ADEVARUL NOSTRU

Cineva ma intreba ce este ADEVARUL. Cred ca cel  mai bine sa ne cautam propriul adevar in noi inSINE, sa ne gasim propriul adevar in functie de ce simtim , de sentimentele noastre dar si de ratiunea ce-o avem si sa nu contenim in a cauta toata viata. C G Jung spunea ca simturile ne spun ca  un lucru ESTE , apoi gandirea CE Este acel lucru, sentimentul CE ESTE acel lucru PENTRU NOI inSINE, daca ne este necesar sau nu, daca putem trai fara el sau cum traim cu el. Mai cred ca ADEVARUL NOSTRU este un cumul de VIRTUTI, VALORI MORALE ce ne ajuta sa FIM in asa fel incat  sa nu incalcam libertatea altui OM dar si sa nu ne-o lasam incalcata pe a noastra. Un cumul de virtuti ce pot fi puse in practica in egala MASURA in care le punem pentru noi inSINE. Oare cum putem inainta daca nu stim SENSUL nostru? Suntem ca o sfera ce trebuie mereu raportata  la propriul centru , la BUNUL SIMT. Sa nu uitam de resPECT, STIMA si pretuire. 

           Doar sa fim ATENTI la ce simtim si ce gandim inainte de a actiona, sa fim ATENTI la noi inSINE , la "barna din ochiul nostru" cinstiti cu noi insine, sa nu ne lasam coRUPTI de placerile altora inainte de a le analiza cu propriul nostru BUN SIMT . Apoi sa analizam consecintele actiunilor noastre. Caci orice virtute este o mediere dintre 2 extreme. Curajul este medierea dintre lasitate si temeritate. 

              Generozitatea este medierea dintre lacomie si risipa.

              Blandetea este medierea dintre apatie si delasare.

Nu este usor. Daca era usor o facea de mult toata lumea. Doar mai multa ATENTIE si RABDARE CU NOI inSINE. Daca noi nu avem rabdare cu noi inSINE cine sa aibe? Daca noi nu suntem ATENTI la interiorul nostru cine altcineva s-o faca? Spunea Confucius ceva de genul ca natura ne aseamana,eDUCatia ne deosebeste. Si AUTOeDUCatia inseamna autocontrol al gandurilor, emotiilor si reACTiilor noastre, si o GRIJA pentru noi si pentru ceilalti  in asa fel incat sa nu ne pierdem de propriul drum, de propriul CENTRU. Sa ne cantarim bine dorintele, nevoile, motivatiile  in asa fel incat puterea noastra s-o directionam in folosul nostru si al celorlalte fiinte cu toata IUBIREA de care disPUNEM.

Viaţa ne îndeamnă să ne punem mereu întrebări despre ceea ce trebuie să învăţăm când trecem prin diferite situaţii. Dar... ne în+drum+ă să-i găsim şi răspunsurile dacă suntem ATENŢI. NIMENI nu ştie ABSOLUTUL. De aceea VIAŢA şi SITUAŢIILE fiecărui OM sunt un EXEMPLU sau un AVERTISMENT din care să învăţăm, să înŢELegem că suntem AICI şi ACUM pentru a COMUNica prin INTER+ACŢIUNE ce ne determină ACŢIUNEA, adică SCHIMBAREA, TRANSFORMAREA noastră şi a celorlalţi. Nimeni nu-i mai preSUS de ABSOLUT.

Numai descoperindu-ne propriul adevar putem obtine si Fericirea.  Arta vietii este sa fii in echilibru cu tine si sa continui sa-ti urmezi drumul cu acelasi echilibru, adica centrat pe propriul tau SINE.

Din pacate MULTI nu isi conSTIEntizeaza anumite limitari si disFUNCTIONALitati si mai mult, daca nu le accepta, continua sa actioneze in virtutea unor scenarii, introiectii si mecanisme nocive, nefiltrate, care devin din ce in ce mai discrepante fata de realitate si conduc astfel evolutia personala catre o panta descendenta finalizata in cel mai rau caz in boala psihica/somatizare sau, intr-o varianta mai usoara, in CRIZE existentiale, personale, disfunctii in comunicare, frustrari, relatii nesatisfacatoare, etc. Este de aici usor de imaginat cum se transmit acestea toate din generatie in generatie. Si uite cum iar am ajuns la CRIZE Morale, crize ale eDUCatiei.
Tot ceea ce manifestam in exterior  prin ACTIUNI este  este necesar sa fie SUStinut de echilibrul INTERIOR( psihic).