LAVANDA (Lavandula officinalis)

                   Lavanda (sau levănţica) face parte din familia Lamiaceae. Numele ştiinţific al plantei ''Lavandula'' derivă din latinescul ''lavare'' care înseamnă ''a spăla''. În Grecia Antică, Persia şi Roma era utilizată ca parfum de baie şi antiseptic.
                   În medicina budistă şi tibetană se foloseşte pentru tratarea psihozelor şi a nebuniei, iar în Europa şi America se întrebuinţează pentru combaterea anxietăţii şi a insomniei. Originară din zona mediteraneeană, sud-estul Indiei şi Africa tropicală, levănţica creşte astăzi spontan sau se cultivă pe suprafeţe întinse, pentru a fi valorificată în industria cosmetică. 
                    În Roma antica lavanda era ingredientul esential al unei imbaieri de lux. Nu oricine isi permitea sa foloseasca lavanda, ci numai nobilii. Din acesta cauza planta era extrem de valoroasa. Cine detinea citeva picaturi de esenta de lavanda era cu adevarat bogat pe acea vreme.

Se obisnuia sa se presare lavanda prin cuferele cu haine, pentu a metine prospetimea materialului si a preveni, totodata, aparitia moliilor.

In Evul Mediu uleiul de lavanda avea o dubla intrebuintare. Pe de o parte era folosit ca insecticid, ajutind la indepartarea insectelor nedorite din bucatarie, iar pe de alta parte era considerat un bun dezinfectant si antiinflamator pentru taieturi, zgirieturi, rani adinci sau arsuri.

Datorita proprietatilor sale antiseptice si diuretice, lavanda este recomandata in tratarea difteriei, a colicii, a indigestiei si a problemelor renale. Infuzia de lavanda este un leac eficient pentru eliberarea cailor respiratorii, fiind un medicament des folosit de bolnavii de astm, gripa, viroza dar si de cei care acuza dureri sau infectii in capul pieptului sau simptome de cataracta. Compresele cu lavanda scad febra si previn perspiratia.

În compoziţia plantei au fost identificate peste 40 de componente care nu pot fi obţinute pe cale de sinteză în laborator.  În compoziţia plantei se regăsesc alcoolul olifalic, acidul acetic, taninul şi principiile amare, care atribuie lavandei virtuţi vindecătoare pentru mai bine de 70 de boli.

COMPOZIŢIE CHIMICĂ:
ulei volatil (alcătuit din α şi β-pinen, camfen, δ-caren, cis şi trans-ocimen, geraniol, camfor), acizi triterpenici (ursolic şi oleanolic), cumarine (cumarină, herniarină, umbeliferonă), furanocumarine (xantotoxină), flavone (luteol), acid rozmarinic, rezine, etc. 

INTERN:
ANXIOLITIC, ANTIDEPRESIV, sedativ, ANTISPASTIC, ANALGEZIC, hipotensiv, palpitatii cardiace,   coleretic, diuretic, ANTIMICROBIAN, ANTIFUNGIC (asupra Candida albicans),  ANTITUMORAL.

EXTERN:
cicatrizant, antimicrobian, antimicotic (Candida albicans), analgezic, antispastic.

Indicatii
INTERN:
se utilizează ca adjuvant în: anxietate, nelinişte, iritabilitate, tensiune psihică, atacuri de panică, depresii, migrene, dureri de cap, insomnie, hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace pe fond nervos,
dispepsii, tulburări intestinale cu substrat nervos, diaree cauzată de stress, afecţiuni respiratorii (răceală, faringită, amigdalită, bronşită), reumatism.

EXTERN:
se utilizează ca adjuvant în: răni, arsuri, igiena bucală, acnee, micoze (în special candidoză), combaterea durerilor care apar după naştere (dureri perianale), fisuri anale, leucoree, spasme musculare, dureri musculare şi osoase, dureri de diferite cauze localizate la nivelul pielii şi ţesuturilor superficiale, reumatism, dureri articulare în general, poliartrită reumatoidă, căderea părului (alopecie), mătreaţă (în acest caz se recomandă asocierea cu cimbru şi rozmarin).

Administrare
INTERN:
-pulberea – planta se macină fin cu o râşniţă electrică. Se ia o linguriţă rasă de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă timp de 10-15min., după care se înghite cu apă.
-maceratul la rece – se prepară din 2 linguriţe cu plantă adăugate la 250ml de apă, se menţine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 căni cu macerat pe zi, cu 30min. înainte de mese.
-infuzia – se prepară din 2 linguriţe cu plantă adăugate la 250ml de apă clocotită, se menţine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 căni cu infuzie pe zi, cu 30min. înainte de mese.
EXTERN: *
-în plăgi, arsuri şi acnee se fac spălături locale sau se administrează sub formă de comprese cu macerat sau cu infuzie de plantă;
-pentru igiena bucală se fac spălături bucale cu maceratul sau cu infuzia de plantă;
-în micoze se poate administra sub formă de comprese cu macerat sau cu infuzie de plantă, sau cataplasme aplicate local, care se obţin astfel: 2-3 linguri cu pulbere fin măcinată se amestecă cu apă caldă astfel încât să formeze o pastă care să poată fi aplicată extern. Deasupra se aplică un pansament ocluziv, care să poată menţine cataplasma la locul afectat minim 3 ore;
-pentru combaterea durerilor care apar după naştere (dureri perineale) se fac băi de şezut cu macerat sau cu infuzie de plantă timp de 10 zile consecutiv;
-în fisuri anale se fac spălături locale sau băi de şezut cu maceratul sau cu infuzia de plantă;
-în leucoree se fac spălături vaginale cu maceratul sau cu infuzia de plantă;
-în spasme musculare, dureri musculare şi osoase, dureri de diferite cauze localizate la nivelul pielii şi a ţesuturilor superficiale, reumatism, dureri articulare şi poliartrita reumatoidă se administrează sub formă de cataplasme, care se obţin după modul prezentat anterior (în cadrul micozelor), fiind totodată necesară asocierea cu administrarea internă a plantei;
-pentru căderea părului (alopecie) şi în caz de mătreaţă se clăteşte părul după baie cu maceratul sau cu infuzia de plantă.

*Informațiile oferite sunt exemplificative, se recomandă sfatul medical sau citirea prospectului in intregime pentru detalii complete, deoarece rezultatele pot varia în funcție de mai mulți factori etc.

Contraindicatii
Sarcină, alăptare, copii mici, alergie la lavandă.
Lavanda combate unele forme de cancer 
De peste 20 de ani cercetătorii s-au concentrat asupra anumitor substanţe prezente în extractul de lavandă (limonenul şi alcoolul perilic) care se pare că pot combate mai multe forme de cancer.