"DESCHIDEREA UNIVERSULUI"

"Oamenii trăiesc într-un sistem, sunt legaţi prin legături văzute şi
nevăzute unii de alţii şi de tot ceea ce-i înconjoară (ecosistemul
înconjurător). Sunteţi de acord, nu? Ei, dacă am hotărât că vrând nevrând, ei există şi se manifestă în cadrul unui sistem, să vedem care sunt caracteristicile unui sistem.
Mai întâi trebuie să precizăm că un sistem este format din mai multe elemente între care e

xistă o interdependenţă mai mare sau mai mică (dar există, pentru că asta e condiţia ca să existe un sistem).
Dacă luăm spre exemplificare sistemul corpului fizic al omului unele dintre aceste elemente ale corpului sunt: inima, plămânii, stomacul, ficatul, ochii, mâinile… Se vede clar că toate aceste elemente sunt legate printr-o reţea foarte mare de interdependenţe şi că deranjarea unui element al sistemului
(să zicem inima, sau stomacul sau…) duce la deranjarea întregului sistem.
Vedem dacă chibzuim puţin, că elementele sistemului se simt mai bine şifuncţionează cel mai bine când toate celelalte elemente ale sistemului funcţionează la fel de bine (deci când întreg sistemul funcţionează bine).
Dacă un element al sistemului va începe să nu mai meargă bine el va deranja întreg sistemul, iar acesta va lua “MĂSURI ” de remediere a deranjului, măsuri care vor fi îndreptate spre elementul deranjant.
Ce legătură are acesta cu egoismul şi altruismul? Simplu: “egoistul”
pretinde că îşi vrea doar lui binele, “altruistul” că vrea doar binele celorlalţi.
Ceea ce ignoră amândoi, e că ei fac parte dintr-un sistem mai mare sau mai mic şi pentru ca fiecăruia din ei să-i meargă bine, va trebui să-i meargă bine şi sistemului. Dacă sistemului nu-i merge bine, acesta va lua “măsuri”, cum am mai spus.

Un egoist “aparent” (sau un om fără minte destulă cu alte cuvinte)
consideră că-şi poate face lui bine (element al sistemului) deranjând sistemul, făcându-i acestuia un rău (ceva nefavorabil, neutil şi dezavantajos pentru acesta). E clar că se înşeală, pentru că, mai devreme sau mai târziu, sistemul va lua măsuri împotriva “elementului” cu pricina, pentru că e deranjat.
Un egoist adevărat ştie că el va obţine şi îşi va face lui cel mai mare bine posibil, doar când acţiunea pe care o desfăşoară e un bine (e favorabilă, utilă şi avantajoasă) şi pentru “cei din jur” şi nu-i deranjează,deci nu-i determină să ia măsuri pentru “deranjarea” sa. Aici e interesant de amintit că poţi fi eliminat din anumite sisteme mai mici dar nu poţi fi eliminat din marele sistem care este Universul.
Să mai precizez că trebuie să fim foarte atenţi în a stabili ceea ce este bine pentru cei din jur (deci implicit pentru noi).
Atenţie, deci! Aici trebuie DIS+CERN+MÂNTcernământ şi PUTERE de A ÎNŢELEGE în profunzime efectele acţiunilor noastre, de a trece dincolo de aparenţe."

"Când a existat cu adevărat a fost prezent iar acum e clar că nu mai
există.
Trecutul nu EXISTĂ!
Acum, există doar prezentul! 
Doar de el ne putem bucura. La fel cum nu putem mânca acum un măr care deja a putrezit sau unul care nici măcar nu există, la fel e cu amintirile (acum nu mai avem ce face cu ele, sunt putrezite şi râncede); şi cu speranţele: nu ne putem sătura

 cu ele. Nu ne putem sătura decât cu merele care există acum, simultan cu mişcarea gândului nostru. Ne putem bucura cu adevărat doar de Prezent.
Pe cei care “se bucură” de “mere putrede” (amintiri) sau de “mere care nu există” (speranţe) în loc să se bucure de “aroma proaspătă şi gustul plăcut al merelor” care există acum, vă las pe voi să apreciaţi dacă sunt normali sau nu!
Renunţă la amintiri şi la speranţe şi bucură-te de prezent. Bucură-te de ce
există! Şi crede-mă, ai de ce te bucura, universul actual, cel de acum e
infinit şi plin de daruri pentru tine. Rămâne doar ca să le descoperi şi să te
bucuri de ele."

"Viziune şi acţiune
Înainte de a acţiona ai în mental o viziune, o idee, un plan după care o să
acţionezi. Asta fie că vrei, fie că nu. Toate acţiunile pe care o persoană le
desfăşoară în planul fizic au fost precedate de un plan de acţiune, existent
în mintea persoanei respective.
Să zicem astfel că la un moment dat ai o viziune (un plan mental) cu
privire la ceea ce o să faci. Apoi începi să acţ

ionezi şi încerci să materializezi
viziunea ta şi în lumea fizică. Vei putea constata în acest mod că pe măsură
ce acţionezi, viziunea ta asupra a ceea ce trebuie să faci se poate schimba.
Acesta e cercul vicios viziune-acţiune. Dacă dezvolţi puţin ideea, poţi
vedea că pentru acţiunile mari, ai nevoie de o viziune mare (cuprinzătoare),
dar această viziune cuprinzătoare nu o să o poţi realiza, nu o vei putea avea
dacă prin acţiunea ta nu încerci să aduni mai multe viziuni mai mici şi să
încerci să faci o sinteză, să stabileşti o corelaţie între ele, care să ducă la o
viziune de ansamblu coerentă, după care apoi acţiunea ta să se poată ghida
fără probleme.
Formarea acestei viziuni de ansamblu, a acestei “viziuni mari” care săpoată fi urmată apoi de o acţiune “mare”, de realizarea unor lucruri sublime,
foarte utile pentru tine şi semenii tăi (o astfel de acţiune mare ar 

putea fi de
exemplu: ”mântuirea”, “iluminarea”, “eliberarea”) se aseamănă cu
completarea unui joc de puzzle. Pentru a pune în ordine şi la locul potrivit
fiecare piesă trebuie să acţionezi. Astfel, se pot aduna “piesele”, şi la un
moment dat gata: imaginea e completă.
“Acum ai o viziune”. Ai o viziune a întregului. Până acum ai tot completat
puzzl-ul dar nu ai văzut decât în ultimul moment, după ultima piesă,
întregul ansamblu.
Dacă nu ai fi acţionat spre a obţine această “viziune mare” nu ai fi
obţinut-o, iar dacă nu ai fi avut diferite viziuni “mai mici” nu ai fi fost
stimulat să acţionezi în vederea căutării viziunii celei mari. Pentru acţiuni
(lucruri) mari trebuie viziuni mari. Mântuirea, iluminarea, eliberarea,
nemurirea… sunt acţiuni mari.Viziunea cea mare în cazul acestora cuprinde cunoaşterea ordinii
exterioare a lumii, plus cunoaşterea modului de gândire propriu, plus
modalităţile de acţiune pentru realizarea mântuirii, iluminării, eliberării,
nemuririi…
Acţionând aşadar pentru a dobândi viziuni mai mici, la un moment dat o
să vină şi viziunea cea mare. Atunci nu ne rămâne decât să facem şi
ACŢIUNEA CEA MARE." DESCHIDEREA UNIVERSULUI de Radu Lucian Alexandru

Podbalul-(tussilago farfara)

Popular si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-rau, gusa-gainii, limba-vecinei, podbalul creste pe soluri umede, argiloase, pe povarnisuri plesuve si ogoare paraginite. Florile galbene de podbal apar din pamant primavara devreme, ca hrana pentru albine, cu mult timp inaintea frunzelor. 
Frunzele lanoase, verzi sus si alb-argintii in partea de jos, se folosesc ca verdeata pentru supa, ciorbe, salata de primavara sau la sarmale. In scop terapeutic, in luna mai se culeg flori si frunze de podbal care, in amestec, folosesc la prepararea ceaiului recomandat in afectiunile respiratorii. Trebuie insa stiut ca frunzele carnoase de podbal contin mai multe substante active decat florile. 
Frunzele de podbal au in compozitia lor vitamina C, inulina, carotenoide, acid tartric si malic, mucilagiu si multe altele. Infuziile si decoctul din frunze de podbal au efecte antiinflamatoare si emoliente datorita mucilagiului. Saponinele continute in planta ajuta la diluarea si evacuarea mai usoara a secretiei cailor respiratorii produsa de virusuri sau microbi. 

Inca din antichitate, invatatii timpului au evidentiat calitatile terapeutice ale plantei care ajuta in vindecarea bolilor pielii si ale aparatului respirator. Cercetarile medicale contemporane n-au facut decat sa confirme ceea ce se stia de mii de ani despre podbal. 

Amelioreaza rahitismul la copii
Preparatele din podbal se recomanda in bronsite cronice si tabagice, astm bronsic, pleurezie, emfizem pulmonar, gripa si guturai, tuse uscata si convulsiva, laringita, traheita, faringita, amigdalite, raguseala, silicoza pulmonara, tuberculoza. La fel de indicate sunt insa si in caz de afectiuni renale si genitale, rahitism la copii, scrofuloza, flebita, edeme la membrele inferioare cu flebite, plagi, rani superficiale, erizipel, abcese, taieturi, ulceratii, ulcer scrofulos, inflamatii, intepaturi de insecte. 

Intern:- frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct.                                                 - frunze - tabagism.

Uz extern:- frunze - dermatoze ale pielii capului, hiperhidroza plantara, arsuri, chelbe, pecingini, edeme, rani, entorse, ulceratii cutanate, plagi, boli reumatismale - sub forma de decooct, comprese.                                                                                - flori - seboree - sub forma de infuzie, decoct, comprese. 

Pentru un ceai expectorant se amesteca flori si frunze de podbal cu flori de lumanarica, cuscrisor si patlagina ingusta, in parti egale. Peste doua lingurite din acest amestec de plante se toarna o cana de apa oparita, se acopera vasul pentru cateva minute si se lasa la infuzat, apoi se strecoara. Se pot bea trei ceaiuri calde, zilnic, indulcite cu miere de albine. 

Siropul de podbal se poate prepara acasa, din frunze proaspete de podbal alternate cu un strat de zahar. Borcanul astfel umplut se inchide ermetic, capacul se ermetizeaza cu lut sau ceara topit si se ingroapa in pamant sau se tine in beci, la temperatura constanta. Cand continutul borcanului devine o masa omogena, se amesteca in proportie de doi la unu, adica un kg de preparat de frunze, se amesteca cu o jumatate de kg de miere de albine. 

Socul-Sambucus nigra

Socul (Sambucus L.)  face parte din familia Adoxaceae. Cea mai cunoscută specie este socul negru (Sambucus nigra), apreciat ca remediu natural, in principal datorita proprietatilor terapeutice ale tuturor partilor componente ale acestui arbust: frunzele (actiune laxativa), florile (diuretice, sudorifice), fructele (vitaminizante, antinevralgice), scoarta (este foarte bogata in substante diuretice).

Tufa de Soc atinge frumusetea deplina vara, devreme, cand izbucnesc miile de floricele albe, in forma de stea, care raspandesc un parfum dulce-amarui ametitor. Culegeti inflorescentele intregi, pe vreme neploioasa, dupa ce s-a uscat roua diminetii. Daca le folositi proaspete, de exemplu pentru sirop, scuturati-le de insecte, treceti-le putin prin apa rece si lasati-le sa se scurga pe o fata de masa. Iar pentru a le usca, intindeti-le undeva la caldura, si pastrati-le, apoi, in cutii bine inchise sau in borcane de sticla cu capac.
De doua ori pe an ne bucura socul cu puterile sale miraculoase. Mai intai, primavara, cand isi deschide florile ca niste radare, catre soare, a doua oara spre toamna, in septembrie-octombrie, cand locul florilor il iau ciorchinii de fructe lucioase si negre. Ca ajutor pentru sanatate, florile de soc au mare eficienta in gripe si raceli, in guta si reumatism, in infectii pulmonare si boli de piele. Fructele extrem de bogate in vitamine si uleiuri eterice ridica imunitatea, reglementeaza problemele intestinale si au actiune antinevralgica si antiherpetica.
Pentru prepararea remediilor pe baza de soc, exista nenumarate retete. Singurul avertisment este sa nu consumati fructele sau sucul crude, ci dupa ce au fost incalzite la minimum 80gr.C. In felul acesta, o substanta componenta greu tolerabila, sambunigrina, este descompusa. In schimb, gustul ramane neschimbat.

Sudorifică (provoacă transpiraţie transpiraţie abundentă) ajutând la scăderea temperaturii. Florile de soc au de asemenea proprietăţi diuretice, laxative şi galactogoge. Sub formă de extract slab alcoolic au proprietăţi antinevralgice. Extern, ca antiseptic.

Întrebuinţări ale Socului:

În gripă, în răceală, bronşită, contra tusei şi în general în afecţiunile aparatului respirator. Prin diureza pe care o produce se recomandă în reumatism, boli de rinichi şi de vezică. Ceaiul de flori de soc măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează. Având proprietăţi laxative şi ajutând la eliminarea apei din ţesuturi, se foloseşte ca medicament natural (ceaiul) în obezitate. Pentru aceleaşi motive se recomandă în constipaţiile de natură nervoasă.

Extern, sub formă de băi sau cataplasme, este indicate în furunculoue, abcese, arsuri, flictene, având proprietatea de a fluidifica puroiul de a calma durerile, făcând să dea înapoi umflatura. Sub formă de băi fierbinti se utilizează contra reumatismului.

Popular, socul era intrebuintat la tratarea si vindecarea unor numeroase afectiuni: TUSE, DURERI DE CAP, AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR, FRIGURI. Astazi socul cunoaste o utilizare variata:BRONŞITĂ, RĂCEALĂ, GRIPĂ, AFECŢIUNI ALE RINICHILOR, GUTĂ, REUMATISM, ARSURI, RĂNI, UMFLĂTURI, STĂRI FEBRILE,  (favorizeaza transpiratia abundenta).

Ceaiul din fructe de soc este recomandat a fi utilizat pentru tratarea obezitatii, dar si a hemoroizilor (uz extern). Ceaiul din flori de soc are un rol extrem de important in tratarea afectiunilor vezicii urinare.Consumul de soc determină buna funcţionare a organismului şi estompează aspectul de coajă de portocală al pielii, prin eliminarea toxinelor şi a apei reținute în corp. Nu în ultimul rând, socul inhibă pofta de mâncare şi astfel tentaţia de a consuma alimente bogate în calorii va fi diminuată.

Specialistii in medicina naturista numesc fructele de soc cel mai puternic concurent al medicamentelor ANTIVIRAL de ultima generatie. Efectele socului asupra organismului nu se limiteaza doar la vindecarea racelilor, parfumata planta prelungeste tineretea biologica, tonifica si vitaminizeaza. Nu e doar un eficient antigripal, socul ajuta si la mentinerea siluetei. Poate una dintre cele mai apreciate actiuni ale fructelor de soc este combaterea obezitatii. 

Cura cu tinctura de soc garanteaza pierderea greutatii in exces. Ea este o alternativa sanatoasa la curele de slabit prin infometare sau la medicamentele care promit o silueta de invidiat intr-un timp ireal de scurt. Trei lingurite de tinctura de soc, administrate zilnic, vreme de trei luni, produc o scadere in greutate fara efort. Sanatos, dietetic si estetic, socul ajuta si la vindecarea herpesului. Atunci cand apar primele simptome ale unei eruptii herpetice (usoara febra, nervozitate, usturime sau mancarimi) se ia cate o lingura de tinctura de soc, diluata in jumatate de pahar de apa, din ora in ora.

Se mentine tratamentul vreme de o saptamana. Pentru alergii sau eruptii localizate la nivelul pielii, cura cu suc sau tinctura de fructe de soc este cat se poate de binevenita. Administrate zilnic, doua lingurite de suc de fructe de soc grabesc vindecarea bolilor de piele rezistente la tratamentele clasice.

Sub formă de infuzie 5-8 % din care se beau 3 ceşti de ceai pe zi. Sau intern: infuzie 2 linguriţe de flori la 250 ml apă clocotită, se beau 3 ceaiuri călduţe pe zi.

Ca laxativ: infuzie: 1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită; se ia seara la culcare. Extern, infuzie: cantitatea de flori se dublează; se întrebuinţează sub formă de băi sau cataplasme în furuncule, abcese, arsuri şi umflături.Gem de soc

 

Ingrediente (pentru 4 persoane): 1 kg de fructe de soc coapte (curatate si spalate), o ceasca de apa, 500 g zahar, 1 varf de cutit vanilie macinata, coaja rasa a unei lamai.
Mod de preparare: * Se pun pe foc fructele cu apa si se fierb pana ce plesnesc, dupa care se trec printr-o sita. * Se fierbe piureul astfel obtinut, impreuna cu zaharul, vanilia si coaja de lamaie, circa 5-10 minute, la foc mic, amestecand incontinuu. * Se toarna fierbinte in borcane calde (dupa ce au fost spalate cu apa clocotita) si se inchid borcanele etans. Borcanele deschise se tin la frigider, iar gemul trebuie consumat cat mai repede. Gemul de soc alina durerile de gat, combate starea de oboseala si intareste imunitatea. Doza: 2-3 linguri pe zi.

Suc de soc

 

Ingrediente (pentru 4 persoane): 2 kg fructe coapte, 400 g zahar, o lamaie.
Mod de preparare: * Se spala fructele, se lasa sa se scurga si se indeparteaza coditele mai groase. Se decojeste o treime din lamaie (coaja trebuie sa fie foarte subtire, fara pielita alba), se stoarce lamaia si se pun zeama si coaja pe foc, intr-o oala mare, impreuna cu fructele. * Se lasa sa se incinga, pana plesnesc fructele, se ia oala de pe foc si se lasa sa stea 30 de minute. * Se imbraca cu tifon o strecuratoare mare, se varsa fructele in ea si se lasa sa se scurga cateva ore. * Se pune pe foc zeama, impreuna cu zaharul, se lasa sa fiarba incet 2-3 minute si se toarna fierfierbinte in sticle incalzite, care se inchid ermetic imediat.

Un sfat util: Dintr-o parte de suc puteti prepara un sirop de tuse cu miere. Lasati sa se incinga la 40gr. 200 ml de suc si 300 g de miere, amestecand intruna. Turnati siropul imediat in sticle, lasati-l sa se raceasca si tineti-l la frigider. Se ia o lingurita de sirop, o data la 2-3 ore, si se lasa sa se topeasca in gura. Important: preparati mereu suc proaspat, in functie de necesitati, pentru ca nici la frigider nu tine prea multa vreme.

Socata

 

Ingrediente: 5-10 flori de soc se amesteca cu 1/2 l de apa, 250 g zahar si 5 felii de lamaie.
Mod de preparare: Se lasa 24 de ore la frigider, sa se patrunda. Iese o bautura piscacioasa si racoritoare care intareste sistemul imunitar si vindeca simptomele racelii.

Ceaiul din flori se lua contra tusei şi afecţiunilor aparatului respirator. Se bea în loc în apă şi de cei bolnavi de astm. Se mai lua pentru domolirea durerilor de stomac sau de ficat şi vezicula biliară. Din flori se făceau perinuţe, care se înfierbântau şi se puneau calde la orbalţ.

Frunzele crude se puneau pe bube şi pe „foale" pentru dureri de rânză. Cu decoctul lor se spălau umflăturile, boabele negre se puneau în pălincă şi se luau la friguri, ceaiul din boabe se bea contra vătămăturii.

Paranoia se defineste ca delir cronic, bine structurat si organizat, in care bolnavul manifesta un orgoliu excesiv

"Paranoia se defineste ca delir cronic, bine structurat si organizat, in care bolnavul manifesta un orgoliu excesiv determinat de hipervalorizare, de exces de autoapreciere.

De asemenea, se caracterizeaza prin componenta cu care, in general, este identificata paranoia in limbajul comun:neincredere in ceilalti, suspiciune. 

Paranoicul are tendinta de a persevera in propriile judecati si convingeri, fara nicio intentie de a verifica valabilitatea lor.

Ceea ce elimina paranoicul – dintr-o nevoie maladiva de certitudine cu orice pret – suntnuantele, ambiguitatile, evolutia in timp sentimentelor, ideilor si intereselor celorlalti. Pentru el, lucrurile sunt ori albe, ori negre – mai precis, negre! – si asa raman.

Paranoia este o psihoza care se manifesta predominant pe taram cognitiv. Paranoicul, victima unei mreje de inchipuiri, nu este lipsit de logica. El conexeaza fapte intamplatoare, fara legatura intre ele si creeaza din ele un sistem de argumentatie logice care il conduc spre convingerile sale morbide. Asa se face ca el va vedea mereu altceva in spatele aparentei, va interpreta in maniera sa vorbele celorlalti, va cauta – si va gasi! – in toate imprejurarile tradarea, subminarea autoritatii sale, prejudicierea intentionata,lipsa de consideratie din partea celorlalti.

Delirurile specifice paranoiei sunt grupate de specialisti in doua categorii: megalomania (mania grandorii) si mania persecutiei. Acestea pot coexista.

O alta impartire distinge intre: deliruri depresive (care se desfasoara predominant in forul interior al celui afectat) si deliruri expansive (care produc mult zgomot in jur).Paranoia nu presupune deficit intelectual. 

Paranoicul de tip stenic, revendicativ,luptator, desi da impresia ca este energic si activ, nu poate fi prea eficient in conditiile unei gresite orientari in actiuni si ale risipei de energie in directia autoapararii inutile. Datorita atitudinii sale constant defensive, se va opune schimbarilor, noutatii, deci, progresului.

Exista, insa, si tipul de paranoic interiorizat, marcat de subaprecierea pe care o resimte din partea celorlalti. Acesta va ramane in anonimat si se va multumi doar sa viseze, sa proiecteze maretele iesiri la rampa,revendicarile si revansele pentru prejudiciul moral suferit.Cum sa ne purtam cu un paranoic

Fie ca este vorba despre o persoana apropiata, de care ne pasa, fie ca ne aflam in asemenea raporturi incat relatia noastra trebuie sa mearga, de exemplu, relatii de munca, putem sa ne descurcam cu un paranoic, astfel incat si lui si noua sa ne fie putin mai bine.

Exprimati-va limpede intentiile si motivatiile. Exprimati-va concis si foarte clar, corect din toate punctele de vedere, asa incat sa nu lasati loc de interpretari gresite.

Mentineti contactul si dialogul. Daca il evitati, paranoicul o sa ia din acest fapt doar ceea ce ii accentueaza suspiciunea. Nu se va gandi ca este vina lui. Va gandi ca il dispretuiti, ca il urati sau ca uneltiti impotriva lui.

Intr-o inevitabila disputa, faceti apel la reguli, la legi, la argumente stiintifice, in orice caz, argumente obiective, consacrate si incontestabile. Paranoicul iubeste logica.In plus, nu se va simti invins in argumente de o persoana ci va recunoaste supramatia legii, de orice natura ar fi ea.Nu capitulati in mod ostentativ intr-o disputa cu paranoicul. Se va simti jignit, desconsiderat.

Nu atacati frontal imaginea pe care o are despre sine. Daca, la un moment dat, se va dovedi ca s-a inselat intr-o privinta, nu-i spuneti nimic de genul: “Vezi, ti-am zis eu!”, pentru ca asta l-ar putea impinge la decizii irationale numai din nevoia de a se ridica deasupra esecului. Mai degraba luati-o ca pe o imprejurare inevitabila, in care ar fi fost greu ca cineva, in locul lui sa-si fi dat seama cum stau lucruile. Concentrati-va mai mult asupra modalitatii de a remedia impreuna consecintele erorii. Acest lucru este de dorit in relatie cu toti semenii nostri!"

Mihaela Serea

"Dacă văd o nedreptate şi nu fac nimic să o îndrept, sunt laş." Confucius

"De luptă se feresc doar laşii. "Homer în lliada

"Ura şi invidia nu au curajul leilor, ci laşitatea ploşniţelor care apar numai prin întuneric."  Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust

"Imposibilul e o fantomă a timizilor şi refugiul laşilor." definiţie de Napoleon Bonaparte

"O laşitate. Simt dispreţ faţă de mine însămi când încerc să-mi justific schimbările de sentimente scoţând în evidenţă defectele sau neajunsurile altora, ca să mă scuz. Laşă. Laşă."  Anais Nin în Incest

"NU analizând societatea vei afla calitatea individului, ci dimpotriva: analizând individul în adâncurile constiintei sale, îti vei da seama de societatea din care acesta face parte. Societatea e o stare a constiintei umane."  Francesco Orestano 

"Lupta pentru democratie nu poate sa nu fie si lupta pentru pace, lupta contra imperialismului, lupta împotriva oricarei forme de regim colonialist sau de opresiune. Aceasta lupta face parte organica din batalia pe care clasa muncitoare o da pentru propria sa emancipare." de Luigi Longo 

"O societate trebuie sa evite atât existenta unei mari saracii, cât si pe aceea a unei imense bogatii, fiindca prima atrage dupa sine umilirea si sclavia, iar cealalta impertinenta si tirania." de Ugo Foscolo 

"Cainii sunt adevaratii stapani ai planetei. Daca vezi doua forme de viata, una dintre ele defecand si cealalta strangand mizeria dupa prima, cine ai presupune ca este stapan?" de Jerry Seinfeld

"O viață în care faci greșeli nu este mai onorabilă, ci mai folositoare decât una în care nu faci nimic." George Bernard Shaw

‎"Luptă pentru a primi ceea ce-ți place sau vei fi forțat să-ți placă ceea ce primești." Clarence Thomas

Spinoza scrie: 
„De fapt, eu numesc liber lucrul care exista si actioneaza numai în virtutea necesitatii
pure a naturii sale proprii, iar constrâns îl numesc pe acela care este determinat la existenta si actiune în mod exact si precis de catre altceva. Asa, de pilda, Dumnezeu, desi necesar, este totusi liber, deoarece exista numai în virtutea necesitatii propriei Sale naturi. Tot asa, Dumnezeu Se cunoaste pe sine si cunoaste toate lucrurile, liber, deoarece atotcunoasterea Lui rezulta numai din necesitatea propriei Sale naturi. Vedeti, deci, ca eu nu pun libertatea în legatura cu libera determinare, ci în legatura cu libera necesitate."

"Cine întelege  ca judecator al adevarului poate fi nu numai ratiunea, ci si sentimentu  lsanatos, acela va dobândi cu usurinta o raportare justa si fata deaceasta parte. Iar acolo unde acest sentiment nu se lasa antrenat desimpatie sau antipatie pentru o parere sau alta, ci îngaduie, cu adevaratnepartinitor, sa actioneze asupra sa cunostintele despre lumilesuprasensibile, acolo se va manifesta neaparat si o judecata afectivacorespunzatoare. – Persoanele care nu vor sau nu pot urma calea ceduce în lumea suprasensibila au si alte cai pentru a se convinge despreadevarul cuprins în aceste cunostinte.Astfel de oameni pot totusisimti valoarea pe care aceste cunostinte o au pentru viata, chiarsi atunci când ei le afla numai din comunicarile cercetatorului spiritual.Nu orice om poate deveni clarvazator dintr-o data; însa pentruorice om cunostintele clarvazatorului sunt o justa si sanatoasa hranaa vietii. Caci oricine le poate folosi în viata. Iar cel ce face aceasta îsiva da în curând seama atât de ceea ce poate fi viata, în toate domeniile,cu ele, cât si de ceea ce el se lipseste, daca le exclude."

"Dacă vrei să dobândești puterea de a suporta viața, fii gata să accepți moartea." Sigmund Freud

„Aminteste-ti neîncetat ca tu nu aparti nimanui si ca nimeni nu iti apartine. 
Gândeste-te ca, într-o zi, va trebui sa parasesti totul în aceasta lume; 
asa ca fa cunostinta cu Dumnezeu acum.” – Lahiri Mahasaya


‎"Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii, ci refuzul de a o dobândi." Karl Popper


"Uneori o greşeală poate fi tot ce este necesar pentru o realizare valoroasă." Henry Ford

‎"Modestia înseamnă să faci o estimare corectă a propriei persoane." Charles Haddon Spurgeon

"Jumătate din răul făcut pe această lume se datorează oamenilor care vor să se simtă importanţi." George Eliot

"Nimic nu-i poate opri pe oamenii cu atitudine pozitivă. Nimic nu-i poate ajuta pe cei cu mentalitate greșită." Thomas Jefferson

"Ceea ce am mai bun în mine se datorează suferinței. Nu o iubesc, dar nici nu o condamn." Emil Cioran

"Oamenii adevărați pot suferi orice pierderi și să-și mențină totuși capacitatea de a iubi și de a râde." Alexandra Ripley

"E curios că cei care vorbesc cel mai mult au cel mai puţin de zis." Richard Wurmbrand

"Sub pretextul că perfecţiunea nu există, nu vă păstraţi cu grijă toate defectele." Jules Renard

MAXIME

1. Grabeste-te si nu vei ajunge unde vrei. (Proverb chinez)

2. Avem drept doar la libertatea pentru care ne putem asuma raspunderea. (Lucian Blaga)

3. Cerceteaza invatatura pinului, a bambusului si a florilor de prun. Pinul este mereu verde, cu radacini puternice si venerabil. Bambusul este puternic, rezistent si nu poate fi distrus. Floarea de prun este puternica, frumos mirositoare si eleganta. (Morihei Ueshiba)

4. Nu ajunge sa discuti calitatile necesare unui barbat de treaba, ci trebuie sa devii aidoma cu el. (Marc Aureliu)

5. Nu poti scapa de anumite lucruri decit traindu-le, nu poti limpezi anumite obsesii decit privindu-le in fata, si poti cunoaste adevarata dragoste decit depasind-o. (Mircea Eliade)

6. Infrunta-ti spaimele sau ti se vor catara in spate. (Frank Herbert)

7. A vorbi mult despre tine poate fi si un mijloc de a te ascunde. (Friedrich Nietzsche)

8. Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atita timp cit omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla. (Carl Gustav Jung)

9. Fierul este plin de impuritati care il slabesc; prin prelucrare el devine otel si este transformat intr-o lama ascutita de sabie. Fiintele umane se dezvolta dupa acelasi model. (Morihei Ueshiba)

10. Nu poti stapini decit acele lucruri la care ai renuntat, de care te-ai eliberat, nu prin detasare de ele insele ci prin detasare de dorinta fructelor lor. (Mircea Eliade)

11. Orice incercare de a sugera omului eventualitatea unui pas in plus pe drumul independentei apare drept impertinenta sau aroganta, drept fantasma sau imposibilitate. (Carl GustavJung)

12. Hoti de libertate a vointei nu exista. (Epictet)

13. Majoritatea oamenilor pe care i-am intilnit se fereau sa accepte toate intrebarile care li se puneau. (Mircea Eliade)

14. Individul este de obicei atit de inconstient incit nu-si cunoaste deloc propriile-i posibilitati decizionale si, din aceasta cauza se tot uita temator in jurul lui dupa reguli si legi exterioare de care, in nedumerirea sa, s-ar putea tine. (Carl Gustav Jung)

15. Cei care nu vad albul, ca si cei care nu vad negrul au vederea la fel de proasta. (Giovanni Papini)

16. Esenta omului este ceea ce ramine din om dupa ce tot ceea ce il sprijinea este inlaturat. (Horia Roman Patapievici)

17. Poate ca toate drumurile duc in cer, dar nu fiecare este pentru oricine. (Horia Roman Patapievici)

18. Omul valoreaza numai prin ceea ce el devine. (Horia RomanPatapievici)

19. Doar omul care a renuntat la orice rasplata si lucreaza pentru ceea ce e sortit pieririi stiind ca totul va pierii, acela e singurul om vrednic, cu adevarat vrednic de a locui impacat in acest univers. (Giovanni Papini)

20. Este de ris sa nu voim sa inabusim rautatea noastra proprie, lucru cu putinta, ci dimpotriva, numai a celorlalti, ce nu este cu putinta. (Marc Aureliu)

21. Adevarata noblete a omului, eroismul sau cel mai mare consta in a stii sa traiasca chiar si atunci cind toate temeiurile vietii sint distruse in el, chiar atunci cind valurile si cirjele care fac cu putinta viata tuturora au fost aruncate. (Giovanni Papini)

22. Cel ce pe sine nu se poate stapini / Ce bucuros ar vrea sa stapineasca pe vecini. (Goethe)

23. Eroarea incepe in clipa in care identificam cuvintul cu spiritul. (Liviu Rebreanu)

24. Omul intelept cedeaza locul altora, aratindu-se astfel superior oamenilor. El nu-si precupeteste viata si, prin asta viata lui se mentine. Oare aceasta nu se intimpla pentru ca inteleptul neglijeaza interesele personale si, prin aceasta, interesele personale se realizeaza.(Lao Tse)

25. Cosmosul asa cum se dezvaluie in traditia tantrica, este o vasta tesatura de forte magice. Lumea interioara si lumea exterioara sint doar fetele aceleasi tesaturi, in care firele tuturor fortelor si evenimentelor, al tuturor formelor constiintei si obiectelor, sint impletite intr-o retea inseparabila de relatii infinite, conditionata reciproc. (Feurestein)

26. Fizica moderna priveste Universul ca pe un intreg dinamic. Notiunile traditionale de timp, spatiu, obiect izolat, cauza si efect isi pierd sensul. (Fritjof Capra)

27. Ceea ce este important este sa intelegi vinturile, mareele, curentii, anotimpurile si principiile cresterii si descresterii, astfel incit actiunile tale sa se foloseasca de ele si nu sa lupte impotriva lor. (Allan Watts)

28. Cel care stie sa mearga nu lasa urme. (Lao Tse)

29. Arta vietii nu inseanma sa-l pastrezi pe yang si sa-l izgonesti pe yin, ci sa tii cei doi poli in echilibru, intrucit ei nu pot exista unul fara celalalt. (Allan Watts)

30. Adesea ceea ce pentru unul e viata, pentru altul e moarte. (Meister Eckhart)

31. Astfel cei care spun ca doresc binele fara perechea sa, raul, nu pricep marile principii ale universului si nici firea intregii creatii.(Allan Watts)

32. Omul superior este nepartinitor. Cauta sa cuprinda tot, fara strimbatate. Cel inferior e aplecat doar spre dreptatea lui, nu vede din intreg decit o parte. (Confucius)

33. Marele avantaj al binelui e ca poate trece oricind in rau. (Mircea Eliade)

34. Daca nu ne asumam nici un risc, nu exista nici o libertate. (Allan Watts)

35. Sa-ti fie rusine de tine, daca ai ajuns un suflet obosit, intr-un corp inca plin de vigoare. (Marc Aureliu)

36. Nimic mai rar decit un om care are priviri deschise pentru intregul lumii. (Lucian Blaga)

37. Numai nebunii si sfintii nu se contrazic. (Mircea Eliade)

38. Nu va sfiiti sa spuneti un lucru, gindindu-va ca l-a mai spus si altcineva. Un lucru are importanta daca in adevar l-ai gindit tu singur. (Nae Ionescu)

39. Nu poti concepe si asimila bine un lucru cind il inveti de la altcineva, ca atunci cind il inventezi tu singur. (Rene Descartes)

40. A gasi cu mijloace proprii, independent de inaintasi, fara a stii de ei, ceea ce unii ginditori au gasit inaintea noastra este un lucru de mare valoare si folos. (Arthur Schopenhauer)

41. Numai pe tine insuti te poti intelege pe deplin; pe altii ii percepi doar pe jumatate: pentru ca se poate ajunge doar la o comuniune a notiunilor, nu insa si la impartasirea conceptiei intuitive care sta la baza acestora. (Arthur Schopenhauer)

42. Reveria este o dovada a slabiciunii imaginatiei. (Mircea Eliade)

43. Contemplatia ar fi un exercitiu prin care omul ia cunostinta de anumite realitati dincolo de simturi. (Mircea Eliade)

44. Toate extremele incordate pina la limita lor logica, tradeaza pe cel ce participa la ele ca a vrut cindva sa fie absolut contrariu. (Mircea Eliade)

45. Cale nu inseamna decit redescoperirea ritmului care ne poate armoniza cu tot ce e concret si unic in afara noastra. (Mircea Eliade)

46. Daca oamenii ar activa conform naturii lor umane ar avea doua cai: glorie sau asceza. Restul e biologie. Sint cai prin care se realizeaza o integrare a viatii in eternitate. (Mircea Eliade)

47. E destul sa ne ridicam cu o singura treapta deasupra umanului, pentru ca toate valorile omenesti sa se confunde si sa dispara. Dreptatea si nedreptatea, sublimul si josnicul nu mai au nici un sens. (Giovanni Papini)

48. Arta Pacii nu e usoara. Este o lupta dusa pina la nimicirea dorintelor pacatoase si a intregii falsitati interioare. Uneori Vocea Pacii rasuna ca tunetul, zdruncinind fiintele umane si scotindu-le din amorteala. (Morihei Ueshiba)

49. Unii nu vor cu nici un pret sa cedeze din responsabilitatea lor, din credinta in sine, din dreptul personal al meritelor lor; ceilalti, dimpotriva, nu vor sa-si asume responsabilitatea si vinovatia pentru nimic, dorind dintr-un tainuit dispret de sine, sa poata da bir cu fugitii, indiferent in ce directie, din fata eului lor. (Friedrich Nietzsche)

50. Exista mai multe feluri de a vedea, si multe feluri de a fi orb. (Frank Herbert)

51. Ce nu pricepeti pentru voi nu este / Ce nu va merge credeti ca-I poveste / Ce voi nu cintariti usor va pare / Ce n-ati emis chiar voi, valoare n-are. (Goethe)

52. Ce, doresti sa te laude unul, care intr-o ora se blestema singur de trei ori? Sau vrei sa placi unuia, care nu-si place siesi? Ori crezi ca este multumit de sine acela care se caieste de aproape toate faptele sale? (Marc Aureliu)

53. Ceea ce unei specii de oameni superiori ii serveste drept hrana sau mingiiere, pentru o alta specie, cu totul diferita si mult inferioara, este aproape otrava. (Friedrich Nietzsche)

54. Nu tiranul l-a creat pe sclav ci invers. (Miguel de Unamuno)

55. Iar adevarat induratori nu sint decit aceia a caror mare putere ii face neinduratori. (Petru Cretia)

56. Nu exista inaltimi de neatins, ci numai aripi prea scurte. (Giovanni Papini)

57. Ceea ce e adevarat la scara eternitatii nu este neaparat adevarat in plan temporal. (Mircea Eliade)

58. Nu toti contemporanii traiesc in aceeasi perioada de timp. Trecutul e in permanenta schimbare, dar putini sint cei care-si dau seama. (Frank Herbert)

59. Nu poti fi ceva desavirsit daca nu esti simultan si opusul respectivei calitati. (Mircea Eliade)

60. Poti recrea trecutul, modelindu-l dupa propriile-ti interpretari. Astfel modifici si viitorul. (Frank Herbert)

61. S-ar putea intimpla fel de fel de miracole. Dar trebuie sa te invete cineva cum sa la privesti, ca sa stii ca sint miracole. Altminteri, nici macar nu le vezi. Treci pe linga ele si nu stii ca sint miracole. Nu le vezi… (Mircea Eliade)

62. Perfectiunea divina nu trebuie conceputa ca o suma de calitati si virtuti, ci ca o libertate, aflata dincolo de Bine si de Rau. (Mircea Eliade)

63. Se zbate astfel si-n neputinta zace / multimea celor, zise el, ce-n viata / nici rau, nici bine n-au catat a face. (Dante Aligheri)

64. Omul nu trebuie sa se multumeasca cu un Dumnezeu pe care-l gindeste, caci atunci cind gindirea dispare, Dumnezeu dispare si el. Mai curind, Dumnezeu trebuie posedat in esenta sa, mult dincolo de gindirea omului si a oricarei creaturi. (Meister Eckhart)

65. Dar pentru ca sufletul sa-L gaseasca pe Dumnezeu, pentru ca el sa I se dea, sufletul trebuie sa-I pregateasca locul. (Meister Eckhart)

66. Cind Dumnezeu te gaseste pregatit, trebuie sa actioneze si sa se reverse in tine la fel cum se raspindeste soarele printr-un aer limpede si pur, neputind sa nu faca asta. (Meister Eckhart)

67. Scopul oricarui ceremonial este sa cultive spiritul omului in asa fel incit chiar si cin omul sta linistit si se gaseste fara aparare, cel mai fioros dintre dusmanii sa nu poata avea curajul sa navaleasca asupra persoanei sale. (Eric van Lustbader)

68. Trebuie sa stii sa apreciezi Viata inainte de a vrea s-o ocrotesti. (Frank Herbert)

69. O viata nu poate capata stralucire decit daca este finisata si muncita. (Masutatsu Oyama)

70. Inainte de a incepe invatarea unei arte martiale, indiferent care ar fi ea, esential este sa existe in fiecare, motivatia care-l indeamna la pasul acesta. Daca nu se dispune de starea de spirit necesara primirii invataturii, asiduitatea dobindirii cunostintelor tehnicilor de lupta, nu va duce la nici o dezvoltare, ci va duce la nenorocire, la o ruina totala. (Toshitsugu Matsumasu)

71. Daca nu izbutesti sa renunti la tendinta de a ceda cu usurinta, viata ta nu va duce la nimic. (Masutatsu Oyama)

72. E o prejudecata ca arta razboiului e menita doar sa ucida oameni. Ea nu e pentru a ucide oameni, ci pentru a ucide raul. E stiinta de a da viata multor oameni omorind raul intruchipat de unul singur. (Yagyu Munenori)

73. Mijloacele primitive sint tot atit de eficiente in conjuncturile primitive ca si mitraliera sau radioul in conditiile moderne. (Eric van Lustbader)

74. In lupta intri intr-o stare asemanatoare unui intreg. Nu exista parte interioara si nici parte exterioara. (Eric van Lustbader)

75. A estima inteligenta si strategia fiecarui adversar in parte, a cunoaste punctele tari si cele slabe ale tacticii sale, a te folosi de cunostintele si virtutile artei razboiului pentru a stii cum sa-I invingi pe ceilalti inseamna maiestrie in acesta stiinta. (Miyamoto Musashi)

76. Cind oamenii vorbesc fara a lua aminte la starea celorlalti se iau la cearta si pot chiar sa isi piarda viata din cauza asta. Totul tine de a vedea sau nu mersul lucrurilor si starea celorlalti. (Yagyu Munenori)

77. Foloseste primele clipe ca sa-ti studiezi adversarul. S-ar putea sa pierzi citeva prilejuri favorabile pentru o victorie rapida, dar clipele de studiu sint chezasia succesului. Nu te grabi, asteapta sa fi sigur. (Frank Herbert)

78. Clipa de dinainte ca adversarul sa fi inceput a face o miscare e avangarda momentului. A vedea limpede energiile, senzatiile sau starile de spirit ale adversarului si a actiona potrivit lor, se numeste avangarda momentului. (Yagyu Munenori)

79. In conditii de stres, mintea se orienteaza sau in sens pozitiv, sau in sens negativ; deschis – inchis. Imaginati-va un spectru ale carui extreme sint inconstientul la un capat negativ si hiperconstientul la capatul pozitiv. Orientarea mintii in conditii de stres este puternic influentata de educatie si pregatire. (Frank Herbert)

80. Atacul este dovada pierderii controlului. Nu fugii niciodata de nici un fel de provocare si nu incerca sa suprimi sau sa controlezi un adversar intr-un mod fortat. Lasa-I pe adversari sa te atace cum simt ei si contopeste-te cu ei. Nu fugi niciodata dupa adversari. Redirectioneaza fiecare atac si retrage-te ferm. (Morihei Ueshiba)

81. Fiecare atac e o pana plutind pe un drum infinit. Cind pana se apropie, e deviata, apoi indepartata. (Frank Herbert)

82. Trebuie sa inveti sa respiri sub atac sa-ti mentii muschii supli, si ki-ul sa curga. (Eric van Lustbader)

83. Cel mai important intr-un razboi este sa ataci in strategia inamicului. (Sun Tsu )

84. Uneori forta unui dusman este mai repede de definit decit slabiciunea sa. Daca esti presat de timp nu-ti poti permite sa-i scormonesti slabiciunile. In schimb, slabeste-i forta si gaseste o modalitate s-o utilizezi impotriva lui. (Eric van Lustbader)

85. In ceea ce priveste atacurile asupra ta, lasa-i pe dusmani sa mearga mai departe si nu face nimic fara folos, dar impiedica-i sa faca vreun lucru folositor pentru ei. Aceasta e un lucru esential in arta razboiului. (Miyamoto Musashi)

86. Ma-ai, distanta optima, este cheia victoriei. Ma este mai mult decit diferenta dintre aproape si departe. Sa sesizezi conditiile schimbarii, sa nu-l lasi pe adversar sa preia initiativa. Sa fi tot timpul primul si sa initiezi lupta. Iata punctele cardinale pentru ma-ai. (Eric van Lustbader)

87. Cei ce sint experti in arta apararii se ascund sub noua straturi de pamint; cei ce sint abili in arta atacului se deplaseaza ca si cind ar cadea din al noualea cer. (Sun Tsu)

88. Spaima este un adversar cu adevarat inconstant. Poate da nastere la atentie, forta, chiar si hotarire. (Eric van Lustbader)

