principii ale universului si nici firea intregii creatii.(Allan Watts)

32. Omul superior este nepartinitor. Cauta sa cuprinda tot, fara strimbatate. Cel inferior e aplecat doar spre dreptatea lui, nu vede din intreg decit o parte. (Confucius)

33. Marele avantaj al binelui e ca poate trece oricind in rau. (Mircea Eliade)

34. Daca nu ne asumam nici un risc, nu exista nici o libertate. (Allan Watts)

35. Sa-ti fie rusine de tine, daca ai ajuns un suflet obosit, intr-un corp inca plin de vigoare. (Marc Aureliu)

36. Nimic mai rar decit un om care are priviri deschise pentru intregul lumii. (Lucian Blaga)

37. Numai nebunii si sfintii nu se contrazic. (Mircea Eliade)

38. Nu va sfiiti sa spuneti un lucru, gindindu-va ca l-a mai spus si altcineva. Un lucru are importanta daca in adevar l-ai gindit tu singur. (Nae Ionescu)

39. Nu poti concepe si asimila bine un lucru cind il inveti de la altcineva, ca atunci cind il inventezi tu singur. (Rene Descartes)

40. A gasi cu mijloace proprii, independent de inaintasi, fara a stii de ei, ceea ce unii ginditori au gasit inaintea noastra este un lucru de mare valoare si folos. (Arthur Schopenhauer)

41. Numai pe tine insuti te poti intelege pe deplin; pe altii ii percepi doar pe jumatate: pentru ca se poate ajunge doar la o comuniune a notiunilor, nu insa si la impartasirea conceptiei intuitive care sta la baza acestora. (Arthur Schopenhauer)

42. Reveria este o dovada a slabiciunii imaginatiei. (Mircea Eliade)

43. Contemplatia ar fi un exercitiu prin care omul ia cunostinta de anumite realitati dincolo de simturi. (Mircea Eliade)

44. Toate extremele incordate pina la limita lor logica, tradeaza pe cel ce participa la ele ca a vrut cindva sa fie absolut contrariu. (Mircea Eliade)

45. Cale nu inseamna decit redescoperirea ritmului care ne poate armoniza cu tot ce e concret si unic in afara noastra. (Mircea Eliade)

46. Daca oamenii ar activa conform naturii lor umane ar avea doua cai: glorie sau asceza. Restul e biologie. Sint cai prin care se realizeaza o integrare a viatii in eternitate. (Mircea Eliade)

47. E destul sa ne ridicam cu o singura treapta deasupra umanului, pentru ca toate valorile omenesti sa se confunde si sa dispara. Dreptatea si nedreptatea, sublimul si josnicul nu mai au nici un sens. (Giovanni Papini)

48. Arta Pacii nu e usoara. Este o lupta dusa pina la nimicirea dorintelor pacatoase si a intregii falsitati interioare. Uneori Vocea Pacii rasuna ca tunetul, zdruncinind fiintele umane si scotindu-le din amorteala. (Morihei Ueshiba)

49. Unii nu vor cu nici un pret sa cedeze din responsabilitatea lor, din credinta in sine, din dreptul personal al meritelor lor; ceilalti, dimpotriva, nu vor sa-si asume responsabilitatea si vinovatia pentru nimic, dorind dintr-un tainuit dispret de sine, sa poata da bir cu fugitii, indiferent in ce directie, din fata eului lor. (Friedrich Nietzsche)

50. Exista mai multe feluri de a vedea, si multe feluri de a fi orb. (Frank Herbert)

51. Ce nu pricepeti pentru voi nu este / Ce nu va merge credeti ca-I poveste / Ce voi nu cintariti usor va pare / Ce n-ati emis chiar voi, valoare n-are. (Goethe)

52. Ce, doresti sa te laude unul, care intr-o ora se blestema singur de trei ori? Sau vrei sa placi unuia, care nu-si place siesi? Ori crezi ca este multumit de sine acela care se caieste de aproape toate faptele sale? (Marc Aureliu)

53. Ceea ce unei specii de oameni superiori ii serveste drept hrana sau mingiiere, pentru o alta specie, cu totul diferita si mult inferioara, este aproape otrava. (Friedrich Nietzsche)

54. Nu tiranul l-a creat pe sclav ci invers. (Miguel de Unamuno)

55. Iar adevarat induratori nu sint decit aceia a caror mare putere ii face neinduratori. (Petru Cretia)

56. Nu exista inaltimi de neatins, ci numai aripi prea scurte. (Giovanni Papini)

57. Ceea ce e adevarat la scara eternitatii nu este neaparat adevarat in plan temporal. (Mircea Eliade)

58. Nu toti contemporanii traiesc in aceeasi perioada de timp. Trecutul e in permanenta schimbare, dar putini sint cei care-si dau seama. (Frank Herbert)

59. Nu poti fi ceva desavirsit daca nu esti simultan si opusul respectivei calitati. (Mircea Eliade)

60. Poti recrea trecutul, modelindu-l dupa propriile-ti interpretari. Astfel modifici si viitorul. (Frank Herbert)

61. S-ar putea intimpla fel de fel de miracole. Dar trebuie sa te invete cineva cum sa la privesti, ca sa stii ca sint miracole. Altminteri, nici macar nu le vezi. Treci pe linga ele si nu stii ca sint miracole. Nu le vezi… (Mircea Eliade)

62. Perfectiunea divina nu trebuie conceputa ca o suma de calitati si virtuti, ci ca o libertate, aflata dincolo de Bine si de Rau. (Mircea Eliade)

63. Se zbate astfel si-n neputinta zace / multimea celor, zise el, ce-n viata / nici rau, nici bine n-au catat a face. (Dante Aligheri)

64. Omul nu trebuie sa se multumeasca cu un Dumnezeu pe care-l gindeste, caci atunci cind gindirea dispare, Dumnezeu dispare si el. Mai curind, Dumnezeu trebuie posedat in esenta sa, mult dincolo de gindirea omului si a oricarei creaturi. (Meister Eckhart)

65. Dar pentru ca sufletul sa-L gaseasca pe Dumnezeu, pentru ca el sa I se dea, sufletul trebuie sa-I pregateasca locul. (Meister Eckhart)

66. Cind Dumnezeu te gaseste pregatit, trebuie sa actioneze si sa se reverse in tine la fel cum se raspindeste soarele printr-un aer limpede si pur, neputind sa nu faca asta. (Meister Eckhart)

67. Scopul oricarui ceremonial este sa cultive spiritul omului in asa fel incit chiar si cin omul sta linistit si se gaseste fara aparare, cel mai fioros dintre dusmanii sa nu poata avea curajul sa navaleasca asupra persoanei sale. (Eric van Lustbader)

68. Trebuie sa stii sa apreciezi Viata inainte de a vrea s-o ocrotesti. (Frank Herbert)

69. O viata nu poate capata stralucire decit daca este finisata si muncita. (Masutatsu Oyama)

70. Inainte de a incepe invatarea unei arte martiale, indiferent care ar fi ea, esential este sa existe in fiecare, motivatia care-l indeamna la pasul acesta. Daca nu se dispune de starea de spirit necesara primirii invataturii, asiduitatea dobindirii cunostintelor tehnicilor de lupta, nu va duce la nici o dezvoltare, ci va duce la nenorocire, la o ruina totala. (Toshitsugu Matsumasu)

71. Daca nu izbutesti sa renunti la tendinta de a ceda cu usurinta, viata ta nu va duce la nimic. (Masutatsu Oyama)

72. E o prejudecata ca arta razboiului e menita doar sa ucida oameni. Ea nu e pentru a ucide oameni, ci pentru a ucide raul. E stiinta de a da viata multor oameni omorind raul intruchipat de unul singur. (Yagyu Munenori)

73. Mijloacele primitive sint tot atit de eficiente in conjuncturile primitive ca si mitraliera sau radioul in conditiile moderne. (Eric van Lustbader)

74. In lupta intri intr-o stare asemanatoare unui intreg. Nu exista parte interioara si nici parte exterioara. (Eric van Lustbader)

75. A estima inteligenta si strategia fiecarui adversar in parte, a cunoaste punctele tari si cele slabe ale tacticii sale, a te folosi de cunostintele si virtutile artei razboiului pentru a stii cum sa-I invingi pe ceilalti inseamna maiestrie in acesta stiinta. (Miyamoto Musashi)

76. Cind oamenii vorbesc fara a lua aminte la starea celorlalti se iau la cearta si pot chiar sa isi piarda viata din cauza asta. Totul tine de a vedea sau nu mersul lucrurilor si starea celorlalti. (Yagyu Munenori)

77. Foloseste primele clipe ca sa-ti studiezi adversarul. S-ar putea sa pierzi citeva prilejuri favorabile pentru o victorie rapida, dar clipele de studiu sint chezasia succesului. Nu te grabi, asteapta sa fi sigur. (Frank Herbert)

78. Clipa de dinainte ca adversarul sa fi inceput a face o miscare e avangarda momentului. A vedea limpede energiile, senzatiile sau starile de spirit ale adversarului si a actiona potrivit lor, se numeste avangarda momentului. (Yagyu Munenori)

79. In conditii de stres, mintea se orienteaza sau in sens pozitiv, sau in sens negativ; deschis – inchis. Imaginati-va un spectru ale carui extreme sint inconstientul la un capat negativ si hiperconstientul la capatul pozitiv. Orientarea mintii in conditii de stres este puternic influentata de educatie si pregatire. (Frank Herbert)

80. Atacul este dovada pierderii controlului. Nu fugii niciodata de nici un fel de provocare si nu incerca sa suprimi sau sa controlezi un adversar intr-un mod fortat. Lasa-I pe adversari sa te atace cum simt ei si contopeste-te cu ei. Nu fugi niciodata dupa adversari. Redirectioneaza fiecare atac si retrage-te ferm. (Morihei Ueshiba)

81. Fiecare atac e o pana plutind pe un drum infinit. Cind pana se apropie, e deviata, apoi indepartata. (Frank Herbert)

82. Trebuie sa inveti sa respiri sub atac sa-ti mentii muschii supli, si ki-ul sa curga. (Eric van Lustbader)

83. Cel mai important intr-un razboi este sa ataci in strategia inamicului. (Sun Tsu )

84. Uneori forta unui dusman este mai repede de definit decit slabiciunea sa. Daca esti presat de timp nu-ti poti permite sa-i scormonesti slabiciunile. In schimb, slabeste-i forta si gaseste o modalitate s-o utilizezi impotriva lui. (Eric van Lustbader)

85. In ceea ce priveste atacurile asupra ta, lasa-i pe dusmani sa mearga mai departe si nu face nimic fara folos, dar impiedica-i sa faca vreun lucru folositor pentru ei. Aceasta e un lucru esential in arta razboiului. (Miyamoto Musashi)

86. Ma-ai, distanta optima, este cheia victoriei. Ma este mai mult decit diferenta dintre aproape si departe. Sa sesizezi conditiile schimbarii, sa nu-l lasi pe adversar sa preia initiativa. Sa fi tot timpul primul si sa initiezi lupta. Iata punctele cardinale pentru ma-ai. (Eric van Lustbader)

87. Cei ce sint experti in arta apararii se ascund sub noua straturi de pamint; cei ce sint abili in arta atacului se deplaseaza ca si cind ar cadea din al noualea cer. (Sun Tsu)

88. Spaima este un adversar cu adevarat inconstant. Poate da nastere la atentie, forta, chiar si hotarire. (Eric van Lustbader)

89. Nu impinge la disperare un inamic haituit. (Sun Tsu )

90. Cel ce este bine pregatit pentru orice apare, nu va scoate niciodata sabia in pripa. (Morihei Ueshiba)

91. Nu te gindi niciodata la victorie; gindeste-te sa nu pierzi. (Gichin Funakoshi)

92. Luptatorul care vrea sa cistige trebuie sa fie in armonie cu universul in totalitate si sa fie ghidat de cunoasterea lui intuitiva.(Toshitsugu Matsumasu)

93. Exista o forma de cunoastere pe care nu poti sa o obtii decit prin participare: nu ai cum s-o obtii stind pe margine, privind si comentind. (Frank Herbert)

94. Nu trebuie sa incerci niciodata sa dai o lectie cuiva care nu o poate asimila. (Frank Herbert)

95. Adesea comprehensiunea facila e un reflex comparabil cu cel al genunchiului si constituie forma cea mai periculoasa de intelegere. Ea cade ca un ecran opac si iti anihileaza capacitatea de a invata. (Frank Herbert)

96. Atunci cind iti inchipui ca stii ceva ridici cel mai sigur obstacol in calea cunoasterii. Invata sa privesti dincolo de ceea ce crezi ca stii. (Frank Herbert)

97. Arta razboiului e sa prevezi limpede ce s-ar putea intimpla. (Yagyu Munenori)

98. Nu concepe lucrurile asa cum le intelege adversarul tau, sau cum ar vrea el ca tu sa le concepi, ci priveste-le, din contra, astfel precum sint in realitate. (Marc Aureliu)

99. Trebuie cultivata naivitatea. A crede ca stii ceva este calea cea mai scurta de a te orbi singur. Nu inaintarea in virsta este cea care frineaza incetul cu incetul capacitatea de a invata, ci acumularea de “lucruri pe care le stii”. (Frank Herbert)

100. Cei mai multi oameni nu sint suficient de puternici de a gasi libertatea inlauntrul lor. (Frank Herbert)

101. Cautati libertatea si veti deveni sclavii dorintelor voastre. Cautati disciplina si veti gasi libertatea. (Frank Herbert)

102. Cind dam la o parte conceptul de civilizatie, ne eliberam. Si intrind in negura, invatam sa calarim vintul, sa umblam pe apa, sa ne ascundem neavind nici o ascunzatoare. Controlul este esenta acestor lucruri. Fara el totul este haos. (Eric van Lustbader)

103. Sa ai aptitudinea de a-ti mentine echilibrul in ape necunoscute. Capacitatea de a-ti pastra eul cel mai profund in ciuda valurilor neasteptate. (Eric van Lustbader)

104. E usor sa avansezi pas cu pas; e greu sa te eliberezi de fiecare stare de spirit. (Wan Song)

105. Disciplina mentala nu e numai pentru anumite momente din viata. Nu-i dai drumul si nu o opresti ca apa de la robinet. Disciplina mentala trebuie folosita in fiecare clipa, daca vrei sa profiti de viata. (Eric van Lustbader)

106. Conform stiintei artelor martiale, starea de spirit trebuie sa ramina tot timpul normala. Cumpaneste-ti mintea in asa fel incit sa nu existe nici un dezechilibru intre gindirea obisnuita si cea din timpul practiarii artelor martiale. (Miyamoto Musashi)

107. O noua putere s-ar putea sa te orbeasca, ea purind constitui la fel de bine si o slabiciune. (Eric van Lustbader)

108. Boala e sa fi obsedat de a te folosi de arta razboiului. Boala e sa fi obsedat de a arata ce ai invatat. Tot boala e si sa te gindesti tot timpul sa ataci sau gindesti intodeauna sa ramii in asteptare. Cind gindul staruie asupra unui lucru, asta se cheama boala. (Yagyu Munenori)

109. Oamenii care nu sint tulburati de fiece gind, pot stapinii orice lucru, intimplare sau imprejurare. (Suzuki Shosan)

110. Sa fi nehotarit, sa fi surprins, sa-ti fie teama. Mintea unui razboinic nu poate avea o suferinta mai mare. (Eric van Lustbader)

111. Dupa ce tuna, degeaba iti astupi urechile. (Sun Tsu )

112. Trebuie sa ajungi sa-ti consideri trupul ca pe o armata, sa-i intelegi slabiciunea si puterea, precum si frontierele. (Eric van Lustbader)

113. Prea des minia il face pe om sa-si iasa din minti si sa respinga ce-i sopteste eul interior. (Frank Herbert)

114.

115. Cei a caror minte bolnava le hraneste curajul insetat de singe s-ar putea, la un moment dat, sa aiba chiar puterea de a razbate prin ziduri de fier, dar negresit vine o vreme cind setea de singe li se potoleste si simtamintele li se schimba. Dimpotriva o inima puternica e neclintita si nu se schimba niciodata. (Suzuki Shosan)

116. Puterea e doar o parte, virful unui iceberg, a carui profunzime spirituala e nelimitata. (Masutatsu Oyama)

117. Esecul este cheia succesului: fiecare greseala ne invata ceva. (Morihei Ueshiba)

118. Totul sta in felul in care stim sa ne orinduim amintirile si sa ne punem in aplicare cunostintele. (Frank Herbert)

119. Cind nu-ti cunosti inamicul, dar te cunosti pe tine insuti, sansele tale de victorie sau de infringere sint egale. (Sun Tsu )

120. Un adevarat razboinic isi intelege adesea mai bine dusmanii decit isi intelege prietenii. (Frank Herbert)

121. Si la fel, dupa cum apa nu are forma stabila, nici in razboi nu exista conditii permanente. (Sun Tsu )

122. Venereaza-i pe buddha si pe pe zei, dar nu depinde de ei. (Miyamoto Musashi)

123. Maestrii in diferite arte nu pot fi desavirsiti atita timp cit nu au lasat in urma dependenta de diferitele lor cunostinte. (Miyamoto Musashi)

124. In spatele fiecarei victorii se afla noi piscuri care asteapta sa fie cucerite. (Masutatsu Oyama)

125. Cei care sint incapabili sa inteleaga pericolele inerente la folosirea trupelor sint tot atit de incapabili sa inteleaga cum sa le conduca spre victorie. (Sun Tsu )

126. O lume se sprijina pe patru lucruri. Invatatura celor drepti, dreptatea celor mari, rugaciunea celor credinciosi si dirzenia celor bravi. Dar toate acestea nu inseamna nimic fara un conducator care cunoaste arta guvernarii. (Frank Herbert)

127. Ca sa prinzi pestele ai nevoie de plasa; dar odata prins pestele, plasele sint uitate. Enevoie de cuvinte ca sa exprimi ideile, dar odata ideile intelese, trebuie sa uiti cuvintele. (Huang Tse)

PASIUNEA- vine din simţire, emoţie, iubire pentru acel ceva sau cineva

"Pasiunea este dragostea de a face ceva."   definiţie de Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I

"Pasiunea este energia pe care iubirea o creeaza fara alt scop decat ea insasi. Energia nascuta din iubire este creativa – ea innoieste tot ceea ce atinge. Pentru a vedea cat de pasionat esti, priveste in jurul tau la ceea ce ai creat. Sursa pasiunii se afla inauntrul tau. Cand pasiunea incepe sa se stinga, trebuie hranita din nou de la sursa".— Deepak Chopra

Cei care descoperim pasiunea suntem norocosi pentru ca descoperim ce inseamna sa iti traiesti viata cu adevarat. Nu te poti plictisi atata vreme cat pasiunea aceea mentine focul din tine.

Daca FOCUL se face mai mic sau da sa se stinga stii ce ai de facut: iti cauti resursele, redescoperi ceea ce faceai inainte sau descoperi ceva nou care face focul sa fie din nou viu . După câte ştim FOCUL  transformă orice, sublimă prin forţa lui de pătrundere. Pentru asta insa trebuie sa te uiti in tine,să simţi,  să te opresti din goana zilnica si sa dai drumul simţirii trecută prin filtrul  găndirii  , născându-se creativitatea .

O alta definitie  de John Welwood pasiunii este  ca "esenta pasiunii e spontana si neconditionata, fiindca e nefabricata. Fiinta noastra fiind deschisa, rezoneaza in mod natural si vrea sa intre in contact cu ceva mai mare decat noi – vastitatea vietii insasi. Pasiunea e viata care vrea sa intre in contact cu viata; viata din interiorul nostru intra in legatura cu viata din exterior".

Atunci cand esti pasionat parca tu esti un canal de transmitere, doar prin tine se poate transmite un mesaj, doar tu esti acela care poate sa faca un anumit lucru extraordinar.

"Pasiunea este tot ce poate fi mai interesant pentru ca in ea totul este neprevazut, iar purtatorul ii e victima."  definiţie de Stendhal

"Pasiunea este mărturia entuziasmului pe care îl trezeşte un anumit ţel, precum şi revolta împotriva împrejurărilor vitrege exterioare care împresoară acest ţel".

definiţie de Dostoievski în Crimă şi pedeapsă

"Pasiunea este presentimetul iubirii si al infinitului ei, dupa care asipra orice suflet sensibil; e o speranta ce poate fi inselata." definiţie de Balzac

"Pasiunile sunt vijeliile vieţii."definiţie de Alexander Pope

Pasiunea este acea forţă a dăruirii, acea energie altruistă...care mişcă, căci se simte ca o emoţie ce te ridică dacă are o direcţie , un sens moral şi te coboară dacă nu   ştii s-o controlezi, s-o direcţionezi, s--o sublimi  (transformi) în ceva util, frumos, ceva ce în+cântă  orice alt simţ. 

Din pasiune se nasc valori, virtuţi morale precum : altruismul, devotamentul, loialitatea, demnitatea, răbdarea, perseverenţa, smerenia, onestitatea.....aptitudini si talente ce crează alte valori  pentru oameni şi lucruri. 

Dicţionarul defineşte pasiunea ca=1. Stare afectivă și intelectuală deosebit de intensă și stabilă, manifestată ca o tendință care polarizează procesele psihice ale omului, determinându-l prin intensitatea efectelor sau prin permanența acțiunii lor. ◊ Loc. adv. Cu pasiune = înflăcărat, entuziast; intens.

 2. Înclinație vie, însoțită de plăcere pentru obiectul studiat sau pentru profesiunea exercitată. ♦ Dorință, aspirație.

 3. Dragoste puternică față de o persoană (de sex opus). 

4. Tendință puternică și nestăpânită însoțită de o preocupare excesivă și obsedantă pentru satisfacerea unor dorințe .

 5. Sentiment de afecțiune puternică și durabilă (pentru cineva sau pentru ceva); patimă; dragoste, sentiment foarte puternic, generat de o dorință arzătoare sau de o înclinare irezistibilă;  

Această Forţă a Simţirii, forţă a Emoţiei ajută creaţia. Dar... câţi pot  re+cunoaşte această forţă? Educaţia ne învaţă oare să o folosim sau o reprimăm? 

Această energie puternică dacă ar fi învâţată să i se dea un SENS, o CALE, o DIRECŢIE ...ar transforma  tot. Ar fi chiar molipsitoare. Puţini rezistă în în faţa unei pasiuni. Cercetătorii au descoperit că ele dau impulsul vieţii, fac să scurtcircuiteze creierul declanşându-i reacţii greu de reprimat: "'Emoţiile puternice duc cu adevărat la sincronizarea activităţii cerebrale la diferiţi indivizi', arată cercetătorii. Se poate răspunde că este logic ca zonele cerebrale ale unora şi altora să reacţioneze în acelaşi timp la aceiaşi stimuli, fără ca acest lucru să fie legat de vreo coordonare inconştientă. Numai că experienţele pun în evidenţă faptul că expresiile emoţionale - zâmbetul, de exemplu - acţionează ca un declanşator, determinând o reacţie emoţională identică la cel care observă". 

 Tot cercetătorii au descoperit că emoţiile sunt contagioase, transmiţându-se prin sincronizarea activităţii cerebrale între indivizi: "Emoţiile puternice declanşează o sincronizare a activităţii cerebrale între indivizi, acest lucru constituind una din cheile interacţiunii sociale, explică o echipă de cercetători de la Universitatea din Aalto (Finlanda)" . Aşa se explică forţa persuasiunii  (convingerii) pe care o au anumiţi indivizi, iar istoria ne aminteşte de Adolf   Hitler, dar... să nu uităm de starurile ce... au reuşit să capteze iubirea oamenilor , prrecum Elvis, Michael Jackson, ...etc.

Cred eu, că pasiunea ne ajută să obţinem acea charismă, forţă irezistibilă cuceritoare. "Carisma este abilitatea de a transmite entuziasmul"definiţie de Ralph Archbold

Ienupărul (Juniperus communis)

Ienupărul (Juniperus communis - L.) este un conifer care aparține genului Juniperus din familia Cupressaceae. 
Ienuparul, raspandit in mai toata Europa si in Asia, pana sus, in Himalaya, este un conifer rezistent atat la cele mai puternice geruri, cat si la caldurile cele mai mari. Se spune ca ienuparul nu are preferinte pentru un anumit sol, adica nu este mofturos. La noi, creste mai ales prin zonele muntoase din Apuseni si Podisul Transilvaniei. 

Afectiuni pentru care se recomanda: edeme renale; guta; reumatism; edeme cirotice; balonari abdominale; bronsite acute si cronice; dispepsii de fermentatie; anorexie; trateaza hepatita cronica, icterul si ciroza; bun remediu pentru bolile de rinichi (insuficienta renala, litiaza renala, insuficienta renala cu retentie de apa); guta, reumatism articular, artrite; steatoza hepatica; varice esofagiene; diabet zaharat; cistite recidivante; obezitate; prostatite cronice; arterioscleroza; viroze recidivante si persistente; poliartrita cronica; dismenoree si leucoree. S-a dovedit activ si prescris impreuna cu alte plante, mai ales cu iarba neagra si frasin, in bolile de ficat.

Fructele uscate de ienupăr (boabe mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului.Reprezinta o plantă medicinală ale cărei proprietăți terapeutice sunt utilizate în tratarea multor afecțiuni și boli: tratează și vindecă reumatismul, răceala, bronșita, bolile de piele, elimină piatra existenta la nivelul vezicii urinare. Fructele de ienupăr constituie și ele un remediu natural pentru anemie, lipsa poftei de mâncare, artrită, asigurând o funcționare optimă a organismului. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale, gripei, bronșitei, colitei de fermentație.
Intern, uleiul de ienupar face minuni in afectiunile bronhice si pulmonare. Se iau cate trei - cinci picaturi, de doua ori pe zi, in cure de cate 14 zile, cu pauza de alte 14 zile. Acelasi ulei poate fi folosit si extern, in masaje. Intr-o suta de ml de ulei de masline ori floarea soarelui se dizolva 3 ml de ulei de ienupar. Dupa omogenizare, se maseaza usor pieptul.

Uleiul, astfel preparat pentru masaj, se recomanda si pentru calmarea durerilor reumatice, care devin de nesuportat mai ales cand vremea este urata. In caz de guta, uleiul se foloseste sub forma de bai la picioare ori comprese. 

Pulberea si tinctura, inca doua forme sub care poate fi folosit ienuparul, potenteaza alte virtuti ale plantei. 

Pulberea din fructe de ienupar se obtine macinand bobitele bine uscate prin rasnita de cafea. Pulberea se pastreaza in borcane de sticla, inchise ermetic, la loc rece si intunecos. Se macina atata pulbere cat se consuma in doua saptamani, perioada dupa care uleiurile volatile se evapora. Se ia cate o lingurita rasa de pulbere de trei ori pe zi, pa stomacul gol, in caz de lipsa a poftei de mancare ori dispepsie. 

Bun si in caz de pietre la rinichi

Ienuparul este unul din cele mai puternice remedii naturiste cu efect diuretic, antiseptic reno-urinar si depurativ din flora noastra, de aceea tinctura preparata din boabele sale se recomanda in caz de guta, infectie urinara, infectie cu candida, obezitate, pietre la rinichi, retentie de lichide. La nevoie, se administreaza cate o lingurita de tinctura de ienupar, de patru ori pe zi, in cure de cate 18 zile, urmate de alte 10 - 12 zile de pauza. 

Tinctura de ienupar se poate prepara in casa din 15 linguri de pulbere peste care se toarna doua pahare de alcool alimentar si un pahar de apa. Se agita bine vasul si se lasa la macerat timp zece zile, dupa care se filtreaza si se pastreaza la rece si intuneric, in sticle mici, de culoare inchisa. Tinctura astfel preparata se foloseste timp de doi ani de la data cand au fost culese fructele. 

Lumânărica (Verbascum phlomoides)-efecte benefice în tratamentul bolilor aparatului respirator.

Denumiri populare (regionale)
Coada lupului, coada boului, coada vacii, coada mielului, corovăţica, corovatic, pur, lumânărica-pământului – beșicuță, ințură, tăietură, lumânărică-albastră, brusture, lipan, Toiagul lui Aaron, Muc de lumânare.

În India, lumânărica este considerată ca fiind cea mai puternică protecţie împotriva spiritelor rele şi a magiei – motiv pentru care este agăţată la uşi, ferestre şi în săculeţi. De asemenea, este utilizată pentru a alunga demonii şi negativitatea. Într-un timp, vrăjitoarele şi magicienii utilizau lămpi cu petrol pentru a ilumina vrăjile şi ritualurile şi foloseau tulpina sau frunzele pufoase pe post de fitil. 

Planta de foloseşte pentru protecţie, divinaţie, sănătate, curaj, determinare, exorcism, apărare.

Este foarte răspândită şi la noi, prin locuri însorite, uscate, mai ales pe terenuri nisipoase, pietroase. Poate fi cultivate pe terenuri improprii agriculturii, îndeosebi pe versantele dealurilor.
Creşte pretutindeni în ţară, dar mai ales în zonele de şes şi deal.

În scopuri medicinale se folosesc florile şi frunzele.

Mierea parfumată a florilor aromatizează lichioruri şi produce un mucilagiu ce înmoaie pielea. Este o plantă bienală

Înfloreşte din iunie până în luna august – septembrie, perioadă în care se pot recolat florile. Acestea se recoltează fără caliciu şi trebuie să aibă corola rotată, colorată în galben. Florile se recoltează eşalonat, pe măsura deschiderii lor. Recoltatul se face manual prin ciupirea florilor (corola + staminele) dimineaţa, după ce s-a ridicat roua şi până la orele 11-12.

Lumânarica are proprietăţi EXPECTORANTE, ANTITUSIVE, ANTIINFLAMATOARE, SUDORIFICE, ANTIASMATICE, ANTIMICROBIENE, ANTIHISTAMINICE, ANTISPASTICE, ANTIVIRALE.
 Uz intern: recomandată în bronşită, astm, răguşeală, laringită, angine, gastroenterintă, tuberculoză, traheită (sub formă de infuzie, decoct).
Uz extern: în hemoroizi, degerături, furuncule, plăgi atone (sub formă de băi locale, comprese).
Aport
Planta conţine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric.
Sfaturi de consum
Numai sub formă de ceai.
Calităţile EXPECTORANTE, CALMANTE şi SEDATIVE  ale frunzelor sunt folosite pentru a trata tusea convulsivă şi sunt adăugate la tutunul pe bază de plante. Frunzele lânoase ce împachetează smochinele sunt utilizate ca iască sau ca bandaje de urgenţă. Frunzele cu un fel de pudră pe ele sunt numite “Cimitirul prafului” şi pot fi folosite în aceleaşi scopuri. Frunza de lumânărică este un remediu clasic pentru BRONŞITĂ (precum şi pentru tuse) şi pentru urinare deficitară, cu arsuri (disurie). Un ceai de flori se bea înainte de culcare pentru a dormi mai uşor. Cataplasmele din frunze de lumânărică ajută la răni. Frunzele puse în oţet şi apă vor calma inflamaţiile, afecţiunile dureroase ale pielii şi hemoroizii atunci când sunt folosite extern sub formă de cataplasme.
Lumânărica poate fi utilizată şi sub formă de tinctură, 15-40 de picături la fiecare 2 sau 4 ore.
Preparatele din această plantă trebuie bine filtrate, prin panză deasă, pentru a opri trecerea perilor care pot să dea fenomene de iritaţie în gat şi pe faringe.

PRUNELE- antipiretice, antihelmitice, depurative, laxative, emoliente si dezintoxicante.

Prunele reprezinta adevarate rezerve de energie.

Cura de prune de doua sau trei saptamani este una din cele mai indicate surse naturale de vitamine si de minerale; prunele ajuta la eliminarea toxinelor si la purificarea ficatului. Ele contin vitaminele A, B1, B2 si C, minerale precum sodiul, potasiul, calciul si fierul, precum si acizi organici, protide si celuloza. Datorita substantelor pe care le contin, prunele au proprietati antipiretice, antihelmitice, depurative, laxative, emoliente si dezintoxicante. Ele diminueaza inflamatiile si usureaza tranzitul intestinal. Mai mult decat atat, prunele sunt foarte bune si in cazuri de anemie, constipatie sau hemoroizi.

Datorita magneziului pe care il contin, prunele sunt cunoscute ca fiind potrivite pentru alungarea oboselii si pentru mentinerea sanatatii sistemului nervos. Magneziul are efecte benefice asupra transmiterii impulsurilor nervoase de la creier la intregul organism, iar un consum de prune creste eficienta memoriei si a capacitatii de invatare.

Unii medici recomanda cura cu prune ca un remediu natural in cazul problemelor de fertilitate. Mai mult decat atat, ele sunt benefice chiar si femeilor care sunt deja insarcinate, deoarece contin calciu, fiind indicate mai ales in ultima perioada a sarcinii, pentru a se evita afectiunile stomatologice, hipertensiunea, sau, dupa sarcina, osteoporoza.
Folosite inca din cele mai vechi timpuri ca remediu natural, prunele nu inceteaza a-si demonstra si acum virtutiile.

* Regleaza tranzitul intestinal;
* Imbunatatesc functionarea ficatului si a pancreasului;
* Amelioreaza durerile reumatice;
* Elimina toxinele din organism;
* Ajuta la tratarea anemiei, datorita aportului crescut de vitamine;
* Cresc imunitatea organismului;
* Combat afectiunile renale si biliare;
* Amelioreaza starile febrile;
* Normalizeaza pofta de mancare;
* Previn formarea hemoroizilor;
* Diminueaza inflamatiile;
* Au proprietati energizante datorita continutului de zaharuri, reusind sa stimuleze sistemul muscular si pe cel nervos.
Boli prevenite cu ajutorul prunelor

* Boala canceroasa - intr-un studiu foarte recent, realizat la "AgriLife Research Center", un institut de cercetari din Texas, Statele Unite, a fost testat potentialul antitumoral a peste 100 de fructe, aduse din toata lumea. Spre surprinderea cercetatorilor americani, in testele facute in laborator, extractele de prune au dovedit o actiune antitumorala foarte intensa, care le fac sa se situeze printre cele mai bune remedii contra "maladiei secolului". Aceasta actiune antitumorala s-ar datora, intre altele, conform studiilor biochimistului roman prof. dr. Ion Brad, continutului foarte ridicat de acid malic si continutului foarte scazut de acid citric (cei doi acizi organici sunt in proportia de 20:1) din prune. Se pare ca toate fructele bogate in acid malic si sarace in acid citric ajuta la prevenirea si chiar la involutia bolii canceroase.
* Cancerul de colon - continutul ridicat de fibre alimentare solubile si insolubile din prune le recomanda ca pe un remediu forte, pentru prevenirea cancerului intestinal. Ele curata foarte eficient colonul si tubul digestiv pe ansamblu, accelereaza tranzitul intestinal, regleaza flora digestiva, creand un mediu sanatos, in care tumorile nu pot prolifera.
* Cancer la prostata - in prune se gaseste un oligoelement extrem de important - seleniul, care este si unul din cele mai eficiente remedii de prevenire a cancerului la prostata. Pentru a preintampina aparitia acestei afectiuni se recomanda curele de toamna cu prune, in care se consuma minimum 400 grame din aceste fructe, in fiecare zi.
* Cancerul pulmonar, cancerul bucal - prunele proaspete, mai ales de culoare galbena, care sunt foarte bogate in vitamina A si intr-o substanta numita zeaxantina, sunt un excelent preventiv contra cancerului care afecteaza plamanii si cavitatea bucala. Cura cu prune de culoare galbena (minimum 400 de grame pe zi) este recomandata mai ales persoanelor care lucreaza sau locuiesc in zone cu aerul puternic poluat, fumatorilor, precum si celor care intra in contact cu substante cu potential cancerigen, cum ar fi gudroanele din fum, anumiti aditivi din alimente, reziduuri radioactive etc.

Mancati minimum 200 g pe zi

 

* Degenerescenta maculara - continutul mare de pigmenti antocianici, de zeaxantina si de vitamine, in special vitamina C, din prune, le recomanda ca pe un excelent mijloc de prevenire al acestei afectiuni degenerative. Un studiu publicat in revista americana "Archives of Ophthalmology" arata ca persoanele care consuma fructe de padure de culoare neagra-albastruie (ceea ce arata prezenta anumitor pigmenti), de macar 5 ori pe saptamana, au un risc de a face degenerescenta maculara cu 36% mai scazut decat persoanele care consuma foarte rar sau deloc aceste fructe.
* Artrita reumatoida - prunele contin cantitati mari de vitamina C, vitamina considerata printre cei mai puternici agenti de prevenire a bolii reumatice. Un studiu facut pe un numar impresionant de persoane (peste 20.000 de subiecti) arata ca o suplimentare a vitaminei C din alimentatie atrage dupa sine o reducere la peste 40% a frecventei puseurilor reumatice. O portie mare de prune, adica de 400 grame, consumata zilnic, asigura mai mult decat necesarul zilnic de vitamina C.
* Ateroscleroza, boala coronariana - jumatate de kilogram de prune consumat zilnic asigura mai mult de 30% din necesarul de fibre alimentare de care are nevoie organismul uman.

 

Fibrele alimentare sunt substante nedigerabile, care au un rol extrem de benefic pentru organism, intre altele, ajutand la reducerea nivelului colesterolului si al trigliceridelor din sange. La persoanele care consuma vreme de cateva saptamani prune, in doze suficiente, s-a constatat o scadere a nivelului colesterolului total si a colesterolului negativ (LDL), in medie cu peste 10%.
* Alzheimer - prunele cu coaja albastruie foarte inchisa, spre negru, sunt bogate in resveratrol. Un studiu realizat in anul 2008, in laboratoarele Universitatii Cornell, Statele Unite, arata ca dozele mari de resveratrol si, mai ales, repetate, blocheaza procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central. La animalele de experienta tratate cu resveratrol, s-a observat o incetinire cu peste 70%, in medie, a proceselor degenerative la nivelul diferitelor parti ale creierului. Aceste studii sunt completate de altele, facute in Italia, care arata ca animalele care au luat doze suplimentare de resveratrol isi pastreaza intacte anumite functii cerebrale, intre care si memoria, pana la varste inaintate.
* Dementa senila - nu doar Alzheimerul este prevenit de consumul de prune, ci si alte afectiuni care conduc la aparitia dementei senile. Doua substante active din prune, numite acid clorogenic si neoclorogenic, administrate sistematic, ajuta la mentinerea nealterata a unor functii cognitive, cum ar fi atentia sau memoria.