Învaţă compătimirea din (propria) pătimire. (Philemon)
Să ne mulţumim cu ce avem, fără a face comparaţii; niciodată nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia. (Seneca)
Trebuie să ne gândim la toate şi să ne întărim sufletul împotriva celor ce s-ar putea întâmpla.(Seneca)
Ce multe lucruri neaşteptate au venit! Ce multe lucruri aşteptate nu s-au ivit niciodată! (Seneca)
Înţeleptul, atent şi apărat împotriva oricărui atac, nu dă înapoi în faţa atacului sărăciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii. (Seneca)
Toate, din pricina cărora gemem, de care ne îngrozim, sunt tributuri ale vieţii. (Seneca)
În felul acesta îşi va desfăşura înţeleptul virtutea: dacă-i va fi îngăduit, în bogăţie, dacă nu, în sărăcie; dacă va putea, în patrie, dacă nu, în exil; dacă va putea ca comandant, dacă nu, ca soldat; dacă va putea, voinic, dacă nu, slab. Orice soartă va avea, el va face din ea ceva memorabil.(Seneca)
Niciodată cel desăvârşit şi care a dobândit virtutea nu blestemă soarta. Niciodată el nu primeşte posomorât întâmplările. (Seneca)
Nu cere să se întâmple lucrurile după cum vrei, ci voieşte-le aşa cu se întâmplă; şi-ţi va merge bine. (Epictetus)
Nici un muritor nu trece prin viaţă neatins, fără să plătească. (Eschil)
Nu slăbi frânele, când îţi merge bine; iar în restrişte ţine-te de speranţa înţeleaptă. (Euripides)
Suferinţa îi redă prostului bunul simţ. (Hesiod)
De obicei nenorocirea dă pe faţă caracterul, iar fericirea îl ascunde. (Horatius)
Nu da cu piciorul în cel nefericit, căci soarta este comună (tuturor). (Menander)
M-am învăţat minte uitându-mă la nenorocirile altora. (Menander)
Greutăţile se înmulţesc când ne apropiem de ţintă. (Goethe)
În neputinţă, omul îşi descoperă adevărata forţă. (J. Wassermann)
Nenorocirea deschide sufletul la lumini pe care prosperitatea nu le distinge. (Lacordaire)
Fiindcă sănătatea şi bogăţia iau oamenilor experienţa nenorocirii, ele le inspiră nesimţire faţă de semenii lor; pe când cei împovăraţi de propria lor mizerie intră mai mult, prin comparaţie, în aceea a altuia. (La Bruyere)
Cine n-a suferit niciodată (din pricina) mizeriei, nu ştie să compătimească. (Oxenstierna)
Compătimirea este o virtute care nu se capătă decât prin experienţă; rareori o găsim la cei care nu cunosc ce-i restriştea. (Oxenstierna)
Nenorocirii îi place surpriza; ea se apropie rareori de acela care se pregăteşte s-o primească.(Oxenstierna)
Viaţa aspră, transformată în obişnuinţă, înmulţeşte senzaţiile plăcute; viaţa moleşitoare pregăteşte o mulţime de neplăceri…, nu există pat tare pentru cine adoarme de îndată ce se culcă.(Rousseau)
Omul care n-ar cunoaşte durerea, nu ar cunoaşte nici înduioşarea omeniei, nici gingăşia compătimirii. (Rousseau)
Cel care nu are răbdare, nu are nici o filozofie. (Saadi)
Dacă vrei să te mângâi, gândeşte-te la toate relele de care eşti cruţat. (Saadi)
Încă n-am văzut sfârşind fericit cineva, asupra căruia zeii revărsau darurile lor cu mâini mereu pline. (Schiller)
De obicei însuşirile bune sau rele se ivesc din relaţiile (noastre). (Bhartrhari)
Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspetelui străin, tăcerea binelui făcut, povestirea în public a binelui primit, modestia în fericire, vorbirea fără dispreţ despre alţii, – cine oare a arătat celor aleşi lucrul acesta greu, ca juruinţa tăişului de sabie? (Bhartrhari)
Muştele caută o rană, albinele flori, oamenii buni calităţi, cei de pe treapta cea mai de jos defecte.(Canakya)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu