ASCEZA

Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinență de la unele plăceri lumești, viață austeră, impusă benevol, . Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări.Asceza este practica abţinerii (controlul patimilor unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu monahismul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de rugăciune, post şi pocăinţă.

Opusul ascezei este libertinajul.

Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceză colectivă fiind ramadanul în religia islamică.

TIPURI: 

1. a propriului corp
   1. asceză alimentară
   2. asceză sexuală sau celibat
   3. neglijarea igienică individuală (nespălare etc.)
   4. desconsiderarea nevoilor naturale (somn, căldură etc.)
2. a temeliilor vieții externe (renunțarea la proprietate)
3. a personalității proprii (consacrarea proprie într-o comunitate sau/și unei ființe superioare, de ex. dumnezeu).
   1. renunțare la comunicare (tăcere)
   2. izolare (clauzură)
   3. apatrie (pribegie, predicatorie ambulantă, călugărie cerșetoare)
   4. constrângere (supunere, renunțarea la mobilitate)                                                                      S-a observat de mult timp că asceza sexuală comportă anumite riscuri în ce privește sănătatea sau oricum ea provoacă efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfântul Augustin, deja la o vârstă respectabilă pe atunci, scrie (în Confesiuni, cartea 10, capitol 30, paragraf 42) despre cum se ruga fierbinte la Dumnezeu ca să-l libereze de jena poluțiilor nocturne; Luther, un dușman declarat atât doctrinar cât mai ales practic al celibatului, remarca (Clerical Celibacy, The Heritage, William E, Phipps, Continuum 2004, p. 154) și el dificultățile întreprinderii când amintea că atunci când îl apucau dorințele sexuale, sfântul Ieronim se bătea cu cărămida-n piept, deși bietul nu reușea să-și scoată doar cu-atât fetele din inimă. Alți asceți precum Benedict (care se culca pe-un pat cu ghimpi) și Francisc (care se muncea făcând bulgări de zăpadă) se chinuiau și ei, fiecare cum găsea bun, ca să-și potolească natura din ei.
      Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa și el năpasta blestemată (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mânăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugărițele sunt mult mai expuse decât populația generală, la fel ca toate femeile care își refuză naturala procreație (riscul de nuliparitate).
      Dacă la femei asceza se lasă cu risc de moarte, la bărbați ea poate fi sursă de comportamente aberante, gen pedofilie în mânăstiri, așa cum descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică^[1] că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practică prin care un copil de 5 (și mai târziu 12 ani) era dat în Evul Mediu și epoca premodernă unei mânăstiri pentru a fi crescut și format călugăr/călugăriță, nu făcea decât să complice endemica homosexualitate de circumstanță din mânăstiri (dacă e să-l credem pe Petru Damian) cu pedofilie. Romanul memoriu Călugărița al lui Denis Diderot, a cărei concepție și urzeală chiar se datorează unui caz real din epocă, în care o tânără obligată la călugărie de părinți cere autorităților anularea declarației de legământ, descrie și el consecințele nefaste (o soră a scriitorului a murit nebună în mânăstire) ale călugăriei pentru femei, cea mai banală fiind, din nou, homosexualitatea, autorul considerând că la acestea “corpul vorbește în locul lor, căci nu-i putem lega limba, acesta exprimând majestuos partea revendicată de carnea care suntem și pe care n-o putem adormi”.  

Boala ca şansă

http://www.scribd.com/doc/33396179/Boala-ca-sansa

Merele - beneficii uimitoare

"Nu oricine ÎMI zice DOAMNE DOAMNE va intra în Impărăţia cerurilor !"( Mt. 7,21)

Cu un conţinut ridicat de nutrienţi, acestea reglează metabolismul şi greutatea corporală, albesc dinţii şi satisfac pofta de dulce.  Consumate zilnic,  previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge,   alungă astmul bronşic şi protejează împotriva cancerului de colon.


Merele sunt fructe grozave pentru sanatatea oricarei persoane. "Un mar pe zi tine doctorul departe".  O varietate mare de mere sunt disponibile pe tot parcursul anului. 

Spre deosebire de struguri si banane, merele raman ferme in rucsac sau geanta, si nu necesita o protectie speciala, de aceea, merele reprezinta o gustare ideala. 

Continutul caloric al unui mar depinde de marimea si greutatea acestuia. In general, un mar mediu - cu un diametru aproximativ de 6 cm - are 80 de calorii. Merele mai mici contin mai putine calorii, iar cele mai mari, mai multe calorii.

Merele nu au grasimi si nici colesterol. Un mar de marime medie contine 22 g de carbohidrati, in care sunt incluse 16 g de zahar si 5 g de fibre dietetice.

Daca urmati o dieta de 2000 de calorii, totalul cantitatii de carbohidrati trebuie sa reprezinte 7% din valoarea zilnica recomandata. Cu toate acestea, un mar reprezinta 18% din aportul recomandat de fibre.

Beneficii- Dinti albi si sanatosi  Un mar nu va inlocui periuta de dinti, dar atunci cand muscati si mestecati un mar se stimuleaza productia de saliva din gura, reducandu-se astfel riscul aparitiei cariilor prin diminuarea nivelului de bacterii. 

Previn aparitia bolii Alzheimer 
Un studiu recent efectuat pe soareci arata ca sucul de mere poate tine la distanta boala Alzheimer si poate combate imbatranirea creierului. Subiectii din studiu care au fost hraniti pe baza unei diete cu suc de mere, aveau niveluri mai ridicate a neurotransmitatorului acetilcolina si s-au descurcat mai bine la testele labirit decat subiectii care au primit o dieta normala.

Ofera protectie impotriva maladiei Parkinson 
Cercetarile au aratat ca persoanele care consuma fructe si alte alimente bogate in fibre, obtin o anumita protectie impotriva boli Parkinson, o boala caracterizata prin descompunerea celulelor nervoase ale creierului producatoare de dopamina.

Previn mai multe tipuri de cancer Oamenii de stiinta sunt de acord cu consumul de mere bogate in flavonoizi in scopul reducerii riscului dezvoltariicancerului pancreatic cu pana la 23%. Cercetatorii au identificat in coaja marului, mai multi compusi triterpenoizi care au o activitate puternica impotriva celulelor cancerigene din ficat, colon sau san. 

Ultimele cercetari au descoperit ca extractele din marul intreg pot reduce numarul si marimea tumorilor mamare la soareci. Specialistii recomanda un aport ridicat de fibre pentru a diminua riscul de dezvoltare a cancerului de colon. 

Ofera protectie oaselor Cercetatorii au demonstrat ca flavonoidul gasit in mar, numit florizina, poate proteja femeile aflate la menopauza deosteoporoza si poate creste densitatea osoasa. Borul este un alt ingredient continut de mere care intareste oasele. 

Scad riscul de diabet 
Femeile care consuma cel putin un mar pe zi prezinta un risc mai mic cu 28% de a dezvolta diabet de tip 2 decat cele care nu consuma mere. Merele sunt incarcate cu fibre solubile, utile pentru mentinerea echilibrului zaharului din sange. 

Reduc colesterolul 
Fibrele solubile gasite in mere se combina cu grasimea aflata in intestine, fapt ce contribuie la mentinerea in valori normale a colesterolului si o stare generala buna de sanatate. 

Au continut scazut de calorii O ceasca de mere coapte introduce 112 calorii in planul dvs. nutritional, o cantitate destul de mica, ceea ce face din mar un aliment ideal pentru o dieta redusa in calorii. 

Daca va limitati la aproximativ 2000 de calorii pe zi, cantitatea de calorii din aceasta portie de mere reprezinta 5,6% din cantitatea zilnica recomandata. Merele coapte pot fi o gustare ideala; este recomandat ca gustarile dintre mese sa se situeze intre 100 si 200 de calorii. 
Mentin sanatatea inimii 
Un studiu complex a corelat aportul ridicat de fibre solubile cu diminuarea acumularii de aterom pe peretii arterelor sanguine. Polifenolul gasit in coaja merelor previne solidificarea depunerilor de colesterol de pe peretii arterelor ce determina reducerea fluxului sanguin catre inima, rezultatul fiind aparitia bolilor arterelor coronariene. 

Previn calculii biliari 
Calculii biliari iau nastere atunci cand exista prea mult colesterol in bila pentru a ramane in stare lichida, si deci, excesul se solidifica. Calculii biliari sunt extrem de raspanditi printre persoanele care sufera de obezitate. 
Pentru a preveni calculii, medicul recomanda o dieta cu continut ridicat de fibre pentru a ajuta la controlul greutatii corporale si a nivelurilor de colesterol. 

Combat diareea si constipatia Indiferent daca aveti probleme in a defeca sau va este imposibil sa va abtineti sa mergeti la toaleta, fibrele gasite in mere ajuta in aceste probleme. Fibrele pot fie sa stimuleze tranzitul intestinal cand sunteti constipati, fie pot absorbi excesul de apa din scaun pentru a incetini activitatea din intestine. 

Neutralizeaza sindromul de colon iritabil 
Sindromul de colon iritabil este caracterizat prin constipatie, diaree, dureri abdominale sau balonare. Pentru a controla aceste simptome medicii recomanda limitarea consumului de lactate si acizi grasi in timp ce dieta zilnica se va imbogati cu fibre. 

Previn si amelioreaza hemoroizii 
Hemoroizii sunt vene umflate in canalul anal si care, chiar daca nu va pot pune viata in pericol, pot fi extrem de dureroase. Hemoroizii sunt cauzati de presiunea prea mare in zona pelvina si rectala. 
Pe langa ameliorarea si controlul constipatiei, fibrele pot preveni incordarea intensa din timpul defecarii si ajuta la atenuarea hemoroizilor. 
Aport de vitamina A 
Merele coapte cresc aportul de vitamina A din organism. O singura portie din aceast delicios fel de mancare contine 3% din cantitatea zilnica recomandata de vitamina A. 
Vitamina A este in special utila in protejarea vederii, si poate reduce riscul degenerarii vederii odata cu inaintarea in varsta, si chiar a infectiilor oculare. 

Stimuleaza sistemul imunitar 
Merele rosii contin un antioxidant numit quercentina. Studiile recente au descoperit ca acest antioxidant poate ajuta la imbunatatirea si fortificarea sistemului imunitar, mai ales in situatiile de stres