Freud

"Anxietatea este preţul pe care îl plătim civilizaţiei."
Sigmund Freud despre anxietate

"Cunoaşterea este manipularea intelectuală a observaţiilor verificate atent." Sigmund Freud despre cunoaştere

"Anatomia este destin. "Sigmund Freud despre anatomie

"Scopul vieţii este moartea" Signund Freud

"O virtute care n- a fost testată, nu-i o virtute, este o ipoteză" FREUD

"Omul fericit este acela care stapaneste si munca, si dragostea". (Sigmund Freud)

"Religia este comparabila cu o nevroza a copilariei."

"Fiecare om pe care il intalnesc in drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea incerc sa invat cate ceva pe langa fiecare"

"Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei."

"Un om nu trebuie sa incerce sa scape de complexe ci sa invete sa le accepte pentru ca ele ii conduc comportamentul in lume."

"Nu, stiinta nu este o iluzie, dar ar fi o iluzie sa credem ca am putea gasi altundeva ceea ce ea nu poate sa ne dea."

"Daca vrei sa dobandesti puterea de a suporta viata, fii gata sa accepti moartea."

"Marea intrebare, la care nu stiu sa raspund in ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este urmatoarea: "Ce vrea de fapt o femeie?"

"Peste tot unde merg gasesc un poet care a fost acolo inaintea mea".

"Femeile sunt precum merele neculese. Cele mai bune sunt în vârful pomului. Majoritatea bărbaţilor nu vor să se întindă după cele bune fiindcă se tem să nu cadă şi să se rănească. Preferă, în schimb, merele căzute pe jos, care nu sunt la fel de bune, dar uşor de luat. Merele din vârful pomului se gândesc că este ceva în neregulă cu ele, când, de fapt, sunt extraordinare. Trebuie numai să aştepte să apară bărbatul potrivit, care să fie suficient de curajos să urce până în vârful pomului." Sigmund Freud

CRIZA este MORALĂ

              Văd atâta încăpăţânare în a acorda Dreptul fiecărui OM la studiu, la educaţie, sănătate,  la respect, înţelegere , armonie, pace,chiar la necesităţile fiziologice specifice oricărei fiinţe (adăpost, hrană , apă, odihnă...). Dacă cei ce vedem lucrurile bune,  nu facem ceva ca ele să se menţină şi să se perpetueze...  acestea vor dispărea.
               S-a ajuns la limita extremităţilor, la limita tuturor drumurilor , la limita limitelor...adică la CRIZĂ. Criză provine din cuvântul grecesc KRIZIZ care înseamnă intersecţie de drumuri, adică un punct unde se termină nişte drumuri şi încep altele, sau... mai bine zis la extremele drumurilor, la limitele lor la sfârşitul şi începutul lor. Iar limitele dau aceste crize.
               Aristotel a spus că ne-am născut în această lume pt a ne forma caraterul prin virtuţi, iar o virtute este medierea a 2 extreme, dintre minte și inimă, dintre rațiune, creație și afecțiune...
                    Deci CURAJUL este medierea dintre temeritate şi laşitate, GENEROZITATEA este medierea dintre risipă şi lăcomie, BLÂNDEŢEA  este medierea dintre apatie şi delăsare... etc. Se vede clar că am ajuns  la extremele virtuţilor.  Reiese  că această CRIZĂ este  MORALĂ. Domină lipsa de empatie, şi toate extremele :lăcomie , risipă, laşitate , delăsare, apatie , temeritate...

 HAI SĂ NE UNIM în a  DORI BINELE, a BINE+CUVÂNTA,  a FACE BINELE , pentru a putea re+construi OMul şi implicit societatea şi viitorul ei . 

Omul se poate construi cu mesaje pozitive. Adică înCURAJăti, APRECIERI, ACCEPTĂRI, ÎNŢELEGERE, AJUTOR, ALTRUISM, CINSTE, comPORTament AFECTUOS, EMPATIC... Şi o clădire să o construim trebuie să punem, adică adăugăm, plus (+) pozitiv, nu negativ. Cu minus şi la matematică luăm. Deci minusul de+construieşte. Aşa şi mesajele negative, adică de rău, jignirile, umilinţele, descurajări, neacceptări, nemulţumiri,  deconstruiesc omul. Numai mesajele, sugestiile pozitive, adică de BINE construiesc, încurajează, ajută...
Sim+bio+za, comun+carea, con+lucrarea, co+laborarea, co+operarea  este forma de re+LAŢ+ionare constructivă  prin în+ŢEL+egerea  celor ce conlucrează într-un SCOP (ŢEL) COMUN.
RELAŢIILE DE CO+OPERARE, CO+LABORARE, CON+LUCRARE sunt cele ce au efecte POZITIVE(câştig=câştig ) asupra ambilor parteneri. Sunt relaţii de SIMBIOZĂ, de Câştig reciproc, de COMPLET+ARE, ÎM+BI+NARE, UN+IFICARE . 
Relaţiile de concurenţă sau competiţie au efecte negative de separare (pierdere=pierdere) asupra partenerilor. 
Relaţiile de exploatare ca parazitismulu şi prădătorismul are efect pozitiv pt prădător şi parazit dar negativ pt gazdă şi pradă.

Viaţa ne îndeamnă să ne punem mereu întrebări despre ceea ce trebuie să învăţăm când trecem prin diferite situaţii. Dar... ne în+drum+ă să-i găsim şi răspunsurile dacă suntem ATENŢI.
În+tot+dea+una se învaţă unul de la celălalt, prin con+lucrare, co+laborare, comun+icare...
Este o experienţă de viaţă.
Fiecare are de învăţat ceva...unii exteriorizarea, alţii interiorizarea, unii smerenia alţii Curajul, blândeţea sau generozitatea...etc.
Numai îm+pre+UNA se poate ajunge la îm+PLIN+ire. În orice fel de echipă (cuplu, serviciu, sport,etc) e mai important ca membrii să fie în complet+are, co+operare, con+lucrare reciprocă decât în competiţie.
NIMENI nu ştie ABSOLUTUL.
 De aceea VIAŢA şi SITUAŢIILE fiecărui OM sunt un EXEMPLU sau un AVERTISMENT din care să învăţăm, să înŢELegem că suntem AICI şi ACUM pentru a COMUNica prin INTER+ACŢIUNE ce ne determină ACŢIUNEA, adică SCHIMBAREA, TRANSFORMAREA noastră şi a celorlalţi. Nimeni nu-i mai preSUS de LEGILE UNIVERSULUI.

Respectul în+se(a)mn+ă sa iei în considerare sentimentele, nevoile, ideile, dorinţele si preferinţele cuiva. Putem spune, de asemenea, că aceasta înseamnă să luam toate cele de mai sus, în serios, şi să le facem sa fie valoroase şi să merite.  De fapt, a avea respect pentru cineva este similar cu a-l PREŢ+ui pe el ca persoană, gândurile sale, sentimentele.  Acest lucru include faptul că trebuie să îl cunoşti foarte bine, să îl asculţi, să fii sincer cu el şi să ii accepţi individualitatea, capriciile.

Respectul se arata prin com+port+ament si poate fi simtit. Şi pentru că IUBIREA este o FORŢĂ,  O CAUZĂ de unde se porneşte, un centru  de unde poţi dăruii numai dacă o ai. Nu ai ce să dai dacă nu ai.
"Important este să nu te opreşti din a-ţi pune întrebări." ALBERT EINSTEIN

"O SOCIETATE TREBUIE SĂ EVITE EXISTENŢA UNEI MARI SĂRĂCII, CÂT ŞI PE ACEEA A UNEI IMENSE BOGĂŢII, FIINDCĂ PRIMA ATRAGE DUPĂ SINE UMILIREA ŞI SCLAVIA, IAR CEALALTĂ ÎMPERTINENŢA ŞI TIRANIA" UGO FOSCOLO

ASCEZA

Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinență de la unele plăceri lumești, viață austeră, impusă benevol, . Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări.Asceza este practica abţinerii (controlul patimilor unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu monahismul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de rugăciune, post şi pocăinţă.

Opusul ascezei este libertinajul.

Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceză colectivă fiind ramadanul în religia islamică.

TIPURI: 

1. a propriului corp
   1. asceză alimentară
   2. asceză sexuală sau celibat
   3. neglijarea igienică individuală (nespălare etc.)
   4. desconsiderarea nevoilor naturale (somn, căldură etc.)
2. a temeliilor vieții externe (renunțarea la proprietate)
3. a personalității proprii (consacrarea proprie într-o comunitate sau/și unei ființe superioare, de ex. dumnezeu).
   1. renunțare la comunicare (tăcere)
   2. izolare (clauzură)
   3. apatrie (pribegie, predicatorie ambulantă, călugărie cerșetoare)
   4. constrângere (supunere, renunțarea la mobilitate)                                                                      S-a observat de mult timp că asceza sexuală comportă anumite riscuri în ce privește sănătatea sau oricum ea provoacă efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfântul Augustin, deja la o vârstă respectabilă pe atunci, scrie (în Confesiuni, cartea 10, capitol 30, paragraf 42) despre cum se ruga fierbinte la Dumnezeu ca să-l libereze de jena poluțiilor nocturne; Luther, un dușman declarat atât doctrinar cât mai ales practic al celibatului, remarca (Clerical Celibacy, The Heritage, William E, Phipps, Continuum 2004, p. 154) și el dificultățile întreprinderii când amintea că atunci când îl apucau dorințele sexuale, sfântul Ieronim se bătea cu cărămida-n piept, deși bietul nu reușea să-și scoată doar cu-atât fetele din inimă. Alți asceți precum Benedict (care se culca pe-un pat cu ghimpi) și Francisc (care se muncea făcând bulgări de zăpadă) se chinuiau și ei, fiecare cum găsea bun, ca să-și potolească natura din ei.
      Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa și el năpasta blestemată (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mânăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugărițele sunt mult mai expuse decât populația generală, la fel ca toate femeile care își refuză naturala procreație (riscul de nuliparitate).
      Dacă la femei asceza se lasă cu risc de moarte, la bărbați ea poate fi sursă de comportamente aberante, gen pedofilie în mânăstiri, așa cum descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică^[1] că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practică prin care un copil de 5 (și mai târziu 12 ani) era dat în Evul Mediu și epoca premodernă unei mânăstiri pentru a fi crescut și format călugăr/călugăriță, nu făcea decât să complice endemica homosexualitate de circumstanță din mânăstiri (dacă e să-l credem pe Petru Damian) cu pedofilie. Romanul memoriu Călugărița al lui Denis Diderot, a cărei concepție și urzeală chiar se datorează unui caz real din epocă, în care o tânără obligată la călugărie de părinți cere autorităților anularea declarației de legământ, descrie și el consecințele nefaste (o soră a scriitorului a murit nebună în mânăstire) ale călugăriei pentru femei, cea mai banală fiind, din nou, homosexualitatea, autorul considerând că la acestea “corpul vorbește în locul lor, căci nu-i putem lega limba, acesta exprimând majestuos partea revendicată de carnea care suntem și pe care n-o putem adormi”.  

Boala ca şansă

http://www.scribd.com/doc/33396179/Boala-ca-sansa

Merele - beneficii uimitoare

"Nu oricine ÎMI zice DOAMNE DOAMNE va intra în Impărăţia cerurilor !"( Mt. 7,21)

Cu un conţinut ridicat de nutrienţi, acestea reglează metabolismul şi greutatea corporală, albesc dinţii şi satisfac pofta de dulce.  Consumate zilnic,  previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge,   alungă astmul bronşic şi protejează împotriva cancerului de colon.


Merele sunt fructe grozave pentru sanatatea oricarei persoane. "Un mar pe zi tine doctorul departe".  O varietate mare de mere sunt disponibile pe tot parcursul anului. 

Spre deosebire de struguri si banane, merele raman ferme in rucsac sau geanta, si nu necesita o protectie speciala, de aceea, merele reprezinta o gustare ideala. 

Continutul caloric al unui mar depinde de marimea si greutatea acestuia. In general, un mar mediu - cu un diametru aproximativ de 6 cm - are 80 de calorii. Merele mai mici contin mai putine calorii, iar cele mai mari, mai multe calorii.

Merele nu au grasimi si nici colesterol. Un mar de marime medie contine 22 g de carbohidrati, in care sunt incluse 16 g de zahar si 5 g de fibre dietetice.

Daca urmati o dieta de 2000 de calorii, totalul cantitatii de carbohidrati trebuie sa reprezinte 7% din valoarea zilnica recomandata. Cu toate acestea, un mar reprezinta 18% din aportul recomandat de fibre.

Beneficii- Dinti albi si sanatosi  Un mar nu va inlocui periuta de dinti, dar atunci cand muscati si mestecati un mar se stimuleaza productia de saliva din gura, reducandu-se astfel riscul aparitiei cariilor prin diminuarea nivelului de bacterii. 

Previn aparitia bolii Alzheimer 
Un studiu recent efectuat pe soareci arata ca sucul de mere poate tine la distanta boala Alzheimer si poate combate imbatranirea creierului. Subiectii din studiu care au fost hraniti pe baza unei diete cu suc de mere, aveau niveluri mai ridicate a neurotransmitatorului acetilcolina si s-au descurcat mai bine la testele labirit decat subiectii care au primit o dieta normala.

Ofera protectie impotriva maladiei Parkinson 
Cercetarile au aratat ca persoanele care consuma fructe si alte alimente bogate in fibre, obtin o anumita protectie impotriva boli Parkinson, o boala caracterizata prin descompunerea celulelor nervoase ale creierului producatoare de dopamina.

Previn mai multe tipuri de cancer Oamenii de stiinta sunt de acord cu consumul de mere bogate in flavonoizi in scopul reducerii riscului dezvoltariicancerului pancreatic cu pana la 23%. Cercetatorii au identificat in coaja marului, mai multi compusi triterpenoizi care au o activitate puternica impotriva celulelor cancerigene din ficat, colon sau san. 

Ultimele cercetari au descoperit ca extractele din marul intreg pot reduce numarul si marimea tumorilor mamare la soareci. Specialistii recomanda un aport ridicat de fibre pentru a diminua riscul de dezvoltare a cancerului de colon. 

Ofera protectie oaselor Cercetatorii au demonstrat ca flavonoidul gasit in mar, numit florizina, poate proteja femeile aflate la menopauza deosteoporoza si poate creste densitatea osoasa. Borul este un alt ingredient continut de mere care intareste oasele. 

Scad riscul de diabet 
Femeile care consuma cel putin un mar pe zi prezinta un risc mai mic cu 28% de a dezvolta diabet de tip 2 decat cele care nu consuma mere. Merele sunt incarcate cu fibre solubile, utile pentru mentinerea echilibrului zaharului din sange. 

Reduc colesterolul 
Fibrele solubile gasite in mere se combina cu grasimea aflata in intestine, fapt ce contribuie la mentinerea in valori normale a colesterolului si o stare generala buna de sanatate. 

Au continut scazut de calorii O ceasca de mere coapte introduce 112 calorii in planul dvs. nutritional, o cantitate destul de mica, ceea ce face din mar un aliment ideal pentru o dieta redusa in calorii. 

Daca va limitati la aproximativ 2000 de calorii pe zi, cantitatea de calorii din aceasta portie de mere reprezinta 5,6% din cantitatea zilnica recomandata. Merele coapte pot fi o gustare ideala; este recomandat ca gustarile dintre mese sa se situeze intre 100 si 200 de calorii. 
Mentin sanatatea inimii 
Un studiu complex a corelat aportul ridicat de fibre solubile cu diminuarea acumularii de aterom pe peretii arterelor sanguine. Polifenolul gasit in coaja merelor previne solidificarea depunerilor de colesterol de pe peretii arterelor ce determina reducerea fluxului sanguin catre inima, rezultatul fiind aparitia bolilor arterelor coronariene. 

Previn calculii biliari 
Calculii biliari iau nastere atunci cand exista prea mult colesterol in bila pentru a ramane in stare lichida, si deci, excesul se solidifica. Calculii biliari sunt extrem de raspanditi printre persoanele care sufera de obezitate. 
Pentru a preveni calculii, medicul recomanda o dieta cu continut ridicat de fibre pentru a ajuta la controlul greutatii corporale si a nivelurilor de colesterol. 

Combat diareea si constipatia Indiferent daca aveti probleme in a defeca sau va este imposibil sa va abtineti sa mergeti la toaleta, fibrele gasite in mere ajuta in aceste probleme. Fibrele pot fie sa stimuleze tranzitul intestinal cand sunteti constipati, fie pot absorbi excesul de apa din scaun pentru a incetini activitatea din intestine. 

Neutralizeaza sindromul de colon iritabil 
Sindromul de colon iritabil este caracterizat prin constipatie, diaree, dureri abdominale sau balonare. Pentru a controla aceste simptome medicii recomanda limitarea consumului de lactate si acizi grasi in timp ce dieta zilnica se va imbogati cu fibre. 

Previn si amelioreaza hemoroizii 
Hemoroizii sunt vene umflate in canalul anal si care, chiar daca nu va pot pune viata in pericol, pot fi extrem de dureroase. Hemoroizii sunt cauzati de presiunea prea mare in zona pelvina si rectala. 
Pe langa ameliorarea si controlul constipatiei, fibrele pot preveni incordarea intensa din timpul defecarii si ajuta la atenuarea hemoroizilor. 
Aport de vitamina A 
Merele coapte cresc aportul de vitamina A din organism. O singura portie din aceast delicios fel de mancare contine 3% din cantitatea zilnica recomandata de vitamina A. 
Vitamina A este in special utila in protejarea vederii, si poate reduce riscul degenerarii vederii odata cu inaintarea in varsta, si chiar a infectiilor oculare. 

Stimuleaza sistemul imunitar 
Merele rosii contin un antioxidant numit quercentina. Studiile recente au descoperit ca acest antioxidant poate ajuta la imbunatatirea si fortificarea sistemului imunitar, mai ales in situatiile de stres

USTUROIUL - ANTIBIOTIC NATURAL

Denumirea botanica a usturoiului este "ALLIUM  SATIVUM", acesta facand parte din familia Liliaceae. Frunzele usturoiului sunt lungi, inguste si plate, asemanandu-se cu firul de iarba. Bulbul acestuia este de natura compusa, fiind format din mai multi graunti, grupati intr-o unitate stransa.

Bulbul usturoiului contine ALICIN, ENZIME, PROTEINE, MINERALE, VITAMINELE B şi C, LIPIDE, AMINOACIZI, şi ULEIURI VOLATILE. Proprietatile active ale usturoiului depind de un ulei esential, volatil, intepator, care se poate obtine rapid, prin distilare cu apa. Acest ulei este bogat in SULF, motiv pentru care si apare mirosul pregnant.

Folsirea usturoiului ca antiseptic natural este recomandata din cele mai vechi timpuri. Usturoiul este recomandat adesea cand vine vorba de RĂCELI, GRIPE, VIROZE. In prezenta substantelor naturale aflate in usturoi, germenii si microbii se arata cu adevarat neputinciosi: combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamanii. Printre multele sale calitati, usturoiul a fost folosit si impotriva epilepsiei, reumatismului, arterosclerozei, isteriei, parazitilor intestinali, acneei, nivelului crescut al colesterolului, eclampsiei, etc.

Usturoiul este singurul antibiotic care elimina bateriile si protejeaza corpul, in acelasi timp.

oamenii de stiinta au confirmat cu fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izoland diverse substante din acesta.

"Alliina" este prima substanta izolata din usturoi, efectele benefice ale acesteia aratandu-se in cazuri de intoxicatie cu salmonella, dizenterii, stafilococi si streptococi. O alta substanta izolata din usturoi, anume "allicina", s-a dovedit benefica in cazuri de conjunctivita, febra tifoida, holera si TBC.

"Germaniul nutritiv", avand efect anticancerigen dovedit, este si el o substanta care se extrage din micul usturoi. Usturoiul este una dintre cele mai bogate surse de "germaniu" si "seleniu" organic", vital in prevenirea bolilor de inima si a multor forme de cancer. Usturoiul intareste sistemul imunitar, care este foarte important pentru lupta impotriva cancerului.

Cercetari recente demonstreaza ca usturoiul functioneaza bine, atunci cand este vorba de prevenirea si tratarea cancerului. Conform Institutului National contra CANCERULUI, usturoiul este in varful listei alimentelor-arme, folosite contra diferitelor varietati de cancer. Astfel, usturoiul contine mai multi agenti care ne protejeaza contra cancerului de colon, de san si gastric. De asemenea, el realizeaza o inhibare a dezvoltarii tumorilor si reduce serul din colesterol.

 În afară de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali).

ATENŢIE ! Usturoiul crud este foarte puternic, deci consumul excesiv poate cauza iritarea sau ranirea tractului digestiv. Unele persoane sunt alergice la usturoi. Simptomele alergiei la usturoi includ iritatii la nivelul pielii, febra si dureri de cap. Usturoiul poate interveni si impotriva anticoagulantilor, deci trebuie evitat inaintea vreunei operatii. Usturoiul provoaca o sensitivitate marita a retinei fata de lumina.

"Ajoena" este o substanta care fluidifica sangele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase. Aceasta substanta mai actioneaza si contra a doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta in canalul extern al urechii, si o alta care cauzeaza CANDIDA.

Usturoiul contine peste o suta de compusi ai sulfului. Acestia ii confera usturoiului puterea de a lupta contra bolilor, ajutand la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din sange, in cazuri de astm si bronsita, cat si la detoxifierea organismului.

Consumul de usturoi ajuta la prevenirea bolilor arteriale, incetinind acumularea depunerilor de grasimi pe peretii arterelor. De asemenea, usturoiul este unul dintre cele mai sigure si mai de nadejde moduri de a cobora hipertensiunea.

Analizand aportul benefic adus de usturoi in reducerea tensiunii sangvine, putem spune urmatoarele: usturoiul este absolut sigur; nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului; tensiunea sangvina se reduce treptat, fara nici o cadere neasteptata care ar putea periclita organismul; nu intervine asupra celorlalte medicamente, ce pot fi luate simultan; alunga slabiciunile, ametelile, durerile de cap, tiuiturile din urechi, durerile de piept; se obtin rezultate bune indiferent de varsta.

FUSUL ORAR

Un FUS ORAR este o zonă pe Pământ în care este legal în vigoare aceeaşi oră (acelaşi timp). Timpul aflat legal în vigoare într-un anumit loc este numit timp legal, oră legală, oră oficială sau, uneori,timp standard sau ORA LOCALA.
Timpul civil al unui loc este definit, prin măsurători astronomice, astfel încât ora 12 să coincidă cu amiaza locului (momentul când SOARELE AJUNGE IN PUNCTUL CEL MAI INALT PE CER ). Deoarece amiaza astronomică nu este simultană în toate punctele de pe Pământ, utilizarea timpului civil ar duce la situaţia în care fiecare localitate are propria oră. Timpul civil este egal doar pentru locuri situate pe un acelaşi meridian. Pentru puncte aflate la longitudini diferite, diferenţa de timpi civili este proporţională cu diferenţa de longitudine, fiecare 15° diferenţă de longitudine ducând la o diferenţă de 1 oră între timpii civili.

Pentru a evita existenţa unei ore diferite în fiecare punct de pe Pământ, s-a stabilit o împărţire a suprafeţei Pământului în zone numite fuse orare. Fiecare fus orar are asociat un meridian numitmeridianul central al fusului orar. Toate punctele încadrate într-un fus orar au ca timp legal timpul civil al meridianului central al fusului orar respectiv.

Pe mare, sunt luate ca meridiane centrale toate meridianele multiplu de 15°. Fiecărui astfel de meridian îi corespunde ca fus orar zona cuprinsă între 7°30‘ est faţă de meridianul central şi 7°30‘ vest faţă de meridianul central. De exemplu, zona cuprinsă între 22°30‘ şi 37°30‘ longitudine estică are ca timp legal timpul civil al meridianului de 30° longitudine estică. În orice punct de pe glob, diferenţa dintre timpul civil şi timpul legal este astfel de cel mult 30 de minute. Diferenţa de timp legal între două fusuri orare vecine este de exact 1 oră.

Timpul civil al meridianului 0° este timpul universal coordonat (prescurtat UTC). Timpul universal coordonat coincide cu timpul legal al fusului orar cuprins între 7°30‘ longitudine vestică şi 7°30‘ longitudine estică.

Meridianului 180° are asociate două fusuri orare. Un fus se întinde de la meridianul 172°30‘ longitudine estică până la meridianul 180° şi are timpul legal egal cu UTC+12h. Celălalt fus se întinde de la meridianul 180° până la meridianul 172°30‘ longitudine vestică şi are timpul legal egal cu UTC-12h. Între aceste două fusuri orare diferenţa de timp legal este de exact 24 de ore, adică o zi.Mai simplu, un fus orar depinde de pozitia soarelui (rasarit si apus adica zi si noapte) in interval  de 24 ore.

Timpul legal al fiecărui fus orar este specificat relativ la UTC.

UTC este baza pentru ora legală. Fusurile orare sunt exprimate ca diferenţe pozitive sau negative faţă de ora universală coordonată.

UTC este unul din succesorii orei Greenwich (engleză Greenwitch Mean Time), abreviată în mod normal GMT. UTC este uneori numit, în mod eronat, GMT. Noul nume a fost impus pentru a evita posibile confuzii (GMT este definit în mod diferit) şi pentru a elimina numele unei localităţi anume din denumirea referinţei internaţionale a orei.

UTC diferă cu un număr întreg de secunde de timpul atomic internaţional.

Termenul Greenwich Mean Time (GMT) este ambiguu în acest moment, putând desemna timpul universal coordonat, timpul civil al Observatorului din Greenwich, care diferă de UTC cu cel mult 0,9 secunde, sau timpul solar mediu al Observatorului din Greenwich, care este timpul civil plus 12 ore.

Spre exemplu Romania are acelasi fus orar( ORA LEGALA, ORA LOCALA)  ca si Republica Moldova, Finlanda, Grecia, Israel, Egipt si Republica Sud Africana. 

 Fereastra de reducere circadiana - perioada de timp cuprinsa intre orele 2,00 si 5,59. Intr-o banda de 3 fuse orar(+ -3 ORE raportate la ora" 0"), fereastra de reducere circadiana se refera la orele locale ale bazei de resedinta. In afara acestor 3 fuse orare(+4ore spre exemplu), fereastra de reducere circadiana se refera la orele locale ale bazei de resedinta pentru urmatoarele 48 de ore de la plecare, dupa care se refera la ora locala;


Noapte locala - o perioada de timp de 8 ore consecutive, intre orele locale 22,00 si 8,00;din cele 24 ale unei zile


 Zi locala - un interval de timp de 24 de ore care incepe la ora locala 00,00

 2.1. Responsabilitatile operatorului

   2.1.1. Operatorul trebuie sa desemneze o baza de resedinta pentru fiecare membru de echipaj.

   2.1.2. Orice operator trebuie sa stabileasca scheme privind timpul de serviciu, timpul de serviciu pentru zbor, precum si timpul de odihna a membrilor de echipaj.

   2.1.3. Orice operator trebuie sa se asigure ca in planificarea zborurilor sale:

   a) sunt respectate limitarile privind timpul de serviciu, timpul de serviciu pentru zbor, precum si timpul de odihna a personalului aeronautic civil navigant, stabilite in conformitate cu prevederile acestei reglementari si cu oricare alte prevederi suplimentare emise de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" pentru mentinerea sigurantei zborurilor;

   b) zborurile sunt planificate astfel incat sa se incheie in interiorul perioadelor de timp admise pentru timpul de serviciu pentru zbor, tinandu-se cont de timpul necesar pregatirii zborului, zborul propriu-zis si perioada de timp necesara pentru formalitatile de dupa incheierea zborului;

   c) programul de serviciu al membrilor de echipaj sa fie intocmit si publicat cu suficient timp in avans pentru a permite acestora sa isi organizeze timpul de odihna.

 2.1.4. Operatorul trebuie sa considere un timp de notificare minim pentru fiecare membru de echipaj pentru care va tine seama de timpul rezonabil necesar pentru pregatirea plecarii la serviciu si de timpul necesar deplasarii membrului de echipaj de la domiciliu sau de la locul unde membrul de echipaj se afla in perioada de rezerva la locul unde trebuie sa se prezinte pentru serviciu.

   2.1.5. La intocmirea planificarii privind timpul de serviciu pentru zbor si timpul de odihna, operatorii trebuie sa tina cont de efectele suprasolicitarii/oboselii cumulate prin executarea ciclica a timpului de serviciu pentru zbor maxim/timp de odihna minim, prin alternarea perioadelor de timp de serviciu de zi cu cele de noapte, precum si a frecventei acestora asupra membrilor echipajului.

   2.1.6. Operatorul trebuie sa stabileasca zile libere si sa notifice despre aceasta, in avans, membrii de echipaj.

   2.1.7. Operatorul trebuie sa se asigure ca timpul de odihna alocat membrilor de echipaj este suficient pentru a trece peste efectele serviciului anterior si pentru a fi odihnit pana la inceperea urmatoarei perioade de serviciu, pentru a opera la un nivel de eficienta si siguranta satisfacator, indiferent de circumstante.

   2.1.8. Operatorul trebuie sa se asigure ca planificarea timpului de serviciu pentru zbor este facuta astfel incat sa se evite starea de oboseala.

   2.1.9. Exceptarile de la limitele stabilite in aceasta reglementare, solicitate de operatorul aerian si aprobate de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana", trebuie insotite de aplicarea unor masuri compensatorii corespunzatoare pentru personalul aeronautic civil navigant.