Nimic nu-i intamplator

A 6-a Lege Universala, dintre cele 7, este Legea Cauzei si Efectului: "Orice cauza are efectul sau, orice efect are o cauza, totul se petrece conform Legii, hazardul nu este decat un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cauzalitatii insa nimic nu scapa Legii." 

Viaţa noastră este plină de evenimente sincronistice, care ne fac să ne întrebăm: dacă sunt doar simple întâmplări sau sunt semne ale destinul...
O parte din aceste evenimente le provocăm în mod deliberat şi constient: sunt alegerile pe care le facem de-a lungul vieţii, slujba pe care o alegem, partenerul pe care îl dorim, casa pe care o cumpărăm... însă de multe ori viaţa noastă este atinsă de hazard, când cinevă ne oferă o sansă nesperată şi ne deschide uşa către o viaţă la care nici nu am visat...

Iar acest hazard de multe ori ne schimbă definitiv viaţa, o întâmplare ne afectează tot restul vieţii...iar fiecare viaţă este afectată de hazard... aminteste-ţi de întâmplările pur accidentale care ţi-au marcat viaţa...

Uneori ne dorim ceva foarte mult, iar fapul că nu obţinem acel lucru ne face nefericiţi, însă peste ani, realizăm că de fapt ce ne doream nu era ce ne trebuia sau nu eram pregătiţi pentru el ... viaţa este plină de mistere. Coordonarea în timp este ceea ce transformă un esec aparent într-un mare noroc...

Jung spunea că aceste evenimente sincornistice ne afectează relativitatea eului, şi ne reduce dorinţa de a controla totul în viaţa noastră...

Sincronicitatea este foarte evidentă în poveştile de dragoste... doi oameni ale căror vieţi se intersectează din întîmplare... cînd ne gândim cît de rară este dragostea adevărată, cît de puţin probabil e ca, printre miile de oameni care ne ies în cale, să-l întălnim pe the one

Aţi observat că în poveştile de dragoste există un sentiment al inevitabilului, ...cei doi erau sortiţi unul altuia, sunt făcuţi unul pentru celălalt, trebuiau să se întălnească.
Însă dacă el întârzia un minut şi nu se mai întâlneau...sau dacă ea nu se ducea la petrecerea unde s-au cunoscut...

Este uimitor faptul ca omul modern traieste in obscurantism stiintific, desi se considera mai evoluat decat omul din Evul Mediu, de pilda. Dar spun asta fiindca, desi stiinta moderna accepta pe deplin ca nu exista efecte fara cauze, foarte multi oameni cred inca in intamplare, din simplul motiv ca stiinta nu le poate explica de unde provin efectele respective, din ce cauze. In majoritatea cazurilor de acest fel, stiinta poate justifica lucrurile. Esti invatat din scoala, de pilda, ca bolile sunt provocate de microbi, astfel ca oamenii renunta sa vada mai in profunzime, adevaratele cauze ale bolilor, acceptand deci ca infectiile pot fi accidentale, intamplatoare, la cine se nimereste, la cei care nu respecta igiena, sau, daca o respecta, au ghinion...

Dar Legea e Lege. Nimic nu se produce la intamplare si, chiar daca putem gasi explicatii justificative pentru diverse fenomene, trebuie sa ajungem la cauzele lor reale ca sa le intelegem si sa le putem controla. Problema cauzei si efectului a fost indelung dezbatuta si de astrologi. Omul nu se naste la intamplare si, de aceea, nu trebuie nici sa traiasca la intamplare. Omul se naste pentru a realiza si invata anumite lucruri pe Pamant. depinde de om cum va indeplini acest program, ca sa ajunga sa fie fericit si implinit. Omul are liberul arbitru in ceea ce face si poate alege, in orice moment, dintre multe posibilitati. Cu cat viziunea sa este mai larga, cu atat el poate vedea mai multe din posibilitatile oferite de o situatie. Cu cat abilitatea si inteligenta sa in abordarea vietii sunt mai dezvoltate, cu atat el poate adopta solutii mai eficiente. In acest fel, viata fiecaruia depinde cel mai mult de sine insusi. Dar si aceasta este doar o consecinta a amplei Legi a Cauzei si Efectului. Orice lucru, cat de mic, care ni se intampla, are o cauza clara, iar daca stim sa o recunoastem, putem face ca acel lucru sa nu se mai intample, daca nu ne foloseste, sau il putem repeta, daca ne foloseste. Omul alege ce va face in viata, iar rezultatele vor fi pe masura alegerii sale. Dar criteriile de evaluare ale alegerii sale tin de aceasta vibratie universala generata de planete. 

In credinta orientala, Legea Cauzei si Efectului mai este cunoscuta si ca Legea Karmei, conform careia orice fapta de-a ta  va avea efecte in viitor, in viata ta actuala sau intr-o viitoare reincarnare. Acest lucru este la fel de valabil si poate explica multe intimplari neexplicate de vreo stiinta, iar astrologia - prin domeniul numit Astrologie Karmica - dezvaluie multe dedesubturi ale functionarii acestei legi. Astrologii moderni nu prea mai au prejudecati fata de teoria reincarnarii, astfel incat informatiile de acest gen nu mai sunt neobisnuite, dar le vor putea folosi numai cei care sunt deschisi sa le primeasca.  Omul este responsabil de toate, iar Dumnezeu nu-i poate da omului mai mult decat accepta omul sa primeasca.

Se pot considera drept coincidenţe numeroasele cazuri în care visăm sau ne gândim la o anumită persoană pe care nu am mai văzut-o de mult timp şi apoi o întâlnim sau primim veşti despre ea în cursul orelor sau zilelor următoare. Chiar şi raţionaliştii cei mai înverşunaţi mărturisesc că au trăit asemenea experienţe, pe care le atribuie purei „întâmplări”.

Pentru biologul austriac Paul Kammerer, legile serialităţii sunt la fel de importante ca şi legile fundamentale ale fizicii, coincidenţele izolate sau în serie nefiind decât precum părţile vizibile ale unui aisberg. El consideră că acestea reprezintă manifestări ale unui principiu universal al Naturii care operează „independent de cauzalitatea fizică”. Acest principiu funcţionează în afara legilor cunoscute ale fizicii şi produce evenimente concurente legate prin afinităţi. Seriile sunt considerate procese ciclice care se propagă întocmai ca nişte unde pe axa temporală a continuumului spaţio-temporal. După cum afirmă chiar el: „Serialitatea este omniprezentă şi continuă în viaţă, în natură şi în cosmos! Ea este cordonul ombilical care uneşte gândirea, sentimentele, ştiinţa şi arta cu intimitatea Universului care le-a dat naştere”.Bazându-se în principal pe experienţele sale personale, Carl Gustav Jung a elaborat teoria sincronicităţii, în colaborare şi cu fizicianul Wolfgang Pauli, părintele „Principiului Excluziunii” (unul dintre conceptele-cheie ale fizicii moderne). Jung afirma: „Noi putem să credem că ne urmăm propriul drum şi să nu descoperim niciodată că suntem, în mare măsură, nişte actori pe scena teatrului vieţii. Există factori care, deşi ne rămân necunoscuţi, ne influenţează viaţa, în special atunci când rămân inconştienţi. Am întâlnit deseori fenomenele respective, şi m-am putut convinge de importanţa acestor experienţe. În majoritatea cazurilor, sunt lucruri despre care nu se vorbeşte de teama de a nu le expune ironiei celor ce refuză să gândească. Am fost uimit să constat câţi oameni au trăit experienţe de acest gen, şi cu câte precauţii păstrează secretul asupra lor.”Jung adăuga: „Pe lângă numeroase cazuri de premoniţie spontană, de percepţii non spaţiale şi de alte cazuri similare, printre care se numără şi exemple trăite chiar de mine, ele aduc dovada că uneori psihicul funcţionează dincolo de legea cauzală a spaţiului şi a timpului; rezultă că reprezentările noastre despre spaţiu, timp şi cauzalitate sunt incomplete. O imagine totală asupra Universului necesită, ca să mă exprim astfel, o nouă dimensiune; numai atunci va fi posibil să se ofere o explicaţie omogenă pentru totalitatea fenomenelor. De aceea, chiar şi astăzi, raţionaliştii persistă în a crede că experienţele parapsihologice nu există; ele s-ar dovedi fatale pentru propria lor concepţie asupra universului.”

Încă din secolul trecut, Schiller constata: „Hazardul nu există; ceea ce considerăm ca o întâmplare oarbă provine, de fapt, din sursa cea mai profundă dintre toate”. Această „sursă profundă” este foarte puţin accesibilă oamenilor obişnuiţi şi ridică o problemă deosebit de importantă. Sincronicitatea apare ca o manifestare naturală a ordinii subiacente a naturii şi pare a se propaga întocmai precum undele pe suprafaţa unui lac.

În 1974, într-un interviu publicat de ziarul Daily Mail, Brian Josephson, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1973, declara: „Ne aflăm pe pragul unor descoperiri importante pentru fizică. Avem de-a face cu o nouă formă de energie. Această forţă trebuie să aibă şi ea legile sale. Eu cred că metodele curente de investigaţie ştiinţifică ne vor învăţa enorm de multe lucruri despre fenomenele psihice. Ele sunt misterioase, dar nu mai misterioase decât multe alte lucruri din fizică.  Trecând de la materie la energie, fizica şi-a deplasat cercetarea înspre procese extrem de subtile şi de inteligente. După ce a pus în evidenţă ordinea care există în univers, ea ar trebui să atingă în curând un nivel de înţelegere superior”.

De noi depinde cum va arata omul din viitor – constructiv sau distructiv. Dar si acest lucru poate fi doar o intamplare…??