MATURITATEA- ‎"Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane." Charles Haddon Spurgeon

Maturizarea este un proces care începe din prima clipă de viaţa. Rolul părinţilor este acela de a ajuta şi de a susţine copilul pe parcursul accestui proces.

Trebuie făcută diferenţa dintre NEVOI  şi DORINŢE. Satisfacerea nevoilor este vitală pentru sănătatea fizică şi psihică a persoanei. O nevoie, o dată satisfăcută, nu se va mai manifesta pentru un timp (nevoia de hrană, de exemplu). Dorinţele însă, nu cunosc saţietate. Satisfacerea unei dorinţe nu este vitală pentru o persoană.
Neglijenţa părinţilor poate determina fie stagnarea într-un stadiu de dezvoltare infantil, fie o aşa-zisă maturizare precoce. Aceasta din urmă, însă, privită mai îndeaproape, se dovedeşte a avea mari lacune.

Albert Einstein: „Umanitatea are nevoie de un nou mod de gândire, dacă doreşte să supravieţuiască”.

Orice lucru , persoană,cu care relaţionăm , orice faţetă a vieţii noastre trebuie clarificată. Claritatea este opusul obscurităţii, este lumina, adevărul universului nostru interior, autentic. Clarificarea fiecărei părţi a vieţii ne  apropie mai mult de SINELE autentic. Claritatea este atât de aproape  de noi, ca şi lipsa clarităţii, căci ambele ne sunt disponibile oricând. Noi suntem cel ce alege în mod potrivit doar dacă  ne acordăm timp şi atenţie  propriilor nevoi, dorinţe, sentimente  . Fără claritate suntem prinşi în suferinţă, în afara odihnei şi integrităţii cu noi înşine şi cu alţii  nu ne putem alinia cu pasiunile noastre, cu menirea noastră în lume,   cu fluxul nostru natural şi curgerea vieţii noastre.  Fără claritate, vom lupta mereu nemulţumiţi. CLARITATEA este cheia totalei  vindecări , garantând conectarea  cu CRATORUL, cu sufletul nostru şi instinctele noastre naturale, făcând-o una din cele mai mari forţe din Univers. 

Putem spune despre o persoană că este imatură din punct de vedere psihologic atunci când comportamentul său este specific unui stadiu de dezvoltare anterior.
întoarcerea  către un stadiu de dezvoltare anterior, atunci când eul nu poate face faţă situaţiei actuale, este necesară pt reechilibrare..
Pe parcursul copilăriei, pot apărea stagnări sau regresii temporare. Acestea sunt fireşti şi ţin de propriul ritm de dezvoltare al fiecăruia. 
De asemenea, sunt evenimente independente de voinţa omului, care sunt în măsură să determine o stagnare sau o regresie temporară la un stadiu anterior de dezvoltare. Printre acestea putem enumera: diverse incidente,  accidente, divorţul părinţilor, decesul unei persoane apropiate, dificultăţi şcolare,  dificultăţi  la serviciu, etc. În cazurile acestea, este, de obicei, nevoie de ajutor specializat pentru depăşirea blocajelor. Sunt puncte de răscruce ce necesită ajutor, staţionare şi reflecţie. 
"Dacă vrei să dobândești puterea de a suporta viața, fii gata să accepți moartea." Sigmund Freud 
Uneori avem nevoie să lăsăm să moară anumite tipare (patternuri ) vechi ale educaţiei şi reînvăţate altele noi, prin deschiderea, acceptarea lor. 
Maturizarea psihologică este un proces activ pe toată durata vieţii. Întotdeauna vor exista aspecte necunoscute despre noi înşine, pe care le vom descoperi în interacţiunea cu ceilalţi şi care, o dată integrate, ne vor îmbogăţi psihic. În concepţia lui C.G. Jung, acest proces, numit individuare, este însuşi sensul vieţii. 


"Viziunea îţi va deveni clară doar în momentul în care vei privi în inima ta. Cine priveşte în afară, visează! Cine priveşte înăuntru, se trezeşte!" (Carl Gustav Jung)

Paul Popescu –Neveanu - „personalitatea este subiectul uman considerat ca unitate bio-psiho-socială, ca purtător al funcţiilor epistemice, pragmatice şi axiologice”

Prin maturitate spunea Paul Popescu –Neveanu
(1978, p.427) înţelegem o starefuncţională fizică şi fiziologică la care se ajunge printr-o dezvoltare stadială şi care prezintă un sistem complet de posibilităţi ce se conservă ca stabil în etapa vârsteiadulte.Se distinge:-o maturitate biofiziologică
constând în împlinirea proceselor de creştere şistructurarea funcţională a organelor;
- o maturitate psihică la care concură toate modalităţile de maturitate:1.intelectuală – de structurare a mecanismelor intelectuale, fapt ce mijloceşte autonomia
2.emoţională – constând în diferenţierea emoţiilor, stabilizarea sentimentelor şi capacitatea de control a lor;
3.socială şi morală – caracterizată prin deplina adaptare la condiţiile vieţii şiactivităţii sociale şi prin participarea responsabilă la acestea
Maturizarea (Paul Popescu –Neveanu, 1998, p.427) este un sistem de procese bio-psiho-sociale concurând la o evoluţie individuală încheiată cu o stare de maturitate . În maturizare un rol important revine programelor ereditare care, în condiţiinormale de echilibru cu mediul, mijlocesc creşterea şi organizarea funcţională.
La om sunt decisive în maturizare educaţie şi activitatea de învăţare. La nivel psihic şi de personalitate factorii de maturizare şi educaţie sunt interdependenţi. Maturizarea personalităţii este un proces corelat cu dezvoltarea sa, un proces dificil şi obstrucţionat de factori psihologici şi sociali.

"Precum se cu+vine unei inimi curate şi uşurate, trebuie să dis+preţuieşti cele lipsite de adevăr , vorbe goale " spunea CANTEMIR în lucrarea "METAFIZICA"
Iolanda Mitrofan vorbeşte de „cursa cu obstacole adezvoltării umane". Un om devine o personalitate matură când:a).devine conştient de lume şi de sine şi îşi elaborează un sistem propriu de reprezentări echilibrate, concepţii, motive, scopuri, atitudini, convingeri în raport cu lumea şi cu sine într-o raportare echidistantă între sine şi lume; b.)desfăşoară activităţi utile şirecunoscute şi creează valori sociale; c.)se integrează armonios şi util în comunitate; d).are un profil moral bine definit care îi permite să se dedice unor idei şi idealuri; poate fi luat drept model pentru formarea altora personalităţi; e).şi-a format capacitatea de control şi autocontrol; f).ştie să se pună în valoare, să se facă cunoscut altora.
"Omul fericit este acela care stapaneste si munca, si dragostea". (Sigmund Freud) Una fără cealaltă nu înseamnă echilibru.
G. Allport spune că o personalitate sănătoasă îşi stăpâneşte în mod activ mediul, manifestă o anumită unitate a personalităţii şi este capabilă să perceapă în mod corect lumea şi pe ea însăşi. O asemenea personalitate stă pe propriile picioare fără să aibă pretenţii excesive faţă de ceilalţi.

După psihologul umanist A. Maslow caracteristicile personalităţii mature, înalt autoactualizate, sunt următoarele:
1.o percepţie mai eficientă a realităţii şi relaţii mai comode cu ea;
2.acceptarea Eului, a celorlaţi şi a naturii;
3.spontaneitate;
4.centrarea pe problemă;
5.detaşarea cu măsură;
6.independenţa de cultură şi mediu;
7.prospeţimea continuă a aprecierii (spontaneitate);
8.orizonturi nelimitate de cunoaştere, interes pentru esenţa ultima a vieţii, interes pentru religie;
9.sentiment social – identificare, simpatie şi afecţiune;
10. relaţii sociale profunde, dar selective;
11. structură de caracter democratică, respect pentru fiinţa umană;
12.certitudinea etică, subiecţii sunt siguri în ce priveşte diferenţa între bine şi rău;
13.simţ neostenit
14.spirit creator


"Nu poți să faci vreun rău când ai doar dragoste în suflet." Anatole France

Caracteristicile personalităţii mature, după G. Allport
1. extensiunea simţului Eului - adică încorporarea  în personalitate a unor noi şi nenumărate sfere ale interesului, astfel încât ele să devină personale în mod semnificativ
2. Raporatea caldă a Eului la celălalt şi depăşirea egocentrismului – stabilirea relaţiilor cu alte persoane, raportarea caldă a Eului la alţii, manifestarea   capacităţii de intimitate, compasiune şi toleranţă relaţională;
3. securitate emoţională şi autoacceptare – personalităţile mature dispun de simţul proporţiei, îşi asumă conştient noi riscuri şi noi şanse, sunt tolerante la frustrare, se acceptă pe ele însele; 
4. perceprea realistă şi reflectarea veridică a realităţii externe – adică percep,gândesc şi acţionează în conformitate cu realitatea externă, pe care o reflectă în mod veridic;
5. capacitate de auto-obiectivare a Eului - adică sunt capabile de a fi ele însele,dispun de capacitate de auto-obiectivare în intenţii, de autocunoaştere;
6. filosofia unificatoare a vieţii şi orientarea valorică, concepţie generală despre lume –  adică trăiesc în armonie cu o filosofie de viaţă unificatoare, sunt capabile de a-şi forma şi a susţine  o concepţie generală despre lume, pe care o vor transpune în mod constant în practică.

"Noi suntem ceea ce cunoaştem, ceea ce simţim. A cunoaşte ceva înseamnă a te identifica cu acel ceva. A cunoaşte iubirea înseamnă să iubeşti; a cunoaşte divinitatea înseamnă sa devii divin. Autocunoaşterea înseamnă realizare; cunoaşterea înseamnă să fii." Osho

Caracteristicile personalităţii mature, după T. Rudică

Drumul maturizării personalităţii presupune, în principal, o ridicare progresivă aomului pe treptele conştiinţei. Procesul de conştientizare se efectuează atât pe plan intelectual, cât şi în plan afectiv şi axiologic. ( T. Rudica)

Un om inteligent paote fi rămas în urmă din punct de vedere afectiv şi etico-umanitar; altfel spus, el poate fi rămas pe o treaptă de egocentrism psihologic, de incapacitate de a depăşi limitele trăirilor şi intereselor sale egoiste. Psihologul umanist contemporan, Tiberiu Rudică din şcoala de psihologie ieşeană redă dinamica procesului maturizării personalităţii ca un parcurs existenţial barat de  obstacole, fenomene de natură psihosocială.

Maturitatea vieţii noatre afective este, aşadar, un reflex (produs) firesc al maturizării intelectuale şi morale, volitive a personalităţii, concretizată în capacitatea persoanei de a se elibera de poziţiile rigide ale egocentrismului psihologic şi de a conştiinetiza importanţa atât a scopurilor şi a motivaţiilor individuale, cât şi a aspiraţiilor şi a trebuinţelor societăţii şi umanităţii.

,,Un om care emană valuri spirituale de pace, armonie şi echilibru, trimite de fapt în lume gânduri de pace şi armonie. Acestea călătoresc mai repede decât lumina în toate direcţiile, pătrunzând în minţile altor oameni şi producându-le, prin fenomenul subtil al rezonanţei, gânduri similare de armonie şi pace.''- Swami Shivananda

Principalele caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică sunt:

1. afirmarea conştientă, responsabilă şi altruistă duce la progres social şiîmplinirea intelectuală, afectivă şi morală;

2. echilibrul între afect şi intelect, intre cele două dimensiuni pot interveni armonii şi dizarmonii: personalităţi dominante de afecte, trăirea simultana a două sentimente opuse, etc. O dezvoltare deplină a personalităţii pe plan afectiv,intelectual şi moral se face prin creaţia continuă a unor sisteme şi instanţe noi de rezolvare a conflictelor motivaţionale.

3.autenticitate in comportament: armonie intre gandire, simţire şi acţiune.Pe drumul maturizarii personalitaţii, oamenii pot manifesta comportamente de simulare, disimulare, ipocrizie care trebuie reduse şi prevenite prin educaţia promovată in familie.

4. responsabilitate şi consecvenţa in indeplinirea rolurilor sociale;

5. manifestare creativa şi înlăturarea formalismului

6.concordanţa şi echilibru intre eul real, eul normativ si eul ideal

incomportamentul de orientare vocaţionala, o buna alegere a profesiei– acord între structura individuală a persoanei şi exigenţele psihofiziologice aledomeniului vizat;

7. abilitatea de a disocia intre bine şi rău, de a evalua forţele personale, deputerea de a recunoaste si de a depăşi greşelile.

8.capacitatea de a trece de la tendinţele egoiste, la abordarea altruista a relaţiilor 

cu celălalt, de a manifesta atitudini empatice şi prosociale

" Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ.'' Buddha

‎"Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane." Charles Haddon Spurgeon