"Aristotel enumerâd diverse virtuţi: dreptatea, curajul,
cumpătarea, magnanimitatea, magniticenţa, liberalitatea,
blândeţea, înţelepciunea practică.
Definiţiile plăcerii, plăcutului şