Ceapa- miracol alimentar

Locul de origine al cepei este Egiptul antic, unde era considerata de sorginte divina, fiind folosita ca planta magica si ca remediu medical. Consolidarea renumelui ei de planta vindecatoare i se datoreaza medicului roman Plinius, primul care a scris despre ea. Desi au trecut de atunci peste doua milenii, interesul pentru leguma piscacioasa si aromata nu a scazut. In medicina populara a tuturor popoarelor europene, se spunea si se spune ca ceapa ne da viata lunga.
Sub cele 7 foi, ceapa contine uleiuri eterice puternic mirositoare, cu acizi, vitamine si multe alte substante active.
 Ceapa curata si calmeaza durerile, iar datorita continutului ridicat de sulf, stimuleaza metabolismul.

De-a lungul istoriei, ceapa a fost considerata pe langa un gustos ingredient si un leac natural. Aceasta a fost subiectul multor studii, dar cu toate ca oamenii de stiinta au demonstrat ce boli previne si trateaza, dar si substantele care fac acest lucru, ceapa reprezinta in continuare un subiect de studiu. 

Ceapa contine:

- glucide; vitaminele A, B, C si E; numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu, calciu, siliciu, iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru; 

- uleiuri volatile; lipide; proteine, in cantitati reduse; acid fosforic si acetic; oxidaze si alte enzime; substante naturale cu proprietati antiseptice.

Proprietatile cepei:

- este stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, puternic diuretic, expectorant, vermifug, hipoglicemiant, dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, afrodisiac, antiseptic si antiinfectios, antalgic (calmeaza durerea), antireumatic etc. 

- se comporta exact ca un antibiotic fata de culturile de stafilococi; este antihelmintic (combate viermii intestinali), vermifug; 

- antisclerogen, antitrombotic; 

- curativ al pielii si al sistemului pilos; 

-antitusiv, emolient si rezolutiv; 

- sedativ, calmant, hipnotic usor.

Indicatii:

Ceapa se recomanda pentru:

- uz intern, in astenie, retentie de apa si clorosodica (edeme cardiace si renale, pleurezie, ascita, oligurie, afectiuni respiratorii, guturai, bronsita, astm, laringita, varice, tromboflebita, arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta sexuala, boli reumatice, gripa, diabet zaharat, obezitate, viermi intestinali, surmenaj fizic si intelectual, astenie, prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, guta. 

- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare, degeraturi, crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate 

Experimentele au aratat ca ceapa cruda poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol, deoarece creste nivelul de lipoproteine cu densitate mare, arata EzineArticles. De asemenea, ceapa creste nivelul moleculelor speciale care ajuta la transportul colesterolului departe de tesuturile corpului si de peretii arterelor. 

In urma testelor s-a mai demonstrat ca ceapa, cruda sau fiarta, protejeaza impotriva efectelor daunatoare ale alimentelor grase asupra sangelui. 

Ceapa contine o substanta care previne formarea cheagurilor de sange.

Nu s-a demonstrat inca, insa se spune ca aceasta planta previne bolile circulatorii, precum boala coronariana, tromboza si o gama larga de probleme asociate accidentelor vasculare cerebrale si circulatiei proaste.

Cercetatorii investigheaza si puterea cepei de a proteja organismul impotriva cancerului. 

In plus, aceasta previne coagularea sangelui.
Continutul bogat în fructosan face din ceapa un diuretic puternic. Experientele au demonstrat ca ea poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi. O actiune de o asemenea amploare, care este completata de dizolvarea si eliminarea acidului uric, se dovedeste eficienta în calmarea durerilor reumatice si a crizelor de guta.

Glucochinina pe care o contine ceapa este raspunzatoare de actiunea sa antidiabetica. Aceasta substanta stimuleaza pancreasul, obligându-lsa-si reia functia naturala: secretia insulinei. Unii autori afirma ca actiunea hipoglicemianta a cepei se datoreaza, pe de alta parte, capacitatii sale de stimulare a diurezei.
Ceapa poate actiona si în cazurile de tensiune oculara. 

Esentele sulfurate de ceapa, comparabile cu cele de usturoi, ambele foarte volatile, constituie un bactericid eficient.

Antifungic si vermifug, ceapa provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).
Ce se mai poate adauga la „palmaresul" impresionant al acestei legume? Siliciul pe care îl contine întareste oasele si reda supletea arterelor. Sulful regenereaza sistemul nervos si este util în bolile pielii. Iodul stimuleaza imunitatea naturala a organismului. Vitamina A regleaza glandele endocrine, contribuie la întretinerea pielii si a muschilor, încetineste îmbatrânirea tesuturilor.
Ceapa este recomandata în afectiunile bronho-pulmonare si în rahitism; sa nu uitam obezitatea, datorita marii sale puteri diuretice.
Ceapa întareste imunitatea naturala, ajuta la mentinerea starii de sanatate a organismului. Laudele la adresa sa sunt inepuizabile.

Oboseala generala: o ceapa mare (spalata) se fierbe într-o jumatate de litru de apa. Se fierbe la foc mic, timp de 15 minute. Se lasa sa infuzeze înca 15 minute. Se bea dimineata, timp de trei saptamâni.

In medicina traditionala, ceapa fiarta este folosita pentru tratarea catarului.  
Pentru vindecarea otitei medii se folosesc comprese cu ceapa pe urechi. Se taie o ceapa in doua si se cresteaza usor fiecare jumatate de sus in jos, astfel incat foaia exterioara sa se desfaca in doua parti care se ridica. Se aseaza cele doua parti cu partea interioara in jos pe un tifon, se impaturesc marginile si se incalzeste compresa. Se preseaza compresa cu ceapa intre palme, ca sa iasa zeama, si se aplica pe urechea bolnava, fixandu-se tragand o caciula peste urechi. 
Compresele cu ceapa pe piept sunt si ele folositoare pentru calmarea tusei. Puneti o ceapa tocata sau taiata felii pe un tifon, pliati peste ea marginile si lipiti-le cu un plasture. Incalziti compresa, aplicati-o pe pieptul pacientului si puneti deasupra lana sau o panza intermediara si fixati-o. 
Pentru imbunatatirea auzului, inainte de culcare se incalzeste o bucatica de ceapa, se introduce adanc in ureche, invelita in tifon, si se scoate abia dimineata. Ziua, picurati in nas, de 3 ori, cate 3 picaturi de suc de ceapa, timp de 21 zile, fara pauze.
Febra poate scadea daca puneti in urechi pe timpul noptii cate o bucata de ceapa, invelita in tifon. 
Pentru dereglari intestinale, ceapa se curata, se cresteaza in cruce pe circa 2/3 din adancime. Apoi ceapa se introduce intr-un pahar cu ceai chinezesc fierbinte. Ceaiul trebuie sa fie nici prea dulce nici prea tare. Dupa 10-15 minute puteti sa il beti. Peste ceapa se mai poate turna inca o data ceai. 

 Febra poate scadea daca puneti in urechi pe timpul noptii cate o bucata de ceapa, invelita in tifon.

- Pentru dereglari intestinale, ceapa se curata, se cresteaza in cruce pe circa 2/3 din adancime. Apoi ceapa se introduce intr-un pahar cu ceai chinezesc fierbinte. Ceaiul trebuie sa fie nici prea dulce nici prea tare. Dupa 10-15 minute puteti sa il beti. Peste ceapa se mai poate turna inca o data ceai.

- Pentru rani si ulceratii la picioare (varice, diabet) se foloseste uleiul, in care a fost prajita ceapa pana a devenit aurie. Se foloseste si pentru pielea iritata a copiilor, amestecat cu morcov ras foarte fin.

- Daca simtiti ca ati luat gripa, imediat radeti putina ceapa, aranjati-o pe 2 bucatele mici de tifon si introduceti-le in nas. Pielea de langa nas o ungeti cu crema. Aplecati capul putin inainte, astfel ca sucul sa nu curga in gat si respirati prin tampoane 10 minute.

- Pentru suferinzii de tuberculoza, 1 kg de ceapa se taie marunt, se amesteca cu 1 kg de zahar si se coace la cuptor acoperita cu capac. Cand se raceste se taie cubulete. Cu 9 zile inainte, se iau 4 ridichi de toamna (negre) foarte mari, se spala bine, se taie si se amesteca cu 2 litri de alcool. Se lasa 9 zile la intuneric. Dimineata pe nemancate se ia 1 lingura de tinctura de ridiche, dupa care se mananca 1 cubulet de ceapa coapta, si 2 ore nu se mananca nimic. Se repeta de 3 ori pe zi, pana se amelioreaza boala.

- Pentru bolnavii de prostatita timp de 1 luna mancati inainte de culcare, la 2-3 ore dupa masa de seara, prima zi o ceapa mare, taiata marunt, a doua zi 1/2 pahar de seminte de floarea soarelui, a treia zi 1/2 pahar de miez de nuca.

- Daca sunteti meteosensibili, adica la schimbarea brusca a vremii simtiti dureri de cap, slabiciune incercati sa mancati in acele perioade ceapa cruda cu paine, aceasta intarindu-va tonusul vaselor sanguine. Contra mirosului neplacut al cepii mancati lamaie, patrunjel sau propolis.

- Pentru imbunatatirea auzului intr-o ceapa mare se face o gaura de 1 din marimea ei si se toarna acolo ulei de in. Apoi se coace ceapa in cuptor, se stoarce si se scurge sucul. Se picura in urechi de 2-3 ori pe zi.

- Pentru a se apara de infectii si pentru intarirea imunitatii preparati vin de ceapa. intr-un borcan de 1 litru puneti 100-150 g ceapa taiata marunt, adaugati 100 g de miere de albine, turnati pana umpleti borcanul vin de calitate. Peste 2 saptamani strecurati vinul si beti cate 1-4 linguri pe zi.

- Contra ulcerului la stomac: 2 cepe albe se taie pestisori, se aburesc cu 1 lingura de unt sub capac (nu se prajesc). Se mananca dimineata inainte de masa.

- Daca vi se cliveaza unghiile trebuie sa le ungeti cu miere de albine in amestec cu ceapa.

* Alergia - ceapa verde are efect diuretic si depurativ, regland activitatea glandelor care secreta in mod natural cortizon, motiv pentru care este considerata un antialergic natural de prima mana. Mai ales in timpul polenizarii, al infloririi gramineelor, dar si atunci cand ne expunem la praf si caldura, se recomanda consumul a 6-10 fire de ceapa zilnic, asociata eventual cu alte verdeturi, dar fara alimente consistente. O cura de ceapa verde prelungita moduleaza reactia sistemului imunitar, prevenind eruptiile pe piele, si fenomenele respiratorii specifice alergiei. Daca alergia deja s-a declansat, ceapa verde consumata zilnic ii va diminua severitatea si va preveni complicatiile, mai ales cele respiratorii.
* Eczeme - cel mai frecvent apar datorita problemelor imunitare si a dezechilibrelor hormonale din organism. Iar tratamentul dietoterapeutic cel mai eficient al acestor tulburari se face cu asocierea dintre trei legume: ceapa verde, frunzele de marar si frunzele de telina. Exista cazuri de persoane care au constatat disparitia aproape miraculoasa (in 2-3 zile) a unor eczeme care se mentineau de ani de zile, atunci cand a fost facut un tratament cu combinatia din aceste trei legume verzi, sub forma de salata consumata pe stomacul gol.
* Acnee - mai ales la tineri, o cura cu ceapa verde are darul sa readuca la locul lor hormonii "jucausi" si sa curete tenul. Vreme de 14 zile, se consuma preponderent (70% din hrana) cruditati si se mananca 10 fire de ceapa verde pe zi, cel mai bine in combinatie cu salata verde si telina. Intre altele, acest regim dreneaza colonul, detoxifica masiv organismul, facand ca aceasta afectiune - altfel atat de greu de tratat - sa se vindece sau macar sa se amelioreze spontan.

 

* Bronsita - alicina din ceapa este un antibiotic si un expectorant puternic, iar clorofila are efect antiinflamator. Datorita acestor substante, ceapa verde este printre cele mai bune remedii in acest domeniu, fiind eficienta ca adjuvant, atat in bronsitele infectioase, cat si in bronsitele alergice. Consumata din belsug, ceapa verde este si un bun mijloc de prevenire a astmului bronsic.
* Viroze respiratorii - sunt prevenite si tratate foarte eficient cu ajutorul cepei si al usturoiului verde. Cele doua plante inrudite stimuleaza sistemul imunitar si distrug direct virusii gripali. Se consuma cate 4-5 fire din fiecare, atunci cand simtiti ca raceala va "da tarcoale", 

USTUROIUL – UN ADEVARAT MEDICAMENT

Usturoiul (Allium sativum) este o plantă comestibilă, utilizată ca aliment și condiment. În medicina populară este considerat, alături de ceapă, un adevărat medicament, datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. În Egiptul antic și în timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor degestive, sau a pneumopatiilor. În afară de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali).

Proprietăţile nutritive ale usturoiului şi cepei sunt marcate în special de prezenţa unor importante cantităţi de vitamine, mai ales A, B1, B2, C şi a unor substanţeminerale utile printre care: FOSFOR, SULF, POTASIU, IOD, CALCIU, SILICIU.

Documente dintre cele mai vechi amintesc de efectele terapeutice ale usturoiului.  De exemplu constructorii de piramide din Egiptul Antic consumau usturoi,ceapă şi ridichii pentru prevenirea bolilor contagioase.  De asemenea , legiunile romane foloseau cantităţi însemnate de usturoi în alimentaţie.  În acele vremuriusturoiul era recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli.  Medicina populară recomandă usturoiul mai ales în cazuri de hipertensiune şi obezitate. 

Usturoiul este o plantă cu multiple calităţi terapeutice cunoscute de multă vreme, avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman.  Pe langă rolul deosebit pe care îl are în buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi ofera protecţie faţă de AGENŢII CANCERIGENI.

Introducerea cu regularitate a usturoiului şi a cepei în alimentaţie, contribuie la asigurarea bunei funcţionări a organelor tubului digestiv, la consolidarearezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, la regenerarea normală a dermei şi la menţinerea tenului frumos.  Dar, pe lângă virtuţiile lor nutritive, ele suntapreciate si în tratamentul unor boli cronice.  Aceste efecte se datoresc celor 200 de substanţe active pe care le conţine: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf.

Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect ANTIBIOTIC.  Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime- alinaza-asupra alinei din compoziţia plantei.  De asemenea este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu.

Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei şi spasmelor arterelor coronare răspunzătoare de producerea crizelor de anghină şi a infarctului de miocard, înbunătăţind astfel performanţa cardiacă.  De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi a TROMBOZEI arteriale.

Usturoiul este un VERMIFID, FORTIFIANT,  LAXATIV, DIURETIC, ANTISEPTIC,  BACTERICID, REZOLUTIV, EXPECTORANT, FEBRIFUG, TONIC MUSCULAR, HIPOTENSOR (scaderea tensiunii arteriale), ANTIREUMATISMAL, ANTIASMATIC, DETOXIFIANT, SUDORIFIC,  are efect ANTIHELMINTIC  şi ANTICARCINOGENETIC, fiind şi AFRODISIAC.  Conţine vitaminele B1 si C, precum şi o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu şi Zinc.

Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament ARTEROSCLEROZEI.  Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) răspunzătoare de formarea ateroamelor şi contribuie în acelaşi timp la sporirea cantităţii delipoproteine cu desitate crescută (HDL) ,care au un efect protector faţă de arteroscleroză.

Efectele VASODILATATOARE ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din această cauză poate ameliora durerile de cap şi claudicaţia intermitentă.

Usturoiul este util în unele PNEUMOPATII, iar datorită efectului ANTIBIOTIC  este indicat în tratamentul virozelor, bronşitelor, traheitelor. Deasemenea, accelereaza epitalizarea şi vindecarea rănilor.  Persoanele care consumă cantităţi însemnate de ceapă şi usturoi prezintă un risc foarte scăzut de apariţie a cancerului gastric, depiele sau de colon.

Usturoiul este foarte eficace în caz de tenie iar medicina populară aminteşte folosirea acestuia drept leac împotriva căderii părului.

Tratamente preventive cu usturoi
Tromboza, tromboflebita - exista nu mai putin de 10 studii, facute in spitale universitare din Germania, Statele Unite, China si Coreea, care au urmarit efectul usturoiului asupra trombozei, si toate au aratat o reducere semnificativa a tendintei de formare a cheagurilor de sange, la pacientii tratati cu el. Consumul a 4-6 catei de usturoi pe zi este, asadar, un remediu sigur pentru prevenirea si chiar pentru tratarea tromboflebitei si a trombozelor in general. Trebuie insa mentionat ca efectele usturoiului apar in timp si nu se pune problema ca pacientii cu risc de aparitie a complicatiilor trombozei sa renunte la medicatia prescrisa pentru a face tratament exclusiv cu usturoi.
Cancerul de colon si cancerul gastric - mai multe cercetari epidemiologice arata ca la populatiile unde usturoiul intra in dieta zilnica, exista un risc mult diminuat de dezvoltare a cancerului de colon si de stomac. Doza de usturoi consumata este de minimum 2 catei pe zi.
Cancerul de esofag si laringe - Cercetatorii de la Nanjing Cancer Institute din China au comparat incidenta cancerului la cateva mii de oameni care consumau 1-2 catei de usturoi zilnic cu cea in randul celor care consumau usturoi cel mult o data pe luna. Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de 83%.
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la Universitatea Carolina de Nord, condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul cancerului de colon si de rect cu 10% (la cei care consuma preponderent carne) si cu pana la 50% (la cei care, pe langa faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta preponderent vegetariana, cu multe cruditati).
Gripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime sansele de a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni. Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii, contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali.
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic o cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa este un foarte bun hipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura  complicatiile bolii diabetice. Utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi (minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al bolilor cardiace produse de aceasta boala.

Viermi intestinali - un leac traditional de mare actualitate este laptele cu usturoi, a carui reteta este detaliat prezentata in cadrul acestui articol. Preparatul este foarte util, mai ales pentru copii, care atunci cand se joaca, pot ajunge in contact si pot ingera ouale diferitilor paraziti intestinali. Mai ales ei este bine sa faca periodic cure preventive de cate 2-3 saptamani cu decoct de usturoi in lapte, minimum jumatate de pahar pe zi.


Tratamente  cu usturoi

Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal) - un studiu al medicilor britanici, prezentat in 2007 de BBC, arata ca usturoiul are efecte semnificative de reducere a efectelor racelii comune.

�

Doi-trei catei de usturoi sau o portie de mujdei luata zilnic reduce simptome ale racelii cum ar fi catarul respirator, durerile de cap, accelerarile ritmului cardiac. De asemenea, tratamentul cu usturoi reduce considerabil timpul de vindecare. Extern, aplicat sub forma de cataplasme pe spate si pe piept, el este si o metoda foarte buna de combatere a tusei si a raguselii.
Efeminare la barbati - suplimentele de usturoi adaugate in hrana persoanelor de sex masculin stimuleaza testiculele sa aiba o secretie endocrina mai mare, crescand nivelul de testosteron. Or, testosteronul este chiar hormonul masculinitatii, care determina cresterea masei musculare in detrimentul tesutului adipos specific feminin, determina cresterea apetitului sexual, precum si trasaturi de caracter specific masculine, cum ar fi curajul, spiritul de initiativa, combativitatea. Concluzia este simpla: consumati macar de 3 ori pe saptamana usturoi din belsug, pentru a va amplifica in mod natural barbatia, chiar si daca nu considerati ca aveti probleme in acest sens.
Ateroscleroza - un studiu german realizat pe 280 de persoane, timp de 4 ani, arata ca usturoiul previne formarea placii de grasime in artere si poate chiar sa diminueze dimensiunea ateroamelor existente. Oamenii care au consumat cca. 6-7 g de usturoi zilnic au avut cu 18% mai putine depuneri de colesterol in artere la sfarsitul studiului, decat cei din grupul martor. La femei, efectul a fost mai pronuntat, ajungandu-se la reduceri de pana la 25% a nivelului colesterolului, in urma tratamentului cu usturoi.
Circulatie deficitara - cercetari realizate in Germania, in 1996, asupra persoanelor cu afectiuni ale arterelor periferice (se produc diminuari serioase ale circulatiei la nivelul picioarelor) au aratat ca, in cazul consumului regulat de usturoi, distanta pe care aceste persoane bolnave o pot parcurge pe jos, fara sa aiba dureri in membre, creste considerabil. Imbunatatirea este de pana la 80%. Doza zilnica de usturoi folosita in studiu: 7 grame.
Adjuvant in HIV/SIDA - usturoiul a fost utilizat intr-un program medical din China, pe pacientii cu SIDA, pentru tratarea infectiilor care prolifereaza pe fondul acestei afectiuni. Rezultatele au fost incurajatoare, atat in sensul prelungirii vietii, cat si pentru imbunatatirea calitatii acesteia, conex cu reducerea suferintei. Se recomanda administrarea maceratului de usturoi in alcool, cate 10-20 ml pe zi, in cure de 60 de zile, cu 14 zile de pauza.
Hipertensiune - trei studii facute in 1994 in spitale din Germania au aratat reduceri semnificative ale presiunii arteriale prin tratamentul cu usturoi. Se recomanda maceratul in alcool de usturoi, in cure de trei luni, timp in care se administreaza cate 3 lingurite (adica aproximativ 15 ml) pe zi.

Tratamente externe cu usturoi

Candida bucala - un studiu de medicina experimentala arata un efect antiseptic impotriva ciupercilor parazite mai puternic la usturoi decat la Nistatin, medicamentul anticandidozic uzual. Se fac clatiri ale gurii de 2-3 ori pe zi, cu cate un sfert de pahar de apa, in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de macerat de usturoi in alcool.

Usturoiul verde. Acum e vremea lui!

�

Candida vaginala - siropul de usturoi prezentat in cadrul acestui articol nu este eficient doar administrat intern, in cazul bronsitei sau al tusei, ci si extern. Un tampon de vata inmuiat in acest sirop se introduce in vagin si se lasa 10-15 minute, pentru ca usturoiul sa-si exercite efectul anticandidozic. Se repeta zilnic acest tratament pana la disparitia simptomelor. Este important ca tratamentul sa se faca de la primele semne ale candidozei, atunci cand e aplicat din timp, el putand scuti de suferintele inimaginabile pe care aceasta afectiune, scapata de sub control, le poate produce.
Boala piciorului de atlet - se pune o cataplasma de mici dimensiuni, preparata din 1-2 catei de usturoi, intre degetele afectate. S-a demonstrat prin teste directe ca acest tratament simplu are efecte cel putin comparabile cu cele ale sofisticatelor creme de sinteza, utilizate pentru tratarea acestei boli.
Chelire, pelada barbii - se aplica un tratament simplu si  foarte eficient: un catel de usturoi se taie in doua, si cu fiecare jumatate proaspat taiata se face o frictionare a zonei afectate, cate 2 sedinte a 5 minute pe zi. Se freaca portiunea de piele din locul unde a cazut parul cu catelul de usturoi, energic, dar cu blandete. In maximum 2 saptamani, firele de par vor aparea, la inceput ca un puf fin, si pe masura ce se continua tratamentul, se vor dezvolta ca fire de par normale.

Nu toata lumea il suporta la fel de usor si de aceea, daca nu sunteti obisnuiti sa ingerati cantitati mari de usturoi, incepeti tratamentul GRADAT. La inceput, consumati cantitati mici de usturoi sau de preparate pe baza de usturoi, marind doza pe masura ce vedeti ca este bine suportat. 

Mujdeiul

�

Este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin. Se amesteca bine, apoi se lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei zile. Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant, stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.

Decoctul in lapte
Se foloseste in afectiunile respiratorii si contra viermilor intestinali si se consuma cat de fierbinte se poate suporta, dimineata si seara. Iata reteta de preparare: se spala si se taie marunt o capatana de usturoi cu tot cu coaja, apoi se fierbe vreme de cinci minute intr-o cana de lapte, dupa care preparatul se lasa sa se raceasca acoperit, vreme de 10 minute. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil.

Siropul de usturoi
Se amesteca foarte bine 10-15 catei de usturoi pisati cu 20 de linguri de miere de salcam, dupa care se pune totul intr-un borcan si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani. In final, se strecoara amestecul, si din preparatul astfel obtinut, se administreaza cate 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.

Maceratul in alcool
Doua capatani de usturoi se taie marunt si se pun la macerat intr-un borcan transparent (de 500 g) cu alcool de 70 de grade. Vasul se inchide ermetic. Atunci cand continutul borcanului capata culoarea paiului (galben), procesul de macerare s-a incheiat. Preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza de regula cate 3-4 lingurite pe zi.

Cataplasma cu usturoi
Se zdrobesc 5-7 catei de usturoi, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona afectata, unde se tin vreme de 30-60 de minute, chiar si mai putin, daca simtiti ca nu suportati efectul iritant pe piele. Este bine ca peste cataplasma sa se puna si o folie de plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a limita raspandirea mirosului.

Usturoiul ca atare
Se consuma 2-4 catei de usturoi zilnic, in timpul mesei sau, daca il suportati, intre mese, cand are efectul terapeutic cel mai puternic. Practic, nu exista limita pentru cura cu usturoi, care poate fi consumat zilnic, fara probleme, pentru perioade lungi de timp. Unii cercetatori sustin, totusi, ca este bine ca dupa 3 saptamani de consum, sa se urmeze o saptamana de pauza, pentru a nu obisnui organismul cu acest remediu, lucru care ar duce la diminuarea eficientei sale terapeutice.

Angoasa este o "intrversie nevrotizată", , "libido convertit" ( C.G.Jung)

ANGOASA= neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, sentimentul înstrăinării omului; stare provocată de contracția regiunii epigastrice, însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă.

Crizele de angoasa reprezinta stari extrem de dificile pentru suferind, dar care cu ajutor de specalitate si cu dragostea si intelegerea celor din jur se pot ameliora si chiar vindeca!
Simptomele ce caracterizeaza crizele de angoasa sau cele de anxietate, precum si atacurile de panica se manifesta prin senzatii de sufocare, palpitatii, ameteli si chiar tetanie (stare patologica ce consta in accese de contractii musculare spasmodice ale membrelor si ale trunchiului). De obicei, crizele se declanseaza pe neasteptate, fara motiv aparent si s-a observat ca intervin atunci cind persoana este inconjurata de multa lume –ceea ce ii provoaca o stare de agorafobie (teama patologica, obsesiva si nemotivata de spatiile largi, locurile deschise etc).
O persoana care sufera de angoasa se afla constant in stare de panica, da usor dovada de iritabilitate, se teme de tot, isi pierde increderea in sine si, citeodata, are impresia ca urmeaza sa moara curind. In plus, pesimismul si tristetea devin omniprezente in experienta sa cotidiana, afectind-o semnificativ.
Criza de angoasa poate fi punctuala sau persistenta. In primul caz este vorba de reactii care apar spontan, in timp ce in a doua situatie starea de angoasa este permanenta si reprezinta un motiv de ingrijorare.
Cel mai adesea, problemelor de anxietate nu li se acorda atentie –desi ar trebui considerate o adevarata boala. Vestea buna este ca exista tratamente psihoterapeutice, dar vestea rea este ca daca acestea nu se efectueaza la timp, crizele degenereaza in puternice stari depresive. 
Pentru a intelege mai bine natura anxietatii trebuie sa stim ca este normal pentru fiinta umana sa aiba preocupari si emotii. In viata noastra de zi cu zi exista permanent lucruri care ne intereseaza si, in mod normal acestea dau nastere diferitelor preocupari pe care le avem. Cum trebuie sa cresc copilulastfel incat el sa nu cada prada drogurilor sau sa nu intre intr-un anturaj dubios? Care sunt valorile pe care ar trebui sa i le dau pentru a reusi in viata? As putea sa imi pierd oricand locul de munca. Voi fi capabil sa fac fata acestei situatii? Viata mea de cuplu nu mai este la fel de multumitoare cum a fost la inceput. Ce pot sa fac pentru asta?
Iata numai cateva dintre lucrurile care ne preocupa, iar acestea dau nastere emotiilor: ingrijorare, tristete, furie etc.

Hinshelwood scrie că teoriile psihanalitice despre angoasă au proliferat de‑a lungul anilor şi au legătură în principal cu probleme apărute din diferite forme de conflict. Ideile lui Freud despre angoasă s‑au schimbat pe parcursul carierei sale şi pot fi separate în trei etape. În prima etapă, el credea că angoasa nu are legătură directă cu idei sau gânduri, ci este rezultatul unei acumulări de energie sexuală sau libido, cauzată de abstinenţă sau de excitaţia sexuală neconsumată – spre exemplu, coitus interruptus. Libidoul neexprimat devine „îndiguit“ şi, ca o substanţă toxică, este convertit în angoasă. Se credea că activitatea sexuală regulată eliberează aceste blocaje şi înlătură angoasa.

Amplificarea tensiunii pulsionale fără nici o posibilitate de descărcare dă naştere unor simţăminte de neplăcere, pe când descărcarea ce reduce tensiunea pulsională acumulată, pentru REDOBÂNDIREA ECHILIBRULUI sau a homeostaziei, poate fi plăcută. E uşor de văzut acest lucru la mulţimea care urmăreşte un meci de fotbal. În fotbal e de multe ori dificil să marchezi un gol, iar această nesiguranţă şi acumularea tensiunii creează angoasă. Există o trăire anticipativă tot mai tensionată a victoriei sau înfrângerii într‑o situaţie de conflict stilizată, în care triumful sau umilirea sunt aproape.

Majoritatea spectatorilor simt acest lucru, ceea ce dă naştere la încordare, uşor de observat pe chipurile din mulţime şi pe care fiecare o resimte la nivel corporal. Strigătele mulţimii sunt o metodă social acceptată de a descărca energia acumulată. Nivelul de anxietate creşte pe măsură ce echipa susţinută nu reuşeşte să înscrie şi îndeosebi dacă echipa adversă reuşeşte. Însă când echipa susţinută înscrie, se produce o eliberare masivă a tensiunii, prin strigăte, salturi şi urale, la care participă toată lumea. Sentimentul de eliberare plăcută e palpabil şi poate părea orgasmic.

Faptul că atât neplăcerea tensiunii tot mai mari şi plăcerea eliberării sunt împărtăşite cu un grup mare ajută la gestionarea angoasei, întrucât aceasta este dispersată la nivelul întregului grup şi, astfel, i se poate face faţă mai uşor. Apare deseori încercarea de a proiecta simţămintele neplăcute asupra suporterilor echipei adverse, de exemplu prin manifestările exultante şi totodată batjocoritoare faţă de susţinătorii echipei care pierde atunci când propria echipă câştigă, când spre aceştia se îndreaptă păduri de degete, ce indică direcţia în care se face proiecţia, şi suporterii scandează: „Acum nu cântaţi, acum nu mai cântaţi!“

Iubitorii pătimaşi ai fotbalului spun deseori că a‑ţi urmări echipa cum câştigă un meci e mai plăcut decât sexul. S‑a dovedit că la suporterii ai căror echipă a pierdut partida, nivelul de testosteron, hormonul sexual masculin, este ridicat. Această energie sexuală „blocată“ poate deveni nocivă într‑o manieră similară cu cea descrisă de Freud.Dacă nu există cale de a descărca această TENSIUNE TOXICĂ  acumulată când, spre exemplu echipa pierde sau plăcerea golului marcat de ea dispare când cealaltă echipă egalează, angoasa poate să se amplifice şi să conducă la încercări de a descărca tensiunea pe căi inadecvate, prin comportamente violente sau antisociale. Cel mai adesea, ea e internalizată şi determină un sentiment similar deprimării. Sunt conştient că în acest exemplu acţionează mulţi alţi factori complecşi, de grup şi individuali, şi că el e hipersimplificat, în scopul unei expuneri cât mai clare.
Sunt momente in care EMOŢIILE si preocuparile ne ARATĂ ca TREBUIE sa rezolvam anumite probleme. Insa, pentru a le rezolva trebuie sa le privim in fata, lucru de loc usor mai ales daca nu avem incredere in capacitatea noastra de a le facem fata sau daca emotiile sunt intense si neplacute. Cand in loc sa facem fata situatiei alegem sa fugim, constatam ca, de cele mai multe ori, lucrurile nu se rezolva de la sine, iar organismul nostru reactioneaza sub o forma sau alta. Devenim astfel nelinistiti, nu ne simtim in siguranta, suntem incordati, ne simtim surmenati, nu mai putem sa fim amabili, ne simtim nervosi, iritabili.

Imaginati-va ca aveti de prezentat un proiect insa nu va simtiti suficient de bine pregatit. Daca va ganditi la prezentare sunteti foarte nervos pentru ca va temeti de un esec. Daca nu suportati nervozitatea si va impuneti sa nu va mai ganditi la ea, anxietatea va apare si va creste pe masura ce momentul fatidic se apropie. Asadar anxietatea va SEMNALEAZĂ ca ceva va tracaseaza. Daca ne gandim la exemplul anterior putem vedea ca anxietatea ne semnaleaza ca avem in fata o sarcina pentru care nu suntem  pregatiti. Daca renuntam sa ne mai gandim la prezentare anxietatea va creste dar nu va aduce cu ea si o pregatire mai buna. Daca insa avem CURAJUL sa privim frica in fata avem mai multe sanse sa descoperim punctele noastre slabe si astfel sa gasim o strategie mai buna.
ANGOASA este o EXPERIENŢĂ EMOŢIONALĂ de aceeasi natura cu anxietatea, insa este mult mai intensa. Aceasta intensitate ne arata ca importanta subiectului pe care il respingem este mult mai mare si ca este cu atat mai necesar sa privim lucrurile in fata.
Sa ne imaginam ca ne-am dorit de multe ori sa ne schimbam locul de munca pentru ca atmosfera la serviciu este din ce in ce mai greu de suportat, seful are momente in care parca ne vaneaza fara ca noi sa fi gresit cu ceva. Ne gandim insa ca nu vom putea face fata somajului, vom fi nevoiti sa ne schimbam nivelul de trai si mai mult decat atat, vom fi nevoiti sa retraim acele momente in care vom merge la multe interviuri incercand sa ii convingem pe potentialii angajatori de calitatile noastre. Exista insa si momente in care seful are o atitudine prietenoasa fata de noi si atunci ne gandim ca este posibil ca lucrurile sa se schimbe, ca el si-a dat seama de valoarea noastra. Cu toate acestea nu putem scapa de gandurile anterioare si remarcam ca ele ne revin din cand in cand chiar daca noi incercam sa le ignoram. Chiar daca nu vrem sa le mai acordam importanta aceste preocupari sunt inscrise in noi si continua sa ne afecteze. Ele rămân sub forma unei angoase, a unei stari neplacute, greu de definit.
Anxietatea apare ca o neliniste difuza, ca un sentiment de nesiguranta, de tulburare. Daca ea este insotita si de senzatia de sufocare, de nod in stomac, transpiratie, accelerarea pulsului, vorbim de angoasa.
De ce apare angoasa?

Cum se explica faptul ca putem sa fim aproape tot timpul angoasati? Raspunsul este simplu: ajungem frecvent sa IGNORĂM LUCRURILE CARE NE AFECTEAZĂ . Cum se explica faptul ca suntem angoasati aproape tot timpul de multa vreme? Pentru ca respingem de mult timp un subiect important care ne tracaseaza. Organismul nostru ne trimite constant un semnal pentru a ne informa despre pericolul pe care suntem tentati sa il neglijam. Angoasa este, de fapt, o traire neplacuta care se manifesta in locul unui sentiment inconstient la o persoana care este in asteptarea a ceva ce nu poate numi.
Cine sunt cei care pot fi atinsi de anxietate sau angoasa?
Toti avem momente de anxietate si de angoasa. Anumite persoane sunt insa mai predispuse sa traiasca mai frecvent si pentru o perioada mai indelungata sub o astfel de presiune. Acestea sunt persoanele care au tendinta sa se ascunda de propriile lor probleme. Este de la sine inteles faptul ca a ignora sau a incerca sa uiti o problema nu inseamna ca ea dispare. La aceste persoane anxietatea si angoasa tind sa se amplifice si de multe ori avem impresia ca ele merg pe varfurile picioarelor de parca ar merge pe oua.
Ce nu trebuie sa facem cu anxietatea si cu angoasa?
In nici un caz nu trebuie sa le evitam. In timp ce ne aflam in ghearele angoasei nu stim foarte clar care este subiectul de care FUGIM. In cea mai mare parte a timpului consideram ca angoasa constituie problema noastra si incercam prin urmare sa o eliminam. Se poate vedea aici cercul vicios: incercam sa eliminam angoasa care ne semnaleaza ca vrem sa ascundem lucruri importante. Ajungem astfel indirect sa sufocam problema de care ar trebui sa ne ocupam, problema care la randul sau va avea tendinta sa se manifeste provocand o si mai mare angoasa, pe care vom incerca cu si mai multe forte sa o combatem, etc.
In cazul EMOŢIILOR este recomandat sa incercam sa le SIMŢIM ca sa putem decela ce ne afecteaza si mai ales cum. Angoasa nu este insa o emotie in sens propriu si nici nu ne ofera informatii despre noi, asa cum o fac emotiile. Angoasa, ca si anxietatea sunt SEMNALE si din acest punct de vedere ele sunt foarte pretioase. Trebuie sa ne servim de ele pentru a ajunge in fata problemei care sta la baza lor. Doar gasirea problemei si rezolvarea ei aduce linistea de care avem nevoie.

Cum trebuie sa procedam?
Asa cum am aratat, ANXIETATEA si ANGOASA nu ADUC INFORMAŢII asa cum o fac EMOŢIILE. Mai mult decat atat, ele ne mascheaza emotiile si preocuparile. Asadar, in fata anxietatii sau a angoasei trebuie sa ne intrebam sincer ce anume ascund ele. Daca ne ascultam raspunsurile la aceasta intrebare fara a le contesta vom ajunge in contact cu un subiect probabil arzator. Este mult mai usor sa gasim raspunsuri in cazul anxietatii decat in cel al angoasei pentru ca aceasta din urma aduce cu ea probleme mult mai mari. Aici cautarea devine dificila si chiar daca subiectul se va profila la un moment dat, il vom respinge si il vom banaliza pentru ca va genera prea multa TEAMĂ (inconştientă).
Cum putem sa luptam contra anxietatii sau angoasei?
1. Sa luam in considerare faptul ca exista ceva care ne tracaseaza.
2. Sa fim deschisi la orice posibilitate (orice gand care apare).
3. Sa ne intrebam ce nu vrem sa privim in fata.
4. Sa acceptam raspunsul asa cum este el.
5. Sa fim atenti sa decelam ceea ce ne angoaseaza in subiectul pe care il abordam.
6. Sa recunoastem ca ceea ce am inlaturat din constiinta noastra este o problema care ne apartine.
7. Sa ne pregatim sa examinam aceasta problema cu atentie pentru a gasi solutia optima.
Lupta contra angoasei intampina multe rezisteţe (inconştiente) din  partea noastra. Ne este greu sa privim in fata o problema care ne sperie. Putem ajunge astfel sa crestem starea de angoasa. Dar aceasta crestere a angoasei ne va determina sa incercam sa o diminuam.
Daca aceste stari nu persista de mult timp vom vedea ca putem, cu rabdare, sa ajungem in noi insine si sa reglam problemele. Daca insa aceste probleme dureaza de mai mult timp si ne temem sa ne apropiem de ele pentru ca ne este teama de ceea ce am putea gasi in noi, este bine sa apelam la un psiholog care ne va ajuta sa ne regasim si sa ne simtim mai in siguranta atunci cand cautam raspunsuri la intrebarile noastre.
Si sa nu uitam ca de multe ori este mai usor sa rezolvam fiecare problema in parte decat sa traim anxietatea sau angoasa produsa de acestea.