89. Nu impinge la disperare un inamic haituit. (Sun Tsu )

90. Cel ce este bine pregatit pentru orice apare, nu va scoate niciodata sabia in pripa. (Morihei Ueshiba)

91. Nu te gindi niciodata la victorie; gindeste-te sa nu pierzi. (Gichin Funakoshi)

92. Luptatorul care vrea sa cistige trebuie sa fie in armonie cu universul in totalitate si sa fie ghidat de cunoasterea lui intuitiva.(Toshitsugu Matsumasu)

93. Exista o forma de cunoastere pe care nu poti sa o obtii decit prin participare: nu ai cum s-o obtii stind pe margine, privind si comentind. (Frank Herbert)

94. Nu trebuie sa incerci niciodata sa dai o lectie cuiva care nu o poate asimila. (Frank Herbert)

95. Adesea comprehensiunea facila e un reflex comparabil cu cel al genunchiului si constituie forma cea mai periculoasa de intelegere. Ea cade ca un ecran opac si iti anihileaza capacitatea de a invata. (Frank Herbert)

96. Atunci cind iti inchipui ca stii ceva ridici cel mai sigur obstacol in calea cunoasterii. Invata sa privesti dincolo de ceea ce crezi ca stii. (Frank Herbert)

97. Arta razboiului e sa prevezi limpede ce s-ar putea intimpla. (Yagyu Munenori)

98. Nu concepe lucrurile asa cum le intelege adversarul tau, sau cum ar vrea el ca tu sa le concepi, ci priveste-le, din contra, astfel precum sint in realitate. (Marc Aureliu)

99. Trebuie cultivata naivitatea. A crede ca stii ceva este calea cea mai scurta de a te orbi singur. Nu inaintarea in virsta este cea care frineaza incetul cu incetul capacitatea de a invata, ci acumularea de “lucruri pe care le stii”. (Frank Herbert)

100. Cei mai multi oameni nu sint suficient de puternici de a gasi libertatea inlauntrul lor. (Frank Herbert)

101. Cautati libertatea si veti deveni sclavii dorintelor voastre. Cautati disciplina si veti gasi libertatea. (Frank Herbert)

102. Cind dam la o parte conceptul de civilizatie, ne eliberam. Si intrind in negura, invatam sa calarim vintul, sa umblam pe apa, sa ne ascundem neavind nici o ascunzatoare. Controlul este esenta acestor lucruri. Fara el totul este haos. (Eric van Lustbader)

103. Sa ai aptitudinea de a-ti mentine echilibrul in ape necunoscute. Capacitatea de a-ti pastra eul cel mai profund in ciuda valurilor neasteptate. (Eric van Lustbader)

104. E usor sa avansezi pas cu pas; e greu sa te eliberezi de fiecare stare de spirit. (Wan Song)

105. Disciplina mentala nu e numai pentru anumite momente din viata. Nu-i dai drumul si nu o opresti ca apa de la robinet. Disciplina mentala trebuie folosita in fiecare clipa, daca vrei sa profiti de viata. (Eric van Lustbader)

106. Conform stiintei artelor martiale, starea de spirit trebuie sa ramina tot timpul normala. Cumpaneste-ti mintea in asa fel incit sa nu existe nici un dezechilibru intre gindirea obisnuita si cea din timpul practiarii artelor martiale. (Miyamoto Musashi)

107. O noua putere s-ar putea sa te orbeasca, ea purind constitui la fel de bine si o slabiciune. (Eric van Lustbader)

108. Boala e sa fi obsedat de a te folosi de arta razboiului. Boala e sa fi obsedat de a arata ce ai invatat. Tot boala e si sa te gindesti tot timpul sa ataci sau gindesti intodeauna sa ramii in asteptare. Cind gindul staruie asupra unui lucru, asta se cheama boala. (Yagyu Munenori)

109. Oamenii care nu sint tulburati de fiece gind, pot stapinii orice lucru, intimplare sau imprejurare. (Suzuki Shosan)

110. Sa fi nehotarit, sa fi surprins, sa-ti fie teama. Mintea unui razboinic nu poate avea o suferinta mai mare. (Eric van Lustbader)

111. Dupa ce tuna, degeaba iti astupi urechile. (Sun Tsu )

112. Trebuie sa ajungi sa-ti consideri trupul ca pe o armata, sa-i intelegi slabiciunea si puterea, precum si frontierele. (Eric van Lustbader)

113. Prea des minia il face pe om sa-si iasa din minti si sa respinga ce-i sopteste eul interior. (Frank Herbert)

114.

115. Cei a caror minte bolnava le hraneste curajul insetat de singe s-ar putea, la un moment dat, sa aiba chiar puterea de a razbate prin ziduri de fier, dar negresit vine o vreme cind setea de singe li se potoleste si simtamintele li se schimba. Dimpotriva o inima puternica e neclintita si nu se schimba niciodata. (Suzuki Shosan)

116. Puterea e doar o parte, virful unui iceberg, a carui profunzime spirituala e nelimitata. (Masutatsu Oyama)

117. Esecul este cheia succesului: fiecare greseala ne invata ceva. (Morihei Ueshiba)

118. Totul sta in felul in care stim sa ne orinduim amintirile si sa ne punem in aplicare cunostintele. (Frank Herbert)

119. Cind nu-ti cunosti inamicul, dar te cunosti pe tine insuti, sansele tale de victorie sau de infringere sint egale. (Sun Tsu )

120. Un adevarat razboinic isi intelege adesea mai bine dusmanii decit isi intelege prietenii. (Frank Herbert)

121. Si la fel, dupa cum apa nu are forma stabila, nici in razboi nu exista conditii permanente. (Sun Tsu )

122. Venereaza-i pe buddha si pe pe zei, dar nu depinde de ei. (Miyamoto Musashi)

123. Maestrii in diferite arte nu pot fi desavirsiti atita timp cit nu au lasat in urma dependenta de diferitele lor cunostinte. (Miyamoto Musashi)

124. In spatele fiecarei victorii se afla noi piscuri care asteapta sa fie cucerite. (Masutatsu Oyama)

125. Cei care sint incapabili sa inteleaga pericolele inerente la folosirea trupelor sint tot atit de incapabili sa inteleaga cum sa le conduca spre victorie. (Sun Tsu )

126. O lume se sprijina pe patru lucruri. Invatatura celor drepti, dreptatea celor mari, rugaciunea celor credinciosi si dirzenia celor bravi. Dar toate acestea nu inseamna nimic fara un conducator care cunoaste arta guvernarii. (Frank Herbert)

127. Ca sa prinzi pestele ai nevoie de plasa; dar odata prins pestele, plasele sint uitate. Enevoie de cuvinte ca sa exprimi ideile, dar odata ideile intelese, trebuie sa uiti cuvintele. (Huang Tse)