Angoasa este o "intrversie nevrotizată", , "libido convertit" ( C.G.Jung)

ANGOASA= neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, sentimentul înstrăinării omului; stare provocată de contracția regiunii epigastrice, însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă.

Crizele de angoasa reprezinta stari extrem de dificile pentru suferind, dar care cu ajutor de specalitate si cu dragostea si intelegerea celor din jur se pot ameliora si chiar vindeca!
Simptomele ce caracterizeaza crizele de angoasa sau cele de anxietate, precum si atacurile de panica se manifesta prin senzatii de sufocare, palpitatii, ameteli si chiar tetanie (stare patologica ce consta in accese de contractii musculare spasmodice ale membrelor si ale trunchiului). De obicei, crizele se declanseaza pe neasteptate, fara motiv aparent si s-a observat ca intervin atunci cind persoana este inconjurata de multa lume –ceea ce ii provoaca o stare de agorafobie (teama patologica, obsesiva si nemotivata de spatiile largi, locurile deschise etc).
O persoana care sufera de angoasa se afla constant in stare de panica, da usor dovada de iritabilitate, se teme de tot, isi pierde increderea in sine si, citeodata, are impresia ca urmeaza sa moara curind. In plus, pesimismul si tristetea devin omniprezente in experienta sa cotidiana, afectind-o semnificativ.
Criza de angoasa poate fi punctuala sau persistenta. In primul caz este vorba de reactii care apar spontan, in timp ce in a doua situatie starea de angoasa este permanenta si reprezinta un motiv de ingrijorare.
Cel mai adesea, problemelor de anxietate nu li se acorda atentie –desi ar trebui considerate o adevarata boala. Vestea buna este ca exista tratamente psihoterapeutice, dar vestea rea este ca daca acestea nu se efectueaza la timp, crizele degenereaza in puternice stari depresive. 
Pentru a intelege mai bine natura anxietatii trebuie sa stim ca este normal pentru fiinta umana sa aiba preocupari si emotii. In viata noastra de zi cu zi exista permanent lucruri care ne intereseaza si, in mod normal acestea dau nastere diferitelor preocupari pe care le avem. Cum trebuie sa cresc copilulastfel incat el sa nu cada prada drogurilor sau sa nu intre intr-un anturaj dubios? Care sunt valorile pe care ar trebui sa i le dau pentru a reusi in viata? As putea sa imi pierd oricand locul de munca. Voi fi capabil sa fac fata acestei situatii? Viata mea de cuplu nu mai este la fel de multumitoare cum a fost la inceput. Ce pot sa fac pentru asta?
Iata numai cateva dintre lucrurile care ne preocupa, iar acestea dau nastere emotiilor: ingrijorare, tristete, furie etc.

Hinshelwood scrie că teoriile psihanalitice despre angoasă au proliferat de‑a lungul anilor şi au legătură în principal cu probleme apărute din diferite forme de conflict. Ideile lui Freud despre angoasă s‑au schimbat pe parcursul carierei sale şi pot fi separate în trei etape. În prima etapă, el credea că angoasa nu are legătură directă cu idei sau gânduri, ci este rezultatul unei acumulări de energie sexuală sau libido, cauzată de abstinenţă sau de excitaţia sexuală neconsumată – spre exemplu, coitus interruptus. Libidoul neexprimat devine „îndiguit“ şi, ca o substanţă toxică, este convertit în angoasă. Se credea că activitatea sexuală regulată eliberează aceste blocaje şi înlătură angoasa.

Amplificarea tensiunii pulsionale fără nici o posibilitate de descărcare dă naştere unor simţăminte de neplăcere, pe când descărcarea ce reduce tensiunea pulsională acumulată, pentru REDOBÂNDIREA ECHILIBRULUI sau a homeostaziei, poate fi plăcută. E uşor de văzut acest lucru la mulţimea care urmăreşte un meci de fotbal. În fotbal e de multe ori dificil să marchezi un gol, iar această nesiguranţă şi acumularea tensiunii creează angoasă. Există o trăire anticipativă tot mai tensionată a victoriei sau înfrângerii într‑o situaţie de conflict stilizată, în care triumful sau umilirea sunt aproape.

Majoritatea spectatorilor simt acest lucru, ceea ce dă naştere la încordare, uşor de observat pe chipurile din mulţime şi pe care fiecare o resimte la nivel corporal. Strigătele mulţimii sunt o metodă social acceptată de a descărca energia acumulată. Nivelul de anxietate creşte pe măsură ce echipa susţinută nu reuşeşte să înscrie şi îndeosebi dacă echipa adversă reuşeşte. Însă când echipa susţinută înscrie, se produce o eliberare masivă a tensiunii, prin strigăte, salturi şi urale, la care participă toată lumea. Sentimentul de eliberare plăcută e palpabil şi poate părea orgasmic.

Faptul că atât neplăcerea tensiunii tot mai mari şi plăcerea eliberării sunt împărtăşite cu un grup mare ajută la gestionarea angoasei, întrucât aceasta este dispersată la nivelul întregului grup şi, astfel, i se poate face faţă mai uşor. Apare deseori încercarea de a proiecta simţămintele neplăcute asupra suporterilor echipei adverse, de exemplu prin manifestările exultante şi totodată batjocoritoare faţă de susţinătorii echipei care pierde atunci când propria echipă câştigă, când spre aceştia se îndreaptă păduri de degete, ce indică direcţia în care se face proiecţia, şi suporterii scandează: „Acum nu cântaţi, acum nu mai cântaţi!“

Iubitorii pătimaşi ai fotbalului spun deseori că a‑ţi urmări echipa cum câştigă un meci e mai plăcut decât sexul. S‑a dovedit că la suporterii ai căror echipă a pierdut partida, nivelul de testosteron, hormonul sexual masculin, este ridicat. Această energie sexuală „blocată“ poate deveni nocivă într‑o manieră similară cu cea descrisă de Freud.Dacă nu există cale de a descărca această TENSIUNE TOXICĂ  acumulată când, spre exemplu echipa pierde sau plăcerea golului marcat de ea dispare când cealaltă echipă egalează, angoasa poate să se amplifice şi să conducă la încercări de a descărca tensiunea pe căi inadecvate, prin comportamente violente sau antisociale. Cel mai adesea, ea e internalizată şi determină un sentiment similar deprimării. Sunt conştient că în acest exemplu acţionează mulţi alţi factori complecşi, de grup şi individuali, şi că el e hipersimplificat, în scopul unei expuneri cât mai clare.
Sunt momente in care EMOŢIILE si preocuparile ne ARATĂ ca TREBUIE sa rezolvam anumite probleme. Insa, pentru a le rezolva trebuie sa le privim in fata, lucru de loc usor mai ales daca nu avem incredere in capacitatea noastra de a le facem fata sau daca emotiile sunt intense si neplacute. Cand in loc sa facem fata situatiei alegem sa fugim, constatam ca, de cele mai multe ori, lucrurile nu se rezolva de la sine, iar organismul nostru reactioneaza sub o forma sau alta. Devenim astfel nelinistiti, nu ne simtim in siguranta, suntem incordati, ne simtim surmenati, nu mai putem sa fim amabili, ne simtim nervosi, iritabili.

Imaginati-va ca aveti de prezentat un proiect insa nu va simtiti suficient de bine pregatit. Daca va ganditi la prezentare sunteti foarte nervos pentru ca va temeti de un esec. Daca nu suportati nervozitatea si va impuneti sa nu va mai ganditi la ea, anxietatea va apare si va creste pe masura ce momentul fatidic se apropie. Asadar anxietatea va SEMNALEAZĂ ca ceva va tracaseaza. Daca ne gandim la exemplul anterior putem vedea ca anxietatea ne semnaleaza ca avem in fata o sarcina pentru care nu suntem  pregatiti. Daca renuntam sa ne mai gandim la prezentare anxietatea va creste dar nu va aduce cu ea si o pregatire mai buna. Daca insa avem CURAJUL sa privim frica in fata avem mai multe sanse sa descoperim punctele noastre slabe si astfel sa gasim o strategie mai buna.
ANGOASA este o EXPERIENŢĂ EMOŢIONALĂ de aceeasi natura cu anxietatea, insa este mult mai intensa. Aceasta intensitate ne arata ca importanta subiectului pe care il respingem este mult mai mare si ca este cu atat mai necesar sa privim lucrurile in fata.
Sa ne imaginam ca ne-am dorit de multe ori sa ne schimbam locul de munca pentru ca atmosfera la serviciu este din ce in ce mai greu de suportat, seful are momente in care parca ne vaneaza fara ca noi sa fi gresit cu ceva. Ne gandim insa ca nu vom putea face fata somajului, vom fi nevoiti sa ne schimbam nivelul de trai si mai mult decat atat, vom fi nevoiti sa retraim acele momente in care vom merge la multe interviuri incercand sa ii convingem pe potentialii angajatori de calitatile noastre. Exista insa si momente in care seful are o atitudine prietenoasa fata de noi si atunci ne gandim ca este posibil ca lucrurile sa se schimbe, ca el si-a dat seama de valoarea noastra. Cu toate acestea nu putem scapa de gandurile anterioare si remarcam ca ele ne revin din cand in cand chiar daca noi incercam sa le ignoram. Chiar daca nu vrem sa le mai acordam importanta aceste preocupari sunt inscrise in noi si continua sa ne afecteze. Ele rămân sub forma unei angoase, a unei stari neplacute, greu de definit.
Anxietatea apare ca o neliniste difuza, ca un sentiment de nesiguranta, de tulburare. Daca ea este insotita si de senzatia de sufocare, de nod in stomac, transpiratie, accelerarea pulsului, vorbim de angoasa.
De ce apare angoasa?

Cum se explica faptul ca putem sa fim aproape tot timpul angoasati? Raspunsul este simplu: ajungem frecvent sa IGNORĂM LUCRURILE CARE NE AFECTEAZĂ . Cum se explica faptul ca suntem angoasati aproape tot timpul de multa vreme? Pentru ca respingem de mult timp un subiect important care ne tracaseaza. Organismul nostru ne trimite constant un semnal pentru a ne informa despre pericolul pe care suntem tentati sa il neglijam. Angoasa este, de fapt, o traire neplacuta care se manifesta in locul unui sentiment inconstient la o persoana care este in asteptarea a ceva ce nu poate numi.
Cine sunt cei care pot fi atinsi de anxietate sau angoasa?
Toti avem momente de anxietate si de angoasa. Anumite persoane sunt insa mai predispuse sa traiasca mai frecvent si pentru o perioada mai indelungata sub o astfel de presiune. Acestea sunt persoanele care au tendinta sa se ascunda de propriile lor probleme. Este de la sine inteles faptul ca a ignora sau a incerca sa uiti o problema nu inseamna ca ea dispare. La aceste persoane anxietatea si angoasa tind sa se amplifice si de multe ori avem impresia ca ele merg pe varfurile picioarelor de parca ar merge pe oua.
Ce nu trebuie sa facem cu anxietatea si cu angoasa?
In nici un caz nu trebuie sa le evitam. In timp ce ne aflam in ghearele angoasei nu stim foarte clar care este subiectul de care FUGIM. In cea mai mare parte a timpului consideram ca angoasa constituie problema noastra si incercam prin urmare sa o eliminam. Se poate vedea aici cercul vicios: incercam sa eliminam angoasa care ne semnaleaza ca vrem sa ascundem lucruri importante. Ajungem astfel indirect sa sufocam problema de care ar trebui sa ne ocupam, problema care la randul sau va avea tendinta sa se manifeste provocand o si mai mare angoasa, pe care vom incerca cu si mai multe forte sa o combatem, etc.
In cazul EMOŢIILOR este recomandat sa incercam sa le SIMŢIM ca sa putem decela ce ne afecteaza si mai ales cum. Angoasa nu este insa o emotie in sens propriu si nici nu ne ofera informatii despre noi, asa cum o fac emotiile. Angoasa, ca si anxietatea sunt SEMNALE si din acest punct de vedere ele sunt foarte pretioase. Trebuie sa ne servim de ele pentru a ajunge in fata problemei care sta la baza lor. Doar gasirea problemei si rezolvarea ei aduce linistea de care avem nevoie.

Cum trebuie sa procedam?
Asa cum am aratat, ANXIETATEA si ANGOASA nu ADUC INFORMAŢII asa cum o fac EMOŢIILE. Mai mult decat atat, ele ne mascheaza emotiile si preocuparile. Asadar, in fata anxietatii sau a angoasei trebuie sa ne intrebam sincer ce anume ascund ele. Daca ne ascultam raspunsurile la aceasta intrebare fara a le contesta vom ajunge in contact cu un subiect probabil arzator. Este mult mai usor sa gasim raspunsuri in cazul anxietatii decat in cel al angoasei pentru ca aceasta din urma aduce cu ea probleme mult mai mari. Aici cautarea devine dificila si chiar daca subiectul se va profila la un moment dat, il vom respinge si il vom banaliza pentru ca va genera prea multa TEAMĂ (inconştientă).
Cum putem sa luptam contra anxietatii sau angoasei?
1. Sa luam in considerare faptul ca exista ceva care ne tracaseaza.
2. Sa fim deschisi la orice posibilitate (orice gand care apare).
3. Sa ne intrebam ce nu vrem sa privim in fata.
4. Sa acceptam raspunsul asa cum este el.
5. Sa fim atenti sa decelam ceea ce ne angoaseaza in subiectul pe care il abordam.
6. Sa recunoastem ca ceea ce am inlaturat din constiinta noastra este o problema care ne apartine.
7. Sa ne pregatim sa examinam aceasta problema cu atentie pentru a gasi solutia optima.
Lupta contra angoasei intampina multe rezisteţe (inconştiente) din  partea noastra. Ne este greu sa privim in fata o problema care ne sperie. Putem ajunge astfel sa crestem starea de angoasa. Dar aceasta crestere a angoasei ne va determina sa incercam sa o diminuam.
Daca aceste stari nu persista de mult timp vom vedea ca putem, cu rabdare, sa ajungem in noi insine si sa reglam problemele. Daca insa aceste probleme dureaza de mai mult timp si ne temem sa ne apropiem de ele pentru ca ne este teama de ceea ce am putea gasi in noi, este bine sa apelam la un psiholog care ne va ajuta sa ne regasim si sa ne simtim mai in siguranta atunci cand cautam raspunsuri la intrebarile noastre.
Si sa nu uitam ca de multe ori este mai usor sa rezolvam fiecare problema in parte decat sa traim anxietatea sau angoasa produsa de acestea.