Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost' pământ!
duminică, 28 august 2011
sâmbătă, 27 august 2011
Cantarea Cantarilor- Vechiul Testament
CANTAREA CANTARILOR
CAPITOLUL 1
Iubirea intre mire si mireasa.
15. Cat de frumos esti dragul meu! Si cit de dragalas esti tu! Pajistea de iarba verde ne este al nostru pat.Iubirea intre mire si mireasa.
l. Saruta-ma cu sarutarile gurii tale, ca sarutarile tale sunt mai bune ca vinul.
2. Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir varsat este numele tau; de aceea fecioarele te iubesc.
3. Rapeste-ma, ia-ma cu tine! Hai sa fugim! - Regele m-a dus in camarile sale: ne vom veseli si ne vom bucura de tine. Iti vom preamari dragostea mai mult decat vinul. Cine te iubeste, dupa dreptate te iubeste!
4. Neagra sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasa, ca salasurile lui Chedar, ca si corturile lui Solomon.
5. Nu va uitati ca sunt negricioasa ca doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au maniat, trimisu-m-au sa le pazesc viile, dar via mea nu mi-am pazit-o!
6. Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ti pasti tu oile? Unde poposesti tu la amiaza? De ce oare sa ratacesc zadarnic pe la turmele tovarasilor tai?
7. Daca nu stii unde, tu cea mai frumoasa intre femei, tine atunci mereu urmele oilor, paste-ti mieii in preajma colibelor, iezii in preajma ciobanilor!
8. Cu un telegar inhamat la carul lui Faraon te aseaman eu, draga mea!
9. Frumosi se vad obrajii tai, asezati intre cercei si gatul tau impodobit cu sire de margaritare.
10. Fauri-vom pentru tine lantisoare aurite, cu picaturi si crestaturi de argint.
11. Cat regele a stat la masa, nardul meu a revarsat mireasma.
12. Perinita de mirt este iubitul meu, care se ascunde intre sanii mei.
13. Iubitul meu e ciorchinele de ienupar, din Enghedi, de la vii cules.
14. Cat de frumoasa esti tu, draga mea! Cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita sunt ochii tai.
2. Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir varsat este numele tau; de aceea fecioarele te iubesc.
3. Rapeste-ma, ia-ma cu tine! Hai sa fugim! - Regele m-a dus in camarile sale: ne vom veseli si ne vom bucura de tine. Iti vom preamari dragostea mai mult decat vinul. Cine te iubeste, dupa dreptate te iubeste!
4. Neagra sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasa, ca salasurile lui Chedar, ca si corturile lui Solomon.
5. Nu va uitati ca sunt negricioasa ca doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au maniat, trimisu-m-au sa le pazesc viile, dar via mea nu mi-am pazit-o!
6. Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ti pasti tu oile? Unde poposesti tu la amiaza? De ce oare sa ratacesc zadarnic pe la turmele tovarasilor tai?
7. Daca nu stii unde, tu cea mai frumoasa intre femei, tine atunci mereu urmele oilor, paste-ti mieii in preajma colibelor, iezii in preajma ciobanilor!
8. Cu un telegar inhamat la carul lui Faraon te aseaman eu, draga mea!
9. Frumosi se vad obrajii tai, asezati intre cercei si gatul tau impodobit cu sire de margaritare.
10. Fauri-vom pentru tine lantisoare aurite, cu picaturi si crestaturi de argint.
11. Cat regele a stat la masa, nardul meu a revarsat mireasma.
12. Perinita de mirt este iubitul meu, care se ascunde intre sanii mei.
13. Iubitul meu e ciorchinele de ienupar, din Enghedi, de la vii cules.
14. Cat de frumoasa esti tu, draga mea! Cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita sunt ochii tai.
16. Cedrii ne sunt acoperis salasluirii si adapost ne sunt chiparosii.
CAPITOLUL 2
Mirele lauda frumusetea miresei.
Mirele lauda frumusetea miresei.
1. Eu sunt narcisul din campie, sunt crinul de prin valcele.
2. Cum este crinul intre spini, asa este draga mea intre fete.
3. Cum este marul intre copaci, asa este dragul meu printre flacai. Sa stau la umbra marului imi place, dulce este rodul lui in gura mea!
4. El m-a dus in casa de ospat si sus drept steag era iubirea.
5. Intariti-ma cu vin, cu mere racoriti-ma, ca sunt bolnava de iubire.
6. Stanga sa este sub cap la mine si cu dreapta lui ma cuprinde.
7. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea; pana nu-i va fi ei voia!
8. Auzi glasul celui drag! Iata-l vine, saltand peste coline, trecand din munte-n munte.
9. Ca o gazela e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iata-l la noi pe prispa, iata-l priveste pe fereastra, printre gratii iata-l se uita.
10. Si incepe sa-mi vorbeasca: Scoala, draga mea, si vino!
11. Iarna a trecut, ploaia a incetat.
12. Flori pe camp s-au aratat si a sosit vremea cantarii, in tarina glas de turturea se aude.
13. Smochinii isi dezvelesc mugurii si florile de vie vazduhul parfumeaza. Scoala, draga mea, si vino!
14. Porumbita mea, ce-n crapaturi de stanca, la loc prapastios te-ascunzi, arata-ti fata ta! Lasa-ma sa-ti aud glasul! Ca glasul tau e dulce si fata ta placuta.
15. Prindeti vulpile, prindeti puii lor, ele ne strica viile, ca via noastra e acum in floare.
16. Iubitul meu este al meu si eu sunt a lui. El printre crini isi paste mieii.
17. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, saltand ca o caprioara, ca un pui de cerb, peste muntii ce ne despart.
Mireasa arata iubirea sa catre mire.2. Cum este crinul intre spini, asa este draga mea intre fete.
3. Cum este marul intre copaci, asa este dragul meu printre flacai. Sa stau la umbra marului imi place, dulce este rodul lui in gura mea!
4. El m-a dus in casa de ospat si sus drept steag era iubirea.
5. Intariti-ma cu vin, cu mere racoriti-ma, ca sunt bolnava de iubire.
6. Stanga sa este sub cap la mine si cu dreapta lui ma cuprinde.
7. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea; pana nu-i va fi ei voia!
8. Auzi glasul celui drag! Iata-l vine, saltand peste coline, trecand din munte-n munte.
9. Ca o gazela e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iata-l la noi pe prispa, iata-l priveste pe fereastra, printre gratii iata-l se uita.
10. Si incepe sa-mi vorbeasca: Scoala, draga mea, si vino!
11. Iarna a trecut, ploaia a incetat.
12. Flori pe camp s-au aratat si a sosit vremea cantarii, in tarina glas de turturea se aude.
13. Smochinii isi dezvelesc mugurii si florile de vie vazduhul parfumeaza. Scoala, draga mea, si vino!
14. Porumbita mea, ce-n crapaturi de stanca, la loc prapastios te-ascunzi, arata-ti fata ta! Lasa-ma sa-ti aud glasul! Ca glasul tau e dulce si fata ta placuta.
15. Prindeti vulpile, prindeti puii lor, ele ne strica viile, ca via noastra e acum in floare.
16. Iubitul meu este al meu si eu sunt a lui. El printre crini isi paste mieii.
17. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, saltand ca o caprioara, ca un pui de cerb, peste muntii ce ne despart.
CAPITOLUL 3
1. Noaptea-n pat l-am cautat pe dragul sufletului meu, l-am cautat, dar, iata, nu l-am mai aflat.
2. Scula-ma-voi, mi-am zis, si-n targ voi alerga, pe ulite, prin piete, amanuntit voi cauta pe dragul sufletului meu. L-am cautat, nu l-am mai aflat.
3. Intalnitu-m-am cu paznicii, cei ce targul strajuiesc; „N-ati vazut, zic eu, pe dragul sufletului meu?”
4. Dar abia m-am despartit de ei si iata, eu l-am gasit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci si nu l-am mai lasat, pana nu l-am dus la mama mea, pana nu l-am dus in casa ei.
5. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea, pana nu-i va fi ei voia!
6. Cine este aceea care se ridica din pustiu, ca un stalp de fum, par-c-ar arde smirna si tamaie, par-c-ar arde miresme iscusit gatite?
7. Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, inconjurata de saizeci de voinici, viteji falnici din Israel.
8. Toti sunt inarmati, la razboi deprinsi. Fiecare poarta sabie la sold, pentru orice intamplare si frica de noapte.
9. Regele Solomon si-a facut tron de nunta din lemn de cedru din Liban.
10. Stalpii lui sunt de argint, peretii de aur curat, patul e de purpura, iar acoperisul este de scumpe alesaturi; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
11. Iesiti, fetele Sionului, priviti pe Solomon incoronat, cum a lui maica l-a incununat, in ziua sarbatoririi nuntii lui, in ziua bucuriei inimii lui!
2. Scula-ma-voi, mi-am zis, si-n targ voi alerga, pe ulite, prin piete, amanuntit voi cauta pe dragul sufletului meu. L-am cautat, nu l-am mai aflat.
3. Intalnitu-m-am cu paznicii, cei ce targul strajuiesc; „N-ati vazut, zic eu, pe dragul sufletului meu?”
4. Dar abia m-am despartit de ei si iata, eu l-am gasit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci si nu l-am mai lasat, pana nu l-am dus la mama mea, pana nu l-am dus in casa ei.
5. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea, pana nu-i va fi ei voia!
6. Cine este aceea care se ridica din pustiu, ca un stalp de fum, par-c-ar arde smirna si tamaie, par-c-ar arde miresme iscusit gatite?
7. Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, inconjurata de saizeci de voinici, viteji falnici din Israel.
8. Toti sunt inarmati, la razboi deprinsi. Fiecare poarta sabie la sold, pentru orice intamplare si frica de noapte.
9. Regele Solomon si-a facut tron de nunta din lemn de cedru din Liban.
10. Stalpii lui sunt de argint, peretii de aur curat, patul e de purpura, iar acoperisul este de scumpe alesaturi; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
11. Iesiti, fetele Sionului, priviti pe Solomon incoronat, cum a lui maica l-a incununat, in ziua sarbatoririi nuntii lui, in ziua bucuriei inimii lui!
CAPITOLUL 4
Frumusetea miresei.
ie casa de arme: mii de scuturi atarna acolo si tot scuturi de viteji.Frumusetea miresei.
l. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, cit de frumoasa esti! Ochi de porumbita ai, umbriri de negrele-ti sprancene, parul tau turma de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara.
2. Dintii tai par turma de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
3. Cordelute purpurii sunt ale tale buze si gura ta-i incantatoare. Doua jumatati de rodii par obrajii tai sub valul tau cel straveziu.
4. Gatul tau e turnul lui David, menit sa f
2. Dintii tai par turma de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
3. Cordelute purpurii sunt ale tale buze si gura ta-i incantatoare. Doua jumatati de rodii par obrajii tai sub valul tau cel straveziu.
4. Gatul tau e turnul lui David, menit sa f
5. Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, doi iezi care pasc printre crini.
6. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colina de mirt, voi veni la tine, munte de tamaie.
7. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, si fara nici o pata.
8. Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degraba coboara din Amana, din Senir si din Hermon, din culcusul leilor si din munti cu leoparzi!
9. Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta si cu colanu-ti de la san.
10. Cat de dulce, cand dezmierzi, esti tu sora mea mireasa; si mai dulce decat vinul este mangaierea ta. si mireasma ta placuta este mai presus de orice mir.
11. Ale tale buze miere izvorasc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul imbracamintei tale e mireasma de Liban.
12. Esti gradina incuiata, sora mea, mireasa mea, fantana acoperita si izvor pecetluit.
13. Vlastarele tale cladesc un paradis de rodii cu fructe dulci si minunate, avand pe margini arbusti care revarsa miresme:
14. Nard, sofran si scortisoara cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tamaie lacrimeaza, cu mirt si cu aloe si cu arbusti mirositori.
15. In gradina-i o fantana, un izvor de apa vie si paraie din Libar.
16. Scoala vant de miazanoapte, vino vant de miazazi, suflati prin gradina mea si miresmele-i starniti; iar iubitul meu sa vina, in gradina sa sa intre si din roadele ei scumpe sa culeaga, sa manance.
6. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colina de mirt, voi veni la tine, munte de tamaie.
7. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, si fara nici o pata.
8. Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degraba coboara din Amana, din Senir si din Hermon, din culcusul leilor si din munti cu leoparzi!
9. Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta si cu colanu-ti de la san.
10. Cat de dulce, cand dezmierzi, esti tu sora mea mireasa; si mai dulce decat vinul este mangaierea ta. si mireasma ta placuta este mai presus de orice mir.
11. Ale tale buze miere izvorasc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul imbracamintei tale e mireasma de Liban.
12. Esti gradina incuiata, sora mea, mireasa mea, fantana acoperita si izvor pecetluit.
13. Vlastarele tale cladesc un paradis de rodii cu fructe dulci si minunate, avand pe margini arbusti care revarsa miresme:
14. Nard, sofran si scortisoara cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tamaie lacrimeaza, cu mirt si cu aloe si cu arbusti mirositori.
15. In gradina-i o fantana, un izvor de apa vie si paraie din Libar.
16. Scoala vant de miazanoapte, vino vant de miazazi, suflati prin gradina mea si miresmele-i starniti; iar iubitul meu sa vina, in gradina sa sa intre si din roadele ei scumpe sa culeaga, sa manance.
CAPITOLUL 5
Frumusetea mirelui
porumbita mea, curata mea, capul imi este plin de roua si parul ud de vlaga noptii.Frumusetea mirelui
1. Venit-am in gradina mea, sora mea, mireasa mea! Strans-am miruri aromate, miere am mancat din faguri, vin si lapte am baut. Mancati si beti, prieteni, fiti beti de dragoste, iubitii mei!
2. De dormit dormeam, dar inima-mi veghea. Auzi glasul celui drag! El la usa batand zice: Deschide-mi, surioara, deschide-mi, iubita mea,
2. De dormit dormeam, dar inima-mi veghea. Auzi glasul celui drag! El la usa batand zice: Deschide-mi, surioara, deschide-mi, iubita mea,
3. Haina eu mi-am dezbracat, cum s-o-mbrac eu iar? Picioarele mi le-am spalat, cum sa le murdaresc eu iar?
4. Iubitul mana pe fereastra a intins si inima mi-a tresarit.
5. Iute sa-i deschid m-am ridicat, din mana mir mi-a picurat, mir din degete mi-a curs pe inchizatoarea usii.
6. Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi incremenise, cand cel drag mie-mi vorbise; iata eu l-am cautat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar raspuns nu mi s-a dat.
7. Intalnitu-m-au strajerii, cei ce targul strajuiesc, m-au izbit si m-au ranit si valul mi l-au luat, cei ce zidul il pazesc.
8. Fete din Ierusalim, va jur: De-ntalniti pe dragul meu, ce sa-i spuneti oare lui? Ca-s bolnava de iubire.
9. Ce are iubitul tau mai mult ca altii, o tu, cea mai frumoasa-ntre femei? Cu cit iubitul tau e mai ales ca alti iubiti, ca sa ne rogi asa cu juramant?
10. Iubitul meu e alb si rumen, si intre zeci de mii este intaiul.
11. Capul lui, aur curat; parul lui, par ondulat, negru-nchis, pana de corb.
12. Ochii lui sunt porumbei, ce in lapte trupu-si scalda, la izvor stand multumiti.
13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui, la fel cu crinii rosii, in mir mirositor sunt scaldate.
14. Braiele-i sunt drugi de aur cu topaze impodobite; pieptul lui e scut de fildes cu safire ferecat.
15. Stalpi de marmura sunt picioarele lui, pe temei de aur asezate. Infatisarea lui e ca Libanul si e maret ca cedrul.
16. Gura lui e negrait de dulce si totul este in el fermecator; iata cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iata cum este al meu mire!
4. Iubitul mana pe fereastra a intins si inima mi-a tresarit.
5. Iute sa-i deschid m-am ridicat, din mana mir mi-a picurat, mir din degete mi-a curs pe inchizatoarea usii.
6. Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi incremenise, cand cel drag mie-mi vorbise; iata eu l-am cautat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar raspuns nu mi s-a dat.
7. Intalnitu-m-au strajerii, cei ce targul strajuiesc, m-au izbit si m-au ranit si valul mi l-au luat, cei ce zidul il pazesc.
8. Fete din Ierusalim, va jur: De-ntalniti pe dragul meu, ce sa-i spuneti oare lui? Ca-s bolnava de iubire.
9. Ce are iubitul tau mai mult ca altii, o tu, cea mai frumoasa-ntre femei? Cu cit iubitul tau e mai ales ca alti iubiti, ca sa ne rogi asa cu juramant?
10. Iubitul meu e alb si rumen, si intre zeci de mii este intaiul.
11. Capul lui, aur curat; parul lui, par ondulat, negru-nchis, pana de corb.
12. Ochii lui sunt porumbei, ce in lapte trupu-si scalda, la izvor stand multumiti.
13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui, la fel cu crinii rosii, in mir mirositor sunt scaldate.
14. Braiele-i sunt drugi de aur cu topaze impodobite; pieptul lui e scut de fildes cu safire ferecat.
15. Stalpi de marmura sunt picioarele lui, pe temei de aur asezate. Infatisarea lui e ca Libanul si e maret ca cedrul.
16. Gura lui e negrait de dulce si totul este in el fermecator; iata cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iata cum este al meu mire!
CAPITOLUL 6
Iarasi se lauda frumusetea miresei.
3. Eu a iubitului meu sunt si el este al meu, el printre crini isi paste iezii.Iarasi se lauda frumusetea miresei.
l. Unde s-a dus iubitul tau, cea mai frumoasa-ntre femei? Unde-a plecat al tau iubit, ca sa-l cutam si noi cu tine?
2. Iubitul meu in gradina lui s-a dus, in straturi d-aromate pline, sa-si pasca turma acolo si crini frumosi s-adune.
2. Iubitul meu in gradina lui s-a dus, in straturi d-aromate pline, sa-si pasca turma acolo si crini frumosi s-adune.
4. Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti ca Tirta si ca Ierusalimul draga, dar ca si oastea in razboi temuta.
5. Intoarce-ti ochii de la mine, ca ei de tot ma scot din fire.
6. Parul tau turme de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. Dintii tai par turma de oi tunse, ce din scaldatoare ies, facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
7. Doua jumatati de rodii par obrajii tai, sub valul tau cel straveziu.
8. Solomon are saizeci de regine si optzeci de concubine, iar fecioare socoteala cine le-o mai tine!
9. Dar ea e numai una, porumbita mea, curata mea; una-i ea la a ei mama, singura nascuta in casa. Fetele cand au vazut-o, laude i-au inaltat, iar reginele si concubinele osanale i-au cantat.
10. Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea straluceste si ca luna-i de frumoasa, ca soarele-i de luminoasa si ca oastea de razboi temuta?
11. La gradina nucilor m-am dus, ca sa vad verdeata vaii, daca a dat vita de vie si daca merii au inflorit.
12. Si nu stiu cum s-a petrecut, ca a mea inima m-a dus la ostirea de razboi a viteazului meu neam.
5. Intoarce-ti ochii de la mine, ca ei de tot ma scot din fire.
6. Parul tau turme de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. Dintii tai par turma de oi tunse, ce din scaldatoare ies, facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
7. Doua jumatati de rodii par obrajii tai, sub valul tau cel straveziu.
8. Solomon are saizeci de regine si optzeci de concubine, iar fecioare socoteala cine le-o mai tine!
9. Dar ea e numai una, porumbita mea, curata mea; una-i ea la a ei mama, singura nascuta in casa. Fetele cand au vazut-o, laude i-au inaltat, iar reginele si concubinele osanale i-au cantat.
10. Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea straluceste si ca luna-i de frumoasa, ca soarele-i de luminoasa si ca oastea de razboi temuta?
11. La gradina nucilor m-am dus, ca sa vad verdeata vaii, daca a dat vita de vie si daca merii au inflorit.
12. Si nu stiu cum s-a petrecut, ca a mea inima m-a dus la ostirea de razboi a viteazului meu neam.
CAPITOLUL 7
Frumusetea Sulamitei.
in Liban, ce priveste spre Damasc.Frumusetea Sulamitei.
1. Intoarce-te, Sulamita! Intoarce-te, fata sa Zi-o privim! Ce priviti la Sulamita, ca la hora din Mahanaim?
2. Cat de frumoase sunt, domnita, picioarele tale in sandale! Rotunda-i coapsa ta, ca un colan, de mester iscusit lucrat.
3. Sanul tau e cupa rotunjita, pururea de vin tamaios plina; trupul tau e snop de grau, incins frumos cu crini din camp.
4. Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, par doi pui gemeni ai unei gazele.
5. Gatul tau e stalp de fildes; ochii tai sunt parca iezerele din Hesbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tau este ca turnul d
2. Cat de frumoase sunt, domnita, picioarele tale in sandale! Rotunda-i coapsa ta, ca un colan, de mester iscusit lucrat.
3. Sanul tau e cupa rotunjita, pururea de vin tamaios plina; trupul tau e snop de grau, incins frumos cu crini din camp.
4. Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, par doi pui gemeni ai unei gazele.
5. Gatul tau e stalp de fildes; ochii tai sunt parca iezerele din Hesbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tau este ca turnul d
6. Capul tau este maret cum e Carmelul, iar parul Ii-e de purpura; cu ale lui mandre suvite tii un rege in robie.
7. Cat de frumoasa esti si atragatoare, prin dragalasia ta, iubito!
8. Ca finicul esti de zvelta si sanii tai par struguri atarnati in vie.
9. In finic eu m-as sui - ziceam eu - si de-ale lui crengi m-as apuca, sanii tai mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
10. Sarutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belsug spre-al tau iubit, ale lui buze-nflacarate potolind.
11. Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu il poarta.
12. Hai, iubitul meu, la camp, hai la tara sa petrecem!
13. Maine hai la vie sa vedem daca a dat vila de vie, merii de-au inmugurit, de-s aproape de-nflorit. Si acolo iti voi da dezmierdarile mele.
14. Mandragorele miresme varsa si la noi acasa sunt multe fructe vechi si noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am pastrat.
7. Cat de frumoasa esti si atragatoare, prin dragalasia ta, iubito!
8. Ca finicul esti de zvelta si sanii tai par struguri atarnati in vie.
9. In finic eu m-as sui - ziceam eu - si de-ale lui crengi m-as apuca, sanii tai mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
10. Sarutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belsug spre-al tau iubit, ale lui buze-nflacarate potolind.
11. Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu il poarta.
12. Hai, iubitul meu, la camp, hai la tara sa petrecem!
13. Maine hai la vie sa vedem daca a dat vila de vie, merii de-au inmugurit, de-s aproape de-nflorit. Si acolo iti voi da dezmierdarile mele.
14. Mandragorele miresme varsa si la noi acasa sunt multe fructe vechi si noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am pastrat.
CAPITOLUL 8
Dragostea cea desavarsita
acela.Dragostea cea desavarsita
1. O, de mi-ai fi fost tu fratele meu si sa fi supt la sinul mamei mele, atunci pe ulita de te-ntalneam, cu drag, prelung te sarutam si nimeni nu-ndraznea osandei sa ma dea.
2. Te-as fi luat si-n casa mamei te-as fi dus, in casa celei ce m-a nascut; tu graiuri dulci mi-ai fi spus si eu cu drag ti-as fi dat vin bun si must de rodii.
3. Stanga sa este sub capul meu si cu dreapta-i ma cuprinde.
4. Fete din Ierusalim, va jur pe cerboaicele si gazele din camp, nu treziti pe draga mea pana nu-i va fi ei voia!
5. Cine se inalta din pustiu, sprijinita de-al sau drag? Sub marul acesta am trezit iubirea ta, aici unde te-a nascut si ti-a dat lumina zilei mama ta.
6. Ca pecete pe sanul tau ma poarta, poarta-ma pe mana ta ca pe o bratara! Ca iubirea ca moartea e de tare si ca iadul de grozava este gelozia. Sagetile ei sunt sageti de foc si flacara ei ca fulgerul din cer.
7. Marea nu poate stinge dragostea, nici raurile s-o potoleasca; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispret ar fi respins
8. Avem o mica surioara, care sani nu are inca. Ce-am face cu sora noastra, cand ea ar fi petita?2. Te-as fi luat si-n casa mamei te-as fi dus, in casa celei ce m-a nascut; tu graiuri dulci mi-ai fi spus si eu cu drag ti-as fi dat vin bun si must de rodii.
3. Stanga sa este sub capul meu si cu dreapta-i ma cuprinde.
4. Fete din Ierusalim, va jur pe cerboaicele si gazele din camp, nu treziti pe draga mea pana nu-i va fi ei voia!
5. Cine se inalta din pustiu, sprijinita de-al sau drag? Sub marul acesta am trezit iubirea ta, aici unde te-a nascut si ti-a dat lumina zilei mama ta.
6. Ca pecete pe sanul tau ma poarta, poarta-ma pe mana ta ca pe o bratara! Ca iubirea ca moartea e de tare si ca iadul de grozava este gelozia. Sagetile ei sunt sageti de foc si flacara ei ca fulgerul din cer.
7. Marea nu poate stinge dragostea, nici raurile s-o potoleasca; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispret ar fi respins
9. Zid de piatra de-ar fi ea, coroana de argint i-am face; iar usa dac-ar fi, cu lemn de cedru am captusi-o.
10. Zid sunt eu acum si sanii mei sunt turnuri; drept aceea in ochii lui eu am aflat pacea.
11. Solomon avea o vie pe coasta Baal-Hamon; el a dat via lucratorilor, s-o lucreze si sa-i dea fiecare la rod o mie de sicli de argint.
12. Via mea este la mine acasa; mia de sicli sa fie a ta, Solomoane, si doua sute numai pentru cei ce pazesc roadele ei!
13. O, tu, ce in gradini salasluiesti, prietenii vor sa-ti asculte glasul; fa-ma sa-l aud si eu cu ei!
14. Fugi degrab, iubitul meu, sprinten ca o caprioara fii, fii ca puiul cel de cerb, peste muntii cei imbalsamati!
luni, 22 august 2011
Foamea emotionala
Evenimentele externe (de exemplu, critica sefului, traficul, etc) si cele interne (gandurile, emotiile) determina modul in care ne comportam la un moment dat in legatura cu alimentatia noastra (de pilda, supraalimentarea la sfarsitul zilei). De asemenea, in mod frecvent reactionam la aceste noi evenimente (cum sunt supraalimentarea si nerespectarea dietei). Apar ganduri si emotii negative care nu ne motiveaza sa revenim la un program alimentar sanatos, ci, din contra, submineaza eforturile noastre de a manca organizat si de a scadea in greutate. De multe ori, starile emotionale negative precum cele de furie, vinovatie, tristete, singuratate, nemultumire, stres, cresc probabilitatea consumului excesiv de alimente sau a consumului de alimente in absenta foamei.
Cu totii mancam mai mult decat avem nevoie din cand in cand, dar cand mananci constant pe fond emotional s-ar putea sa ai o problema care te va afecta atat fizic cat si psihic.
De obicei, sentimentele negative sunt cele care te determina sa mananci in exces, cautand in hrana o placere, pentru a compensa. Insa se intampla de multe ori sa faci asta si atunci cand simti fericire sau entuziasm.
De asemenea, un alt sentiment care induce mancatul emotional este nevoia de recompensa; mai ales daca ai un program incarcat de mult timp - mergi si la serviciu, ai grija si de copil si indeplinesti si toate sarcinile legate de gospodarie - simti nevoia de a te recompensa cu mancare.
Gandeste-te inainte sa mananci
Inainte sa te intinzi spre o punga de chipsuri opreste-te cateva minute si pune-ti urmatoarele intrebari:
1. Chiar imi este foame? Fa-ti o evaluare de la 1-5, cu 1 fiind foarte infometat si 5 cu stomacul plin. Daca esti la 4-5 inchide usa de la dulapul cu snacksuri.
2. Am baut destul? Adeseori confundam setea cu foamea. Inainte sa mananci punga aia cu bomboane, bea o cana de apa sau ceai si asteapta 20 de minute pentru a-ti reevalua starea de foame.
Trucuri care-ti taie pofta de mancare
De obicei, sentimentele negative sunt cele care te determina sa mananci in exces, cautand in hrana o placere, pentru a compensa. Insa se intampla de multe ori sa faci asta si atunci cand simti fericire sau entuziasm.
De asemenea, un alt sentiment care induce mancatul emotional este nevoia de recompensa; mai ales daca ai un program incarcat de mult timp - mergi si la serviciu, ai grija si de copil si indeplinesti si toate sarcinile legate de gospodarie - simti nevoia de a te recompensa cu mancare.
O definitie simpla a mancatului emotional ar fi: "consumul de alimente pentru alte motive decat foamea". Pofta de mancare sau de rontaire este declansata de o emotie si nu de un simptom fizic al foamei.
Diferente intre mancatul emotional si foamea fizica
1. Foamea emotionala apare brusc, foamea fizica se instaleaza treptat.
2. Cand mananci pentru a umple un gol, care nu este provocat de lipsa mancarii, ai pofta de un aliment specific, cum ar fi pizza sau inghetata, si numai acel aliment iti va satisface nevoia. Cand mananci pentru ca iti e foame, esti deschis la optiuni.
3. Foamea emotionala simte ca aceasta trebuie sa se asigure instantaneu cu alimentele pe care le astepta cu nerabdare; foame fizica poate astepta.
4. Chiar si cand esti plin, daca mananci pentru a satisface o nevoie emotionala simti ca inca mai intra si nu te opresi. In schimb, cand mananci pentru ca iti este foame, senzatia de saturatie te va face sa te opresti la timp.
5. Mancatul emotional poate lasa in urma sentimente de vinovatie, in timp ce foamea fizica lasa in urma satisfactie si un sentiment general de bine.
Cu totii mancam mai mult decat avem nevoie din cand in cand, dar cand mananci constant pe fond emotional s-ar putea sa ai o problema care te va afecta atat fizic cat si psihic.
De obicei, sentimentele negative sunt cele care te determina sa mananci in exces, cautand in hrana o placere, pentru a compensa. Insa se intampla de multe ori sa faci asta si atunci cand simti fericire sau entuziasm.
De asemenea, un alt sentiment care induce mancatul emotional este nevoia de recompensa; mai ales daca ai un program incarcat de mult timp - mergi si la serviciu, ai grija si de copil si indeplinesti si toate sarcinile legate de gospodarie - simti nevoia de a te recompensa cu mancare.
Gandeste-te inainte sa mananci
Inainte sa te intinzi spre o punga de chipsuri opreste-te cateva minute si pune-ti urmatoarele intrebari:
1. Chiar imi este foame? Fa-ti o evaluare de la 1-5, cu 1 fiind foarte infometat si 5 cu stomacul plin. Daca esti la 4-5 inchide usa de la dulapul cu snacksuri.
2. Am baut destul? Adeseori confundam setea cu foamea. Inainte sa mananci punga aia cu bomboane, bea o cana de apa sau ceai si asteapta 20 de minute pentru a-ti reevalua starea de foame.
Trucuri care-ti taie pofta de mancare
De obicei, sentimentele negative sunt cele care te determina sa mananci in exces, cautand in hrana o placere, pentru a compensa. Insa se intampla de multe ori sa faci asta si atunci cand simti fericire sau entuziasm.
De asemenea, un alt sentiment care induce mancatul emotional este nevoia de recompensa; mai ales daca ai un program incarcat de mult timp - mergi si la serviciu, ai grija si de copil si indeplinesti si toate sarcinile legate de gospodarie - simti nevoia de a te recompensa cu mancare.
|
O definitie simpla a mancatului emotional ar fi: "consumul de alimente pentru alte motive decat foamea". Pofta de mancare sau de rontaire este declansata de o emotie si nu de un simptom fizic al foamei.
Diferente intre mancatul emotional si foamea fizica
1. Foamea emotionala apare brusc, foamea fizica se instaleaza treptat.
2. Cand mananci pentru a umple un gol, care nu este provocat de lipsa mancarii, ai pofta de un aliment specific, cum ar fi pizza sau inghetata, si numai acel aliment iti va satisface nevoia. Cand mananci pentru ca iti e foame, esti deschis la optiuni.
3. Foamea emotionala simte ca aceasta trebuie sa se asigure instantaneu cu alimentele pe care le astepta cu nerabdare; foame fizica poate astepta.
4. Chiar si cand esti plin, daca mananci pentru a satisface o nevoie emotionala simti ca inca mai intra si nu te opresi. In schimb, cand mananci pentru ca iti este foame, senzatia de saturatie te va face sa te opresti la timp.
5. Mancatul emotional poate lasa in urma sentimente de vinovatie, in timp ce foamea fizica lasa in urma satisfactie si un sentiment general de bine.
Mancaruri care alina disconfortul psihic
Cand foamea emotionala iti da tarcoale, una dintre caracteristicile sale distinctive este axarea pe un anumit produs alimentar, care este probabil alimentul care te alina psihic.
Aceste alimente pentru confortul psihic sunt consumate pentru a obtine sau a mentine un sentiment si sunt adesea asociate, in mod eronat, cu starile negative. Intr-adevar, oamenii le consuma cand sunt deprimati, tristi, suparati etc, dar e destul de interesant ca tot ele intretin si starile pozitive: bucuria, fericirea, multumirea etc.
Inghetata este prima pe lista alimentelor care alina disconfortul psihic. Dupa inghetata, produsele alimentare se impart pe sexe: femeile apeleaza la ciocolata si pajituri, barbatii la pizza, friptura, si mancarea semipreparata.
Tipurile de alimente care alina o emotie variaza in functie de starea oamenilor. Cei fericiti prefera alimente cum ar fi pizza sau friptura (32 %), iar cei tristi se agata de inghetata si prajituri (39%) . Plictisitii apeleaza cu incredere la o punga de chipsuri, seminte sau popcorn.
Cand foamea emotionala iti da tarcoale, una dintre caracteristicile sale distinctive este axarea pe un anumit produs alimentar, care este probabil alimentul care te alina psihic.
Aceste alimente pentru confortul psihic sunt consumate pentru a obtine sau a mentine un sentiment si sunt adesea asociate, in mod eronat, cu starile negative. Intr-adevar, oamenii le consuma cand sunt deprimati, tristi, suparati etc, dar e destul de interesant ca tot ele intretin si starile pozitive: bucuria, fericirea, multumirea etc.
Inghetata este prima pe lista alimentelor care alina disconfortul psihic. Dupa inghetata, produsele alimentare se impart pe sexe: femeile apeleaza la ciocolata si pajituri, barbatii la pizza, friptura, si mancarea semipreparata.
Tipurile de alimente care alina o emotie variaza in functie de starea oamenilor. Cei fericiti prefera alimente cum ar fi pizza sau friptura (32 %), iar cei tristi se agata de inghetata si prajituri (39%) . Plictisitii apeleaza cu incredere la o punga de chipsuri, seminte sau popcorn.
sâmbătă, 13 august 2011
Bunul simt
"Cunoaste TOTUL si pastreaza doar ceea ce va este de trebuinta"
...Bunul simţ, măsură şi echilibru, se regăseşte într-un cod nescris al bunei cuviinţe pe care-l descoperim în înţelepciunea tuturor popoarelor din timpuri îndepărtate...
Descartes considerându-l „lucrul cel mai drept împărţit în lume” (să fi fost bunul simţ atât de răspândit în acele vremuri, sau mai mult, să se fi găsit în aceeaşi măsură la fiecare?), aşa cum ne uităm noi astăzi la el, plin de încărcătură morală, constituie o valoroasă calitate umană care, în mod cert, nu este împărţită în mod egal.
...Bunul simţ, măsură şi echilibru, se regăseşte într-un cod nescris al bunei cuviinţe pe care-l descoperim în înţelepciunea tuturor popoarelor din timpuri îndepărtate...
Descartes considerându-l „lucrul cel mai drept împărţit în lume” (să fi fost bunul simţ atât de răspândit în acele vremuri, sau mai mult, să se fi găsit în aceeaşi măsură la fiecare?), aşa cum ne uităm noi astăzi la el, plin de încărcătură morală, constituie o valoroasă calitate umană care, în mod cert, nu este împărţită în mod egal.
Bunul simt, un ansamblu de idei despre lume, viaţă şi om, având ca izvor tradiţia populară şi cuprinzând elemente ale gândirii ştiinţifice. Noi însă, cei mulţi şi neavizaţi, ne-am obişnuit să-l privim drept o măsură a bunei creşteri, a bunei cuviinţe, a respectului pentru cei din jur.
SIMȚ ~uri n. 1) Însușire a organismului viu de a recepționa și de a prelucra excitanți externi sau interni sub formă de senzații conștiente. ◊ Organe de ~ organe care recepționează excitațiile din mediul exterior și interior.
2) Capacitate de a înțelege, de a prelucra real un lucru. ~ul responsabilității. ~ul măsurii. ~ul umorului. ◊ ~ practic priceperea de a rezolva chestiuni practice. /v. a simți
SIMȚÍ, simt,. 1. Tranz. A avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate. ♦ Refl. A-și da seama de propria stare fizică. 2. Tranz. A băga de seamă, a prinde de veste, a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia, mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății. ♦ (Despre animale) A adulmeca. 3. Tranz. A-și da seama, a fi conștient, a înțelege, a bănui o acțiune, o situație etc., bazându-se atât pe informații și elemente logice, cât și pe intuiție, instinct sau legături afective cu altă persoană. ♦ Refl. A fi conștient de o însușire, de o dispoziție sau de o stare proprie. ◊ Expr. A se simți în stare (de ceva sau să facă ceva) = a se ști, a se socoti, a se crede capabil (de ceva sau să facă ceva). 4. Refl. A avea, a da dovadă de bun-simț; a fi un om simțit (2). 5. Tranz. A fi cuprins de o stare afectivă, a încerca un sentiment, o emoție etc.; a fi mișcat, impresionat, tulburat de ceva. ◊ Expr. A simți lipsa (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauză că cineva sau ceva lipsește. A simți nevoia să... = a dori să... ♦ A avea impresia că..., a încerca sentimentul că... ◊ Expr. (Refl.) A se simți la (sau în) largul lui sau (ca) acasă (la el) = a încerca un sentiment plăcut, a avea impresia că se află într-un mediu familiar, înconjurat de lucruri sau de oameni cunoscuți; a fi familiarizat cu ceva; a nu fi stânjenit sau jenat de nimic; a se simți bine. ♦ Refl. (Înv.) A se resimți de pe urma efectelor produse de un factor extern, de o situatie
Găsim reale lecţii de educaţie, norme de comportament, reguli şi legi de căpătâi pentru acest cod atât de necesar lor pe care-l puteau aplica singuri, fără intervenţia judecătorilor nedrepţi şi corupţi în încercarea de a schimba lucrurile, de a învinge tarele societăţii.
Găsim reale lecţii de educaţie, norme de comportament, reguli şi legi de căpătâi pentru acest cod atât de necesar lor pe care-l puteau aplica singuri, fără intervenţia judecătorilor nedrepţi şi corupţi în încercarea de a schimba lucrurile, de a învinge tarele societăţii.
Bunul simţ ţine mai degrabă de o nobleţe a spiritului şi a inimii.
După bogăţia şi varietatea acestor creaţii colective şi anonime, noi, românii, ar trebui să fim un etalon al bunului simţ. Proverbele şi zicătorile noastre sunt edificatoare în acest sens. Grăiri pline de tâlc, ele comprimă în nenumărate nuanţe codul etic al poporului român amendând minciuna, lăcomia, hoţia, corupţia, avariţia, înşelătoria, impoliteţea şi câte, Doamne, s-ar mai putea înşira, toate avându-şi rădăcinile în lipsa bunului simţ, dar arătând şi preţuirea cuvenită adevăratelor virtuţi, cu aceleaşi rădăcini, bunul simţ. Valoarea lor stă în faptul că sunt nişte concluzii ale vieţii sociale perfect valabile şi acum şi multă vreme de acum înainte. „A da cinstea pe ruşine”, „A nu-ţi cunoaşte lungul nasului”, „A uita de unde ai plecat”, „A sta în banca ta”,"Buna ziua caciula ca stapanul n-are gura" „A fi domn e o-ntâmplare, a fi om e lucru mare”, „A te întinde cât ţi-e plapuma”,
„A vedea paiul din ochii altuia” sunt doar câteva adevăruri care se rostesc şi astăzi cu năduf, cu sarcasm, cu durere şi dezamăgire, cu satisfacţie, în toate mediile.
"Panza vietii noastre este tesuta din bine si din rau laolalta: virtutile s-ar preschimba in trufie de nu le-ar biciui erorile, iar viciile in disperare de n-ar fi mangaiate de VIRTUTI." WILLIAM SHAKESPEARE
"Paşii bunului simţ formează drumul sincerităţii".(MIHAI ENACHI)
"Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea".(PUBLILIUS SYRUS din Sentinte)
"Suferinţa îi redă prostului bunul simţ".(citat din HESIOD)
"Bunul simţ este bazat numai pe o mică parte din elementele universului".(citat din IAN J.DAVENPORT)
"Să nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar dacă am spus-o chiar eu, dacă nu este în acord cu propria ta gândire şi cu propriul tău bun simţ".(citat din BUDDHA)
- "Ipocrizia este zidul care separă politeţea de bun simţ".
"Este de o mie de ori mai bine să ai bun simţ fără educaţie decât să ai educaţie fără bun simţ".(Robert Ingersoll)
"Bunul simţ este o colecţie de prejudecăţi dobândite"(Albert Einstein)
"Bunul simţ este un instinct al adevărului".(Max Jacob)
- "Bunul simţ este însuşirea, puterea de a judeca bine şi de a distinge ce-i adevărat de ce este fals".
- Bunul simt inseamna sa poti selecta si pune in practica cu justa masura, un comportament care sa dea fiecaruia ceea ce merita. Starea de bun simt este o stare de empatie la nivel afectiv. Poate fi exprimata si prin zicala "Ce tie nu-ti place, altuia nu face" . Cu ajutorul bunului simt, reusesti sa-i simti pe cei cu care intri in contact si pe tine insuti , astfel incat sa te comporti fara a (te) rani si fara a face sa sufere, stii cum sa ajuti simtind starea sufleteasca a celorlalti. "Bunul simţ înseamnă talentul de a vedea lucrurile aşa cum sunt şi de a face lucrurile aşa cum ar trebui făcute".
Geneza spune că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Ioan din Damasc scrie: 'Exprimarea după chipul indică raţiunea şi libertatea, în timp ce exprimarea după asemănarea indică îndumnezeirea prin virtute.’ Toate virtuţile omului sunt atribuite lui Dumnezeu. Ele sunt caracteristicile divine care trebuie să fie regăsite în toate persoanele omeneşti prin darul lui Dumnezeu în creaţie şi mântuire prin Hristos. Dobândirea virtuţilor este redobândirea asemănării cu Dumnezeu. Asemănarea depinde de alegerea morală, de ‘virtute. Virtuţile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început, ci un obiectiv la care trebuie să ajungă, ceva ce poate fi obţinut în diverse trepte prin Harul lui Dumnezeu.
Virtuţile sunt
- Dreptatea(onestitatea)
- Hărnicia "Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu nimic".definiţie de Socrate "Virtute: să faci bine, din viciu".definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme "Virtutea e absenţa exceselor".definiţie de Andrei Pleşu în Minima moralia "Virtutea este calea unei medii intre doua excese" Aristotel "Bunul simt este suma echilibrata (in armonie) a tuturor simturilor (intuitie, vaz, auz , pipait, gust, miros)". (Marlena) Valorile educaţiei pentru cetăţenie democratică
– Independenţa în gândire; respectul pentru argumentul raţional; respectarea legii ; Flexibilitate şi adaptare la schimbare, responsabilitate socială şi morală
Abonați-vă la:
Postări (Atom)