Furia este o emoție ce o resimți când ți se încalcă un drept. Exprimarea furiei nu înseamnă violență, ci demnitate, exprimând ”Nu acept asta” și acționezi ca atare... Evitarea exprimării unei emoții înseamnă reprimarea ei, ba chiar încurajare comportamentului abuziv. Furia față de nedreptate este firească și nu-i sănătos a fi reprimată. Exprimarea ei fermă arată CURAJ în ați menține dreptul uman.
Indivizii nedrepți sunt propriile lor victime. Ei nu sunt liberi ci sclavi: ai mediului lor,ai prejudecățiilor lor, ai trecutului lor...ai educației lor deficitare.
Iertarea nu înseamnă a tolera nedreptatea, nu înseamnă să uiți trecutul căci din el înveți, nu înseamnă renunțarea la confruntare, nu înseamnă a accepta o ofensă și nu este nici o evitare în a vedea adevărul real, dar nu înseamnă nici răzbunare, dar nici a absolvi un agresor de vină ca și cum agresiunea nu ar fi existat niciodată.
Comunicarea prin nonviolență nu este o renunțare la luptă, la conflict, ci un mod de-a nu uita niciodată să te comporți cu demnitate și omenie în timpul luptei și de-a înlesni iertarea, reconcilierea și acțiunea ulterioară comună în scopul unei reconstrucții.Căci în orice societate, în orice viață omenească, conflictele sunt inevitabile, poate chiar necesare (vorba proverbului : ”se ceartă mațele între ele” =D ).
Orice emoție ne pune în acțiune, orice emoție ne mișcă (e+motion = mișcare) , ne încarcă energetic. Dacă-i reprimată, ea se blochează, se somatizează... Fără emoții am fii roboți, nu am avea expresivitate...
,,Am câștiga mai mult dacă ne-am lăsa văzuți așa cum suntem, decât încercând să părem ceea ce nu suntem."La Rochefoucauld
Furia poate fi cauzată de o serie de factori precum:
-Frustrarea simţită ca rezultat al acţiunii persoanelor cu care interacţionează individul, sau o serie de abuzuri (psihice, fizice, ...)
-Pericolul fizic ce vine din exterior
-Rănirea psihologică sau morală..
- încălcarea normelor și valorilor morale ale altei persoane (sau grup)prin nedreptăți , torturarea unei persoane, pedepsirea unui copil nevinovat etc..
Simţirea sentimentului de furie poate determina anumite senzaţii precum creşterea presiunii sîngelui, înroşirea feței, pronunţarea venelor de pe frunte și de pe gît; modificarea respirației, tremurul picioarelor, tensionarea mușchilor etc.
Sub impulsul unei furii intense, omului îi va fi imposibil să stea liniștit și impulsul de a izbucni devine extrem de mare. Furia se manifestă diferit de la persoană la persoană . Reținerea acestui sentiment în sine este foarte dăunătoare stării psihice a individului.
”Fereste-te de furia unui om rabdator”, zice John Dryden.
Furia este o emoţie , iar efectele fizice includ creşterea frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale, şi a nivelului de adrenalină şi noradrenalină . Expresia externă a furiei poate fi găsită în expresiile faciale, limbajul corpului, răspunsurile fiziologice, şi, uneori, în actele publice de agresiune. Oamenii şi animalele, de obicei fac zgomote puternice, îşi arata dinţii şi se privesc ochi în ochi atunci când furia devine predominantă. Acesta este un comportament de avertizare a agresorului care pune în pericol securitatea individului.
IMAGINEA manifestării furiei : - Sprîncenele sunt coborîte și unite
- Apar linii vertical între sprîncene
- Pleoapa inferioară este încordată și poate fi sau nu ridicată
- Pleoapa superioară este încordată și poate fi sau nu coborîte de către acțiunea frunții
- Ochii au o privire grea și un aspect bombat
- Buzele pot fi în două poziții de bază : strînse împreună, cu colțurile drepte sau în jos; sau deschise, încordate într-o formă pătrată ca și cum ar striga
- Nările pot fi dilatate dar acest lucru nu este esențial în manifestarea facială a furiei, întrucît apare și la tristețe
Majoritatea oamenilor primesc asemenea semnale (emoții precum furia) și de obicei aleg, în mod greșit, una dintre următoarele două căi:
- Reprimarea: încercă să nege sau să controleze sentimentul;
- Accentuarea: continuă să se înfurie sau să fie apatici zile, luni și ani în șir. Trei pași ce pot fi aplicați oricărei emoții negative:1-acceptă emoția ca pe un semnal , o avertizare,o alarmă, sirenă, veste sau cum vrei s-o numești, cum că ceva...este necesar de schimbat (din interiorul tău sau exterior) 2-clarifici ce schimbi: lucrul sau atitudinea ta față de situație sau lucru 3-treci la acțiune, la strategii, metode informându-te și neașteptând de la ceilalți să o facă. Fii tu un exemplu, fii tu schimbarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu