"INCONSTIENTUL este asemănător cu un cerc mare care ar include conştiinţa ca pe un cerc mai mic. NU poate EXISTA fapt de CONSTIINTA FARA o preparaţie INCONSTIENTA, în timp ce inconştientul se poate lipsi de stadiul conştient, având totuşi o valoare psihică. INCONSTIENTUL ESTE PSIHICUL INSUSI în realitatea esenţială. NATURA sa INTIMA este la fel de NECUNOSCUTA ca şi aceea a realităţii exterioare, iar conştiinţa se informează despre el într-un fel atât de incomplet ca şi organele noastre de simţ despre lumea exterioară." Sigmund Freud în Psihologia vieţii cotidiene
"Găsesc cu adevărat uimitor puţinul RESPECT pe care oamenii îl au, în fond, pentru faptele psihice. Există ILUZIA unei libertăţi psihice, la care nimeni nu doreşte să renunţe. Regret, dar nu împărtăşesc opinia privitoare la acest lucru." Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
"În cadrul actelor ratate, uitarea unor proiecte poate fi corelată, în general, cu acţiunea unui proces psihic contrar care se opune înfăptuirii lor. Este nu numai opinia psihanaliştilor, ci toată lumea este de aceeaşi părere. Este opinia la care fiecare aderă în viaţa de toate zilele, dar o neagă în teorie." Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
"Esti stapanul a ceea ce nu spui si sclavul a ceea ce vorbesti" Sigmund Freud
"Dar se poate merge şi mai departe cu încercarea de a scăpa de realitate, îndrăznind să transformi lumea, să făureşti în locul ei o alta, ale cărei aspecte supărătoare să fie şterse şi înlocuite cu altele, potrivit propriilor noastre dorinţe. Acela care, pradă unei revolte disperate, se angajează pe această cale pentru a dobândi fericirea, de regulă nu va ajunge la nimic; realitatea va fi mai puternică decât el. El va fi considerat un nebun extravagant pe care nimeni, multă vreme, nu-l va ajuta să-şi realizeze obsesia."Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
"Geneza convingerii în delir nu se deosebeşte de modul în care se constituie convingerea în cazurile normale, unde nu intervine refularea. Cu toţii investim convingerea noastră în conţinuturi de gândire care îmbină adevărul şi falsul şi extindem această convingere de la unul la celălalt. Ea se difuzează de la elementele adevărate la cele false şi le apără pe acestea din urmă, chiar dacă mai puţin obstinat decât în cazul delirului, împotriva criticii cuvenite. Şi în psihologie, relaţiile, protecţia pot înlocui valoarea proprie."Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
"Cultura umană – înţeleg prin aceasta tot ceea ce a permis vieţii omului să se ridice deasupra condiţiei sale animale şi prin care ea diferă de viaţa dobitoacelor, refuzând să separ cultura de civilizaţie – prezintă cercetătorului, după cum este ştiut, două laturi. Pe de o parte, ea cuprinde întreaga ştiinţă şi tehnicile dobâdite de om în scopul stăpânirii forţelor naturii şi obţinerii bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor omeneşti, iar pe de altă parte instituţiile necesare reglementării raporturilor dintre oameni şi în special a repartiţiei bunurilor accesibile."Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
"Diferenţa care produce plăcere se poate obţine şi dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfăşoară în propriul eu. Aceasta dovedeşte că între sentimentul de superioritate şi plăcerea comică nu există o legătură esenţială. O comparaţie este însă necesară pentru naşterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate şi care privesc aceeaşi performanţă; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice."Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
"Patologia ne aduce la cunoştinţă o mulţime de stări în care delimitarea eului de lumea exterioară devine incertă, graniţele dintre ele fiind într-adevăr greu de trasat; în anumite cazuri, părţile din propriul nostru corp şi chiar elemente din propria noastră viaţă psihică, percepţii, gânduri, sentimente, ne apar ca străine, părând să nu mai facă parte din eu; în alte cazuri se atribuie lumii exterioare ceea ce în mod vădit a fost generat de către eu şi ar trebui să fie recunoscut de dânsul. Aşadar, însuşi sentimentul eului e supus unor alterări, limitele sale nefiind constante."Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
"Efectul comic depinde de diferenţa dintre cele două consumuri de investire – consum prin sim-patie şi consum al propriului eu – indiferent cui îi este favorabilă diferenţa. Această ciudăţenie care derutează judecata dispare de îndată ce ne amintim că sensul dezvoltării noastre spre o treaptă de cultură superioară constă în limitarea activităţii musculare şi în sporirea activităţii mentale. Prin augmentarea consumului cerebral obţinem o diminuare a consumului de mişcare pentru respectiva performanţă, strădanie al cărei succes în planul culturii este atestat de maşinăriile noastre."Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
"Lapsusurile se produc adesea îndeosebi atunci când eşti obosit, când suferi de dureri de cap, sau în perioada de debut a unei migrene. În aceleaşi împrejurări se produce cu uşurinţă uitarea numelor proprii. Multe persoane recunosc apropierea iminentă a unei migrene exclusiv printr-o astfel de amnezie. La fel, în stare de iritare, confundăm adesea atât cuvintele, cât şi lucrurile, ne "înşelăm", iar uitarea proiectelor, ca şi a multor alte acţiuni neintenţionale devine deosebit de frecventă când suntem distraţi, adică atunci când atenţia ne este concentrată în cu totul altă direcţie."Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
"Autocritica este cea care l-a împiedicat pe bolnav să-şi exteriorizeze imaginile sau chiar să le conştientizeze. Dacă poate fi convis ca, renunţând la criticarea ideilor sale, să continue pur şi simplu să enunţe toate asociaţiile, pe care un efort susţinut al atenţiei le face să-i vină în minte, se obţine un material psihic care se află în legătură directă cu ideea morbidă iniţială şi permite descoperirea asociaţiilor existente între această idee şi viaţa psihică a bolnavului, graţie cărora medicul va sfârşi prin a înlocui ideea morbidă cu o idee nouă, adaptată exact cerinţelor psihologice ale pacientului său." Sigmund Freud în Interpretarea viselor
"Un om sănătos, străin de psihanaliză, va spune despre actele ratate "O, faptele acestea nu merită nici o explicaţie, sunt întâmplări mărunte." Ce înţelege el prin aceasta? Va pretinde că există evenimente neglijabile, aflate în afara înlănţuirii fenomenale a lumii şi care ar fi putut, tot atât de bine, să nu se fi produs? Rupând însă determinismul universal, fie şi într-un singur punct, răsturnăm întreaga concepţie ştiinţifică asupra lumii. Va trebui să-i demonstrăm omului nostru că concepţia religioasă asupra lumii este mai consecventă cu ea însăşi când afirmă lămurit că vrabie nu cade de pe acoperiş fără intervenţia expresă a voinţei divine. Presupun că amicul nostru, în loc de a trage concluzia care decurge din primul său răspuns, se va răzgândi şi va spune că el găseşte întotdeauna explicaţia fenomenelor pe care le studiază." Sigmund Freud
"Atitudinea noastră faţă de acest proces de creştere (a umanităţii) ar trebui să se orienteze după exemplul unui educator înţelept, care nu se opune transformării în faţa căreia se află, ci, dimpotrivă, caută s-o favorizeze, limitând violenţa surpării. " Freud
"Marile probleme ale lumii şi ale ştiinţei trebuie să ne solicite îndeosebi ATENTIA . Adesea, însă, nu serveşte la nimic formularea simplului proiect de a te consacra cutarei sau cutarei mari probleme, pentru că nu ştii întotdeauna încotro trebuie să-ţi îndrepţi paşii. În munca ştiinţifică este mai raţional să abordezi faptele pe care le ai în faţă, obiectele care se oferă de la sine investigaţiei noastre. Dacă procedăm cu seriozitate, FARA IDEI PRECONCEPUTE , fără speranţe exagerate şi dacă norocul ne surâde, se poate întâmpla ca, mulţumită conexiunilor care leagă tot şi toate, părţile şi întregul, această cercetare întreprinsă fără pretenţie să deschidă calea de acces pentru studiul unor mari probleme."
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
"Individul care, plimbându-se, abia dacă ştie unde se duce, cu toate acestea nu rătăceşte drumul şi ajunge la destinaţie fără a bâjbâi. Pianistul exersat lasă să-i cadă degetele, fără a reflecta, pe clapele potrivite. Fireşte că i se poate întâmpla să greşească, dar dacă actul automat ar fi de natură să sporească şansele de eroare, atunci tocmai virtuozul al cărui act, ca urmare a unui exerciţiu îndelungat, a devenit pur automat, ar trebui să fie şi cel mai expus greşelii. Dimpotrivă, vedem însă că multe acţiuni reuşesc îndeosebi atunci când nu constituie obiectul unei atenţii speciale, iar greşeala se poate produce tocmai atunci când ţinem în mod deosebit să reuşim o execuţie perfectă, adică atunci când nu are loc o abatere a atenţiei. În acest caz, putem spune că greşeala este efectul "emoţiei". Dar de ce emoţia nu ar mări mai curând atenţia îndreptată spre o acţiune căreia i se acordă maximum de interes?"
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
"Nevrozele reprezintă, aşa zicând, negativul perversiunilor." Sigmund Freud în Explorarea trecutului
"Iubire şi muncă... muncă şi iubire, asta e tot ce există."Sigmund Freud
"Iubire şi muncă... muncă şi iubire, asta e tot ce există."Sigmund Freud
"Complexul oedipian la scara umanităţii: păcatul originar constă în uciderea tatălui şi posedarea mamei, crime ce au dat omenirii o perpetuă conştiinţă a vinovăţiei." Sigmund Freud în Totem şi Tabu
"Anxietatea este preţul pe care îl plătim civilizaţiei." Sigmund Freud
"Anxietatea este preţul pe care îl plătim civilizaţiei." Sigmund Freud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu