Albert Camus- citate

"Sa nu mergi in spatele meu; s-ar putea sa nu conduc. Sa nu mergi inaintea mea; s-ar putea sa nu te urmez.Mergi doar alaturi de mine si fii prietenul meu.“

"Continuam sa ne modelam personalitatea toata viata. Si daca ne cunoastem la perfectiune, ar trebui sa murim."

"Acum stiu ca omul este capabil de fapte mari, dar daca nu este capabil d eun sentiment mare, atunci nu ma intereseaza este incapabil sa sufere sau sa fie fericit multa vreme. Nu este prin urmare capabil de nimic de seama."

"Politica si destinul omenirii sunt modelate de oamnei far idei si fara maretie.Oamenii care au maretie in interiorul lor nu intra in politica."

"Exista in oameni mai multe lucruri de admirat decat de dispreţuit."

"Exista un fel de snobism care ii face pe oameni sa creada ca pot fi fericiti fara bani."

"Rareori avem incredere in aceeia care sunt mai buni decat suntem noi."

"Esti iertat pentru fericirea si succesul tau doar daca in generozitatea tu consimti sa le imparti..."

"Trebuie sa fii fie foarte bogat, fie foarte sarac ca sa traiesti fara sa faci compromisuri."

"Din clipa cand omul il supune pe Dumnezeu unei judecati morale, il ucide in el insusi."

"Fara libertate nu exista arta, arta traieste doar prin constrangerile pe care si le impune si..."

"Libertatea este dreptul de a nu minti."

 "Libertatea nu este nimic altceva decat o ocazie de a fi mai buni."

"Libertatea nu este altceva decat sansa de a face lucrurile mai bine."

"Cultura: este strigatul oamenilor in fata destinului."

" Nu orice care poate fi numarat conteaza, si nu orice care conteaza poate fi numarat."

"Sa darui totul, sa sacrifici totul fara speranta de rasplata; asta inseamna iubire."

"Iubirea este singura datorie pe care o cunosc."

"Omul este singura fiinta care refuza sa fie ceea ce este."

"Toti suntem cazuri speciale."

"Oamenii sunt convinsi de argumentele tale, de sinceritatea ta si de seriozitatea eforturilor tale abia dupa ce ai murit."

MATURITATEA- ‎"Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane." Charles Haddon Spurgeon

Maturizarea este un proces care începe din prima clipă de viaţa. Rolul părinţilor este acela de a ajuta şi de a susţine copilul pe parcursul accestui proces.

Trebuie făcută diferenţa dintre NEVOI  şi DORINŢE. Satisfacerea nevoilor este vitală pentru sănătatea fizică şi psihică a persoanei. O nevoie, o dată satisfăcută, nu se va mai manifesta pentru un timp (nevoia de hrană, de exemplu). Dorinţele însă, nu cunosc saţietate. Satisfacerea unei dorinţe nu este vitală pentru o persoană.
Neglijenţa părinţilor poate determina fie stagnarea într-un stadiu de dezvoltare infantil, fie o aşa-zisă maturizare precoce. Aceasta din urmă, însă, privită mai îndeaproape, se dovedeşte a avea mari lacune.

Albert Einstein: „Umanitatea are nevoie de un nou mod de gândire, dacă doreşte să supravieţuiască”.

Orice lucru , persoană,cu care relaţionăm , orice faţetă a vieţii noastre trebuie clarificată. Claritatea este opusul obscurităţii, este lumina, adevărul universului nostru interior, autentic. Clarificarea fiecărei părţi a vieţii ne  apropie mai mult de SINELE autentic. Claritatea este atât de aproape  de noi, ca şi lipsa clarităţii, căci ambele ne sunt disponibile oricând. Noi suntem cel ce alege în mod potrivit doar dacă  ne acordăm timp şi atenţie  propriilor nevoi, dorinţe, sentimente  . Fără claritate suntem prinşi în suferinţă, în afara odihnei şi integrităţii cu noi înşine şi cu alţii  nu ne putem alinia cu pasiunile noastre, cu menirea noastră în lume,   cu fluxul nostru natural şi curgerea vieţii noastre.  Fără claritate, vom lupta mereu nemulţumiţi. CLARITATEA este cheia totalei  vindecări , garantând conectarea  cu CRATORUL, cu sufletul nostru şi instinctele noastre naturale, făcând-o una din cele mai mari forţe din Univers. 

Putem spune despre o persoană că este imatură din punct de vedere psihologic atunci când comportamentul său este specific unui stadiu de dezvoltare anterior.
întoarcerea  către un stadiu de dezvoltare anterior, atunci când eul nu poate face faţă situaţiei actuale, este necesară pt reechilibrare..
Pe parcursul copilăriei, pot apărea stagnări sau regresii temporare. Acestea sunt fireşti şi ţin de propriul ritm de dezvoltare al fiecăruia. 
De asemenea, sunt evenimente independente de voinţa omului, care sunt în măsură să determine o stagnare sau o regresie temporară la un stadiu anterior de dezvoltare. Printre acestea putem enumera: diverse incidente,  accidente, divorţul părinţilor, decesul unei persoane apropiate, dificultăţi şcolare,  dificultăţi  la serviciu, etc. În cazurile acestea, este, de obicei, nevoie de ajutor specializat pentru depăşirea blocajelor. Sunt puncte de răscruce ce necesită ajutor, staţionare şi reflecţie. 
"Dacă vrei să dobândești puterea de a suporta viața, fii gata să accepți moartea." Sigmund Freud 
Uneori avem nevoie să lăsăm să moară anumite tipare (patternuri ) vechi ale educaţiei şi reînvăţate altele noi, prin deschiderea, acceptarea lor. 
Maturizarea psihologică este un proces activ pe toată durata vieţii. Întotdeauna vor exista aspecte necunoscute despre noi înşine, pe care le vom descoperi în interacţiunea cu ceilalţi şi care, o dată integrate, ne vor îmbogăţi psihic. În concepţia lui C.G. Jung, acest proces, numit individuare, este însuşi sensul vieţii. 


"Viziunea îţi va deveni clară doar în momentul în care vei privi în inima ta. Cine priveşte în afară, visează! Cine priveşte înăuntru, se trezeşte!" (Carl Gustav Jung)

Paul Popescu –Neveanu - „personalitatea este subiectul uman considerat ca unitate bio-psiho-socială, ca purtător al funcţiilor epistemice, pragmatice şi axiologice”

Prin maturitate spunea Paul Popescu –Neveanu
(1978, p.427) înţelegem o starefuncţională fizică şi fiziologică la care se ajunge printr-o dezvoltare stadială şi care prezintă un sistem complet de posibilităţi ce se conservă ca stabil în etapa vârsteiadulte.Se distinge:-o maturitate biofiziologică
constând în împlinirea proceselor de creştere şistructurarea funcţională a organelor;
- o maturitate psihică la care concură toate modalităţile de maturitate:1.intelectuală – de structurare a mecanismelor intelectuale, fapt ce mijloceşte autonomia
2.emoţională – constând în diferenţierea emoţiilor, stabilizarea sentimentelor şi capacitatea de control a lor;
3.socială şi morală – caracterizată prin deplina adaptare la condiţiile vieţii şiactivităţii sociale şi prin participarea responsabilă la acestea
Maturizarea (Paul Popescu –Neveanu, 1998, p.427) este un sistem de procese bio-psiho-sociale concurând la o evoluţie individuală încheiată cu o stare de maturitate . În maturizare un rol important revine programelor ereditare care, în condiţiinormale de echilibru cu mediul, mijlocesc creşterea şi organizarea funcţională.
La om sunt decisive în maturizare educaţie şi activitatea de învăţare. La nivel psihic şi de personalitate factorii de maturizare şi educaţie sunt interdependenţi. Maturizarea personalităţii este un proces corelat cu dezvoltarea sa, un proces dificil şi obstrucţionat de factori psihologici şi sociali.

"Precum se cu+vine unei inimi curate şi uşurate, trebuie să dis+preţuieşti cele lipsite de adevăr , vorbe goale " spunea CANTEMIR în lucrarea "METAFIZICA"
Iolanda Mitrofan vorbeşte de „cursa cu obstacole adezvoltării umane". Un om devine o personalitate matură când:a).devine conştient de lume şi de sine şi îşi elaborează un sistem propriu de reprezentări echilibrate, concepţii, motive, scopuri, atitudini, convingeri în raport cu lumea şi cu sine într-o raportare echidistantă între sine şi lume; b.)desfăşoară activităţi utile şirecunoscute şi creează valori sociale; c.)se integrează armonios şi util în comunitate; d).are un profil moral bine definit care îi permite să se dedice unor idei şi idealuri; poate fi luat drept model pentru formarea altora personalităţi; e).şi-a format capacitatea de control şi autocontrol; f).ştie să se pună în valoare, să se facă cunoscut altora.
"Omul fericit este acela care stapaneste si munca, si dragostea". (Sigmund Freud) Una fără cealaltă nu înseamnă echilibru.
G. Allport spune că o personalitate sănătoasă îşi stăpâneşte în mod activ mediul, manifestă o anumită unitate a personalităţii şi este capabilă să perceapă în mod corect lumea şi pe ea însăşi. O asemenea personalitate stă pe propriile picioare fără să aibă pretenţii excesive faţă de ceilalţi.

După psihologul umanist A. Maslow caracteristicile personalităţii mature, înalt autoactualizate, sunt următoarele:
1.o percepţie mai eficientă a realităţii şi relaţii mai comode cu ea;
2.acceptarea Eului, a celorlaţi şi a naturii;
3.spontaneitate;
4.centrarea pe problemă;
5.detaşarea cu măsură;
6.independenţa de cultură şi mediu;
7.prospeţimea continuă a aprecierii (spontaneitate);
8.orizonturi nelimitate de cunoaştere, interes pentru esenţa ultima a vieţii, interes pentru religie;
9.sentiment social – identificare, simpatie şi afecţiune;
10. relaţii sociale profunde, dar selective;
11. structură de caracter democratică, respect pentru fiinţa umană;
12.certitudinea etică, subiecţii sunt siguri în ce priveşte diferenţa între bine şi rău;
13.simţ neostenit
14.spirit creator


"Nu poți să faci vreun rău când ai doar dragoste în suflet." Anatole France

Caracteristicile personalităţii mature, după G. Allport
1. extensiunea simţului Eului - adică încorporarea  în personalitate a unor noi şi nenumărate sfere ale interesului, astfel încât ele să devină personale în mod semnificativ
2. Raporatea caldă a Eului la celălalt şi depăşirea egocentrismului – stabilirea relaţiilor cu alte persoane, raportarea caldă a Eului la alţii, manifestarea   capacităţii de intimitate, compasiune şi toleranţă relaţională;
3. securitate emoţională şi autoacceptare – personalităţile mature dispun de simţul proporţiei, îşi asumă conştient noi riscuri şi noi şanse, sunt tolerante la frustrare, se acceptă pe ele însele; 
4. perceprea realistă şi reflectarea veridică a realităţii externe – adică percep,gândesc şi acţionează în conformitate cu realitatea externă, pe care o reflectă în mod veridic;
5. capacitate de auto-obiectivare a Eului - adică sunt capabile de a fi ele însele,dispun de capacitate de auto-obiectivare în intenţii, de autocunoaştere;
6. filosofia unificatoare a vieţii şi orientarea valorică, concepţie generală despre lume –  adică trăiesc în armonie cu o filosofie de viaţă unificatoare, sunt capabile de a-şi forma şi a susţine  o concepţie generală despre lume, pe care o vor transpune în mod constant în practică.

"Noi suntem ceea ce cunoaştem, ceea ce simţim. A cunoaşte ceva înseamnă a te identifica cu acel ceva. A cunoaşte iubirea înseamnă să iubeşti; a cunoaşte divinitatea înseamnă sa devii divin. Autocunoaşterea înseamnă realizare; cunoaşterea înseamnă să fii." Osho

Caracteristicile personalităţii mature, după T. Rudică

Drumul maturizării personalităţii presupune, în principal, o ridicare progresivă aomului pe treptele conştiinţei. Procesul de conştientizare se efectuează atât pe plan intelectual, cât şi în plan afectiv şi axiologic. ( T. Rudica)

Un om inteligent paote fi rămas în urmă din punct de vedere afectiv şi etico-umanitar; altfel spus, el poate fi rămas pe o treaptă de egocentrism psihologic, de incapacitate de a depăşi limitele trăirilor şi intereselor sale egoiste. Psihologul umanist contemporan, Tiberiu Rudică din şcoala de psihologie ieşeană redă dinamica procesului maturizării personalităţii ca un parcurs existenţial barat de  obstacole, fenomene de natură psihosocială.

Maturitatea vieţii noatre afective este, aşadar, un reflex (produs) firesc al maturizării intelectuale şi morale, volitive a personalităţii, concretizată în capacitatea persoanei de a se elibera de poziţiile rigide ale egocentrismului psihologic şi de a conştiinetiza importanţa atât a scopurilor şi a motivaţiilor individuale, cât şi a aspiraţiilor şi a trebuinţelor societăţii şi umanităţii.

,,Un om care emană valuri spirituale de pace, armonie şi echilibru, trimite de fapt în lume gânduri de pace şi armonie. Acestea călătoresc mai repede decât lumina în toate direcţiile, pătrunzând în minţile altor oameni şi producându-le, prin fenomenul subtil al rezonanţei, gânduri similare de armonie şi pace.''- Swami Shivananda

Principalele caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică sunt:

1. afirmarea conştientă, responsabilă şi altruistă duce la progres social şiîmplinirea intelectuală, afectivă şi morală;

2. echilibrul între afect şi intelect, intre cele două dimensiuni pot interveni armonii şi dizarmonii: personalităţi dominante de afecte, trăirea simultana a două sentimente opuse, etc. O dezvoltare deplină a personalităţii pe plan afectiv,intelectual şi moral se face prin creaţia continuă a unor sisteme şi instanţe noi de rezolvare a conflictelor motivaţionale.

3.autenticitate in comportament: armonie intre gandire, simţire şi acţiune.Pe drumul maturizarii personalitaţii, oamenii pot manifesta comportamente de simulare, disimulare, ipocrizie care trebuie reduse şi prevenite prin educaţia promovată in familie.

4. responsabilitate şi consecvenţa in indeplinirea rolurilor sociale;

5. manifestare creativa şi înlăturarea formalismului

6.concordanţa şi echilibru intre eul real, eul normativ si eul ideal

incomportamentul de orientare vocaţionala, o buna alegere a profesiei– acord între structura individuală a persoanei şi exigenţele psihofiziologice aledomeniului vizat;

7. abilitatea de a disocia intre bine şi rău, de a evalua forţele personale, deputerea de a recunoaste si de a depăşi greşelile.

8.capacitatea de a trece de la tendinţele egoiste, la abordarea altruista a relaţiilor 

cu celălalt, de a manifesta atitudini empatice şi prosociale

" Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ.'' Buddha

‎"Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane." Charles Haddon Spurgeon

Freud

"Anxietatea este preţul pe care îl plătim civilizaţiei."
Sigmund Freud despre anxietate

"Cunoaşterea este manipularea intelectuală a observaţiilor verificate atent." Sigmund Freud despre cunoaştere

"Anatomia este destin. "Sigmund Freud despre anatomie

"Scopul vieţii este moartea" Signund Freud

"O virtute care n- a fost testată, nu-i o virtute, este o ipoteză" FREUD

"Omul fericit este acela care stapaneste si munca, si dragostea". (Sigmund Freud)

"Religia este comparabila cu o nevroza a copilariei."

"Fiecare om pe care il intalnesc in drumul meu imi este superior prin ceva. De aceea incerc sa invat cate ceva pe langa fiecare"

"Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei."

"Un om nu trebuie sa incerce sa scape de complexe ci sa invete sa le accepte pentru ca ele ii conduc comportamentul in lume."

"Nu, stiinta nu este o iluzie, dar ar fi o iluzie sa credem ca am putea gasi altundeva ceea ce ea nu poate sa ne dea."

"Daca vrei sa dobandesti puterea de a suporta viata, fii gata sa accepti moartea."

"Marea intrebare, la care nu stiu sa raspund in ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este urmatoarea: "Ce vrea de fapt o femeie?"

"Peste tot unde merg gasesc un poet care a fost acolo inaintea mea".

"Femeile sunt precum merele neculese. Cele mai bune sunt în vârful pomului. Majoritatea bărbaţilor nu vor să se întindă după cele bune fiindcă se tem să nu cadă şi să se rănească. Preferă, în schimb, merele căzute pe jos, care nu sunt la fel de bune, dar uşor de luat. Merele din vârful pomului se gândesc că este ceva în neregulă cu ele, când, de fapt, sunt extraordinare. Trebuie numai să aştepte să apară bărbatul potrivit, care să fie suficient de curajos să urce până în vârful pomului." Sigmund Freud

CRIZA este MORALĂ

              Văd atâta încăpăţânare în a acorda Dreptul fiecărui OM la studiu, la educaţie, sănătate,  la respect, înţelegere , armonie, pace,chiar la necesităţile fiziologice specifice oricărei fiinţe (adăpost, hrană , apă, odihnă...). Dacă cei ce vedem lucrurile bune,  nu facem ceva ca ele să se menţină şi să se perpetueze...  acestea vor dispărea.
               S-a ajuns la limita extremităţilor, la limita tuturor drumurilor , la limita limitelor...adică la CRIZĂ. Criză provine din cuvântul grecesc KRIZIZ care înseamnă intersecţie de drumuri, adică un punct unde se termină nişte drumuri şi încep altele, sau... mai bine zis la extremele drumurilor, la limitele lor la sfârşitul şi începutul lor. Iar limitele dau aceste crize.
               Aristotel a spus că ne-am născut în această lume pt a ne forma caraterul prin virtuţi, iar o virtute este medierea a 2 extreme, dintre minte și inimă, dintre rațiune, creație și afecțiune...
                    Deci CURAJUL este medierea dintre temeritate şi laşitate, GENEROZITATEA este medierea dintre risipă şi lăcomie, BLÂNDEŢEA  este medierea dintre apatie şi delăsare... etc. Se vede clar că am ajuns  la extremele virtuţilor.  Reiese  că această CRIZĂ este  MORALĂ. Domină lipsa de empatie, şi toate extremele :lăcomie , risipă, laşitate , delăsare, apatie , temeritate...

 HAI SĂ NE UNIM în a  DORI BINELE, a BINE+CUVÂNTA,  a FACE BINELE , pentru a putea re+construi OMul şi implicit societatea şi viitorul ei . 

Omul se poate construi cu mesaje pozitive. Adică înCURAJăti, APRECIERI, ACCEPTĂRI, ÎNŢELEGERE, AJUTOR, ALTRUISM, CINSTE, comPORTament AFECTUOS, EMPATIC... Şi o clădire să o construim trebuie să punem, adică adăugăm, plus (+) pozitiv, nu negativ. Cu minus şi la matematică luăm. Deci minusul de+construieşte. Aşa şi mesajele negative, adică de rău, jignirile, umilinţele, descurajări, neacceptări, nemulţumiri,  deconstruiesc omul. Numai mesajele, sugestiile pozitive, adică de BINE construiesc, încurajează, ajută...
Sim+bio+za, comun+carea, con+lucrarea, co+laborarea, co+operarea  este forma de re+LAŢ+ionare constructivă  prin în+ŢEL+egerea  celor ce conlucrează într-un SCOP (ŢEL) COMUN.
RELAŢIILE DE CO+OPERARE, CO+LABORARE, CON+LUCRARE sunt cele ce au efecte POZITIVE(câştig=câştig ) asupra ambilor parteneri. Sunt relaţii de SIMBIOZĂ, de Câştig reciproc, de COMPLET+ARE, ÎM+BI+NARE, UN+IFICARE . 
Relaţiile de concurenţă sau competiţie au efecte negative de separare (pierdere=pierdere) asupra partenerilor. 
Relaţiile de exploatare ca parazitismulu şi prădătorismul are efect pozitiv pt prădător şi parazit dar negativ pt gazdă şi pradă.

Viaţa ne îndeamnă să ne punem mereu întrebări despre ceea ce trebuie să învăţăm când trecem prin diferite situaţii. Dar... ne în+drum+ă să-i găsim şi răspunsurile dacă suntem ATENŢI.
În+tot+dea+una se învaţă unul de la celălalt, prin con+lucrare, co+laborare, comun+icare...
Este o experienţă de viaţă.
Fiecare are de învăţat ceva...unii exteriorizarea, alţii interiorizarea, unii smerenia alţii Curajul, blândeţea sau generozitatea...etc.
Numai îm+pre+UNA se poate ajunge la îm+PLIN+ire. În orice fel de echipă (cuplu, serviciu, sport,etc) e mai important ca membrii să fie în complet+are, co+operare, con+lucrare reciprocă decât în competiţie.
NIMENI nu ştie ABSOLUTUL.
 De aceea VIAŢA şi SITUAŢIILE fiecărui OM sunt un EXEMPLU sau un AVERTISMENT din care să învăţăm, să înŢELegem că suntem AICI şi ACUM pentru a COMUNica prin INTER+ACŢIUNE ce ne determină ACŢIUNEA, adică SCHIMBAREA, TRANSFORMAREA noastră şi a celorlalţi. Nimeni nu-i mai preSUS de LEGILE UNIVERSULUI.

Respectul în+se(a)mn+ă sa iei în considerare sentimentele, nevoile, ideile, dorinţele si preferinţele cuiva. Putem spune, de asemenea, că aceasta înseamnă să luam toate cele de mai sus, în serios, şi să le facem sa fie valoroase şi să merite.  De fapt, a avea respect pentru cineva este similar cu a-l PREŢ+ui pe el ca persoană, gândurile sale, sentimentele.  Acest lucru include faptul că trebuie să îl cunoşti foarte bine, să îl asculţi, să fii sincer cu el şi să ii accepţi individualitatea, capriciile.

Respectul se arata prin com+port+ament si poate fi simtit. Şi pentru că IUBIREA este o FORŢĂ,  O CAUZĂ de unde se porneşte, un centru  de unde poţi dăruii numai dacă o ai. Nu ai ce să dai dacă nu ai.
"Important este să nu te opreşti din a-ţi pune întrebări." ALBERT EINSTEIN

"O SOCIETATE TREBUIE SĂ EVITE EXISTENŢA UNEI MARI SĂRĂCII, CÂT ŞI PE ACEEA A UNEI IMENSE BOGĂŢII, FIINDCĂ PRIMA ATRAGE DUPĂ SINE UMILIREA ŞI SCLAVIA, IAR CEALALTĂ ÎMPERTINENŢA ŞI TIRANIA" UGO FOSCOLO

ASCEZA

Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinență de la unele plăceri lumești, viață austeră, impusă benevol, . Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări.Asceza este practica abţinerii (controlul patimilor unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu monahismul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de rugăciune, post şi pocăinţă.

Opusul ascezei este libertinajul.

Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceză colectivă fiind ramadanul în religia islamică.

TIPURI: 

1. a propriului corp
   1. asceză alimentară
   2. asceză sexuală sau celibat
   3. neglijarea igienică individuală (nespălare etc.)
   4. desconsiderarea nevoilor naturale (somn, căldură etc.)
2. a temeliilor vieții externe (renunțarea la proprietate)
3. a personalității proprii (consacrarea proprie într-o comunitate sau/și unei ființe superioare, de ex. dumnezeu).
   1. renunțare la comunicare (tăcere)
   2. izolare (clauzură)
   3. apatrie (pribegie, predicatorie ambulantă, călugărie cerșetoare)
   4. constrângere (supunere, renunțarea la mobilitate)                                                                      S-a observat de mult timp că asceza sexuală comportă anumite riscuri în ce privește sănătatea sau oricum ea provoacă efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfântul Augustin, deja la o vârstă respectabilă pe atunci, scrie (în Confesiuni, cartea 10, capitol 30, paragraf 42) despre cum se ruga fierbinte la Dumnezeu ca să-l libereze de jena poluțiilor nocturne; Luther, un dușman declarat atât doctrinar cât mai ales practic al celibatului, remarca (Clerical Celibacy, The Heritage, William E, Phipps, Continuum 2004, p. 154) și el dificultățile întreprinderii când amintea că atunci când îl apucau dorințele sexuale, sfântul Ieronim se bătea cu cărămida-n piept, deși bietul nu reușea să-și scoată doar cu-atât fetele din inimă. Alți asceți precum Benedict (care se culca pe-un pat cu ghimpi) și Francisc (care se muncea făcând bulgări de zăpadă) se chinuiau și ei, fiecare cum găsea bun, ca să-și potolească natura din ei.
      Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa și el năpasta blestemată (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mânăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugărițele sunt mult mai expuse decât populația generală, la fel ca toate femeile care își refuză naturala procreație (riscul de nuliparitate).
      Dacă la femei asceza se lasă cu risc de moarte, la bărbați ea poate fi sursă de comportamente aberante, gen pedofilie în mânăstiri, așa cum descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică^[1] că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practică prin care un copil de 5 (și mai târziu 12 ani) era dat în Evul Mediu și epoca premodernă unei mânăstiri pentru a fi crescut și format călugăr/călugăriță, nu făcea decât să complice endemica homosexualitate de circumstanță din mânăstiri (dacă e să-l credem pe Petru Damian) cu pedofilie. Romanul memoriu Călugărița al lui Denis Diderot, a cărei concepție și urzeală chiar se datorează unui caz real din epocă, în care o tânără obligată la călugărie de părinți cere autorităților anularea declarației de legământ, descrie și el consecințele nefaste (o soră a scriitorului a murit nebună în mânăstire) ale călugăriei pentru femei, cea mai banală fiind, din nou, homosexualitatea, autorul considerând că la acestea “corpul vorbește în locul lor, căci nu-i putem lega limba, acesta exprimând majestuos partea revendicată de carnea care suntem și pe care n-o putem adormi”.  

Boala ca şansă

http://www.scribd.com/doc/33396179/Boala-ca-sansa

Merele - beneficii uimitoare

"Nu oricine ÎMI zice DOAMNE DOAMNE va intra în Impărăţia cerurilor !"( Mt. 7,21)

Cu un conţinut ridicat de nutrienţi, acestea reglează metabolismul şi greutatea corporală, albesc dinţii şi satisfac pofta de dulce.  Consumate zilnic,  previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge,   alungă astmul bronşic şi protejează împotriva cancerului de colon.


Merele sunt fructe grozave pentru sanatatea oricarei persoane. "Un mar pe zi tine doctorul departe".  O varietate mare de mere sunt disponibile pe tot parcursul anului. 

Spre deosebire de struguri si banane, merele raman ferme in rucsac sau geanta, si nu necesita o protectie speciala, de aceea, merele reprezinta o gustare ideala. 

Continutul caloric al unui mar depinde de marimea si greutatea acestuia. In general, un mar mediu - cu un diametru aproximativ de 6 cm - are 80 de calorii. Merele mai mici contin mai putine calorii, iar cele mai mari, mai multe calorii.

Merele nu au grasimi si nici colesterol. Un mar de marime medie contine 22 g de carbohidrati, in care sunt incluse 16 g de zahar si 5 g de fibre dietetice.

Daca urmati o dieta de 2000 de calorii, totalul cantitatii de carbohidrati trebuie sa reprezinte 7% din valoarea zilnica recomandata. Cu toate acestea, un mar reprezinta 18% din aportul recomandat de fibre.

Beneficii- Dinti albi si sanatosi  Un mar nu va inlocui periuta de dinti, dar atunci cand muscati si mestecati un mar se stimuleaza productia de saliva din gura, reducandu-se astfel riscul aparitiei cariilor prin diminuarea nivelului de bacterii. 

Previn aparitia bolii Alzheimer 
Un studiu recent efectuat pe soareci arata ca sucul de mere poate tine la distanta boala Alzheimer si poate combate imbatranirea creierului. Subiectii din studiu care au fost hraniti pe baza unei diete cu suc de mere, aveau niveluri mai ridicate a neurotransmitatorului acetilcolina si s-au descurcat mai bine la testele labirit decat subiectii care au primit o dieta normala.

Ofera protectie impotriva maladiei Parkinson 
Cercetarile au aratat ca persoanele care consuma fructe si alte alimente bogate in fibre, obtin o anumita protectie impotriva boli Parkinson, o boala caracterizata prin descompunerea celulelor nervoase ale creierului producatoare de dopamina.

Previn mai multe tipuri de cancer Oamenii de stiinta sunt de acord cu consumul de mere bogate in flavonoizi in scopul reducerii riscului dezvoltariicancerului pancreatic cu pana la 23%. Cercetatorii au identificat in coaja marului, mai multi compusi triterpenoizi care au o activitate puternica impotriva celulelor cancerigene din ficat, colon sau san. 

Ultimele cercetari au descoperit ca extractele din marul intreg pot reduce numarul si marimea tumorilor mamare la soareci. Specialistii recomanda un aport ridicat de fibre pentru a diminua riscul de dezvoltare a cancerului de colon. 

Ofera protectie oaselor Cercetatorii au demonstrat ca flavonoidul gasit in mar, numit florizina, poate proteja femeile aflate la menopauza deosteoporoza si poate creste densitatea osoasa. Borul este un alt ingredient continut de mere care intareste oasele. 

Scad riscul de diabet 
Femeile care consuma cel putin un mar pe zi prezinta un risc mai mic cu 28% de a dezvolta diabet de tip 2 decat cele care nu consuma mere. Merele sunt incarcate cu fibre solubile, utile pentru mentinerea echilibrului zaharului din sange. 

Reduc colesterolul 
Fibrele solubile gasite in mere se combina cu grasimea aflata in intestine, fapt ce contribuie la mentinerea in valori normale a colesterolului si o stare generala buna de sanatate. 

Au continut scazut de calorii O ceasca de mere coapte introduce 112 calorii in planul dvs. nutritional, o cantitate destul de mica, ceea ce face din mar un aliment ideal pentru o dieta redusa in calorii. 

Daca va limitati la aproximativ 2000 de calorii pe zi, cantitatea de calorii din aceasta portie de mere reprezinta 5,6% din cantitatea zilnica recomandata. Merele coapte pot fi o gustare ideala; este recomandat ca gustarile dintre mese sa se situeze intre 100 si 200 de calorii. 
Mentin sanatatea inimii 
Un studiu complex a corelat aportul ridicat de fibre solubile cu diminuarea acumularii de aterom pe peretii arterelor sanguine. Polifenolul gasit in coaja merelor previne solidificarea depunerilor de colesterol de pe peretii arterelor ce determina reducerea fluxului sanguin catre inima, rezultatul fiind aparitia bolilor arterelor coronariene. 

Previn calculii biliari 
Calculii biliari iau nastere atunci cand exista prea mult colesterol in bila pentru a ramane in stare lichida, si deci, excesul se solidifica. Calculii biliari sunt extrem de raspanditi printre persoanele care sufera de obezitate. 
Pentru a preveni calculii, medicul recomanda o dieta cu continut ridicat de fibre pentru a ajuta la controlul greutatii corporale si a nivelurilor de colesterol. 

Combat diareea si constipatia Indiferent daca aveti probleme in a defeca sau va este imposibil sa va abtineti sa mergeti la toaleta, fibrele gasite in mere ajuta in aceste probleme. Fibrele pot fie sa stimuleze tranzitul intestinal cand sunteti constipati, fie pot absorbi excesul de apa din scaun pentru a incetini activitatea din intestine. 

Neutralizeaza sindromul de colon iritabil 
Sindromul de colon iritabil este caracterizat prin constipatie, diaree, dureri abdominale sau balonare. Pentru a controla aceste simptome medicii recomanda limitarea consumului de lactate si acizi grasi in timp ce dieta zilnica se va imbogati cu fibre. 

Previn si amelioreaza hemoroizii 
Hemoroizii sunt vene umflate in canalul anal si care, chiar daca nu va pot pune viata in pericol, pot fi extrem de dureroase. Hemoroizii sunt cauzati de presiunea prea mare in zona pelvina si rectala. 
Pe langa ameliorarea si controlul constipatiei, fibrele pot preveni incordarea intensa din timpul defecarii si ajuta la atenuarea hemoroizilor. 
Aport de vitamina A 
Merele coapte cresc aportul de vitamina A din organism. O singura portie din aceast delicios fel de mancare contine 3% din cantitatea zilnica recomandata de vitamina A. 
Vitamina A este in special utila in protejarea vederii, si poate reduce riscul degenerarii vederii odata cu inaintarea in varsta, si chiar a infectiilor oculare. 

Stimuleaza sistemul imunitar 
Merele rosii contin un antioxidant numit quercentina. Studiile recente au descoperit ca acest antioxidant poate ajuta la imbunatatirea si fortificarea sistemului imunitar, mai ales in situatiile de stres