REALITATEA este IUBIREA--"Viziunea îţi va deveni clară doar în momentul în care vei privi în inima ta. Cine priveşte în afară, visează! Cine priveşte înăuntru, se trezeşte!" (Carl Gustav Jung)

Realitatea dinlăuntrul nostru este IUBIRE PURĂ. Frica experienţelor negative ne face să nu avem curaj de a dăruii ceea ce este în noi, Iubirea pură. Teama aceasta ne blochează în a ne vedea şi simţi cu adevărat ceea ce suntem. Singurul SENS adevărat este de a ne IUBI pe noi dar şi pe ceilalţi în egală măsură ca pe noi înşine... a dăruii propria iubire experimentând transformarea, alchimizarea noastră cu a partenerului prin deschiderea INIMII,  braţelor ce pornesc din inimă, prin dorinţa de a dăruii...înaintând cu curaj în IUBIRE, fără teama pierderii, fără teama rănirii...a ne acceptării...

Şi totuşi, dăruind dar neprimind în aceeaşi măsură face să intervină frustrarea. FRUSTRAREA ESTE LIPSA RECIPROCITĂŢII. Şi uite aşa, lipsa de reciprocitate infectează pe cel ce se deschide dăruind. Şi se creează rana lipsirii de iubire, ce se împrăştie cu viteză creând în minte o TEAMĂ de a nu fi acceptaţi, de a nu fi suficienţi de buni, programând mintea să se apere de lipsa IUBIRII, de lipsa reciprocităţii. Ba unii chiar încearcă se se schimbe şi să arate (proiecteze) în exterior o altă faţetă ce cred ei că mulţumeşte pe alţii şi deci pe sine . Adică se mint pe ei înşişi continuând să joace un rol doar  pentru alţii, cu speranţa de a fi acceptaţi . Şi uite aşa învaţă  să joace un rol ce nu-i al lor, uitând practic cine sunt în realitate. 

Soluţia este... detaşarea de teamă, prin HOTARârea de a FI , de a simţi, prin  înţelegerea rănitului ce nu are curaj în a  se dăruii, dar  şi  înaintarea cu curaj  spre propria inimă  conştientizând că protejarea maximă blochează relaţionarea cu noi  înşine  dar şi cu alţii iar transferul iubirii nu se mai produce. Amintiţi-vă că mintea normală, fericită este atunci când  dăruieşti  din inimă fără teamă, cântând, dansând, creând, iubind, bucurându-te de ceea ce este în jur. Teama de a nu primi  cu aceeaşi măsură face să se formeze frica de respingere, frica dar şi nevoia de acceptare.  Unii au impresia că totul li se civine şi nu trebuie să ofere nimic în schimb, continuă să aibă pretenţii din exterior, nu din propriul interior. Acesta-i EGO-ismul , lipsa realismului.  Dorinţa de a fi iubiţi rămâne instictuală, căci ea porneşte din esenţa creaţiei lui Dumezeu. Nu vă temeţi iubirea nu se pierde, ea doar te umple ca un izvor nesfârşit, nemăsurat ce te disipează...te bagă în extaz. Ţi-e frică de extaz? Ţi-e frică să nu te pierzi în iubire? Ţi-e frică să nu te faci nevăzut....ţi-e frică că te pierzi. Nu... esenţa ta nu se pierde... ci doar umple...universul Universul meu, al tău, al tuturor. Ai forţă să umpli universul Doar să vrei, să te descătuşezi de teamă, de control... nu-i nevoie să controlezi ceva ce nu se poate controla, ceva ce nu are limite.... nu-i nevoie să te dai cu limite unei nelimitări
Iubirea este conştiinţă extinsă în universul nelimitat  . Numai iubirea te face să ieşi din tine, să vrei să dai mai mult... şi nu să iei  .  Iubirea inimii pure nu necesită hotărâre ci dăruire sau poate hotărărea de a dăruii dar... cu simţire. Hotărârea fără simţire nu-i dăruire şi când vorbeşti şi simţi în inimă, nu există limitare, deci nici hotărâre ci doar dorinţă pură. Inima nu are limite... ci căldură, blândeţe, tandreţe... IUBIREA ESTE IMPERATIVUL LUI DUMNEZEU.  Fiţi HOTĂTâţi  să dăruiţi IUBIRE din inimă iar HOTARele personalităţii voastre or să fie puternice, întărite de propria IUBIRE DIN INIMĂ.  Fiţi curajoşi să dăruiţi din inimă.

IUBIREA este smeritul gând  ce coboară în Universul înălţat şi mărit al INIMII. Numai gândurile fără inimă sunt simple memorii ale unui calculator...  sau un robot ce scârţie dacă nu-i uns la timp. Fără senzaţiile  inimii nu am fi oameni...ci am rămâne la stadiul de lucru, robot, maşină.... Şi animalele au inimă şi sentimente...şi datorită lor evoluează. Numai cu ajutorul inimii se produce evoluţia. 
Suntem acordaţi la Dumnezeu şi întreg Universul prin emoţiile IUBIRII. De aceea orice emoţie ne mişcă . E+motion= mişcare. Programarea noastră energetică este Iubirea şi suntem acordaţi  pe frecvenţa ei de când vibrăm în Univers. Emoţia este scara de frecvenţă prin care simţim intensitatea  Iubirii.
Fără iubire nu există fericire.Fără iubire nu există viaţă. Ea este centrul tuturor.
"Pe măsură ce te adâncesti mai mult în inimă, oglinda devine mai clară și mai curată." Rumi

"În iubirea paradisiacă nu eşti nici iubitul nici iubita, eşti însăşi dragostea profundă şi înălţătoare dintre cei doi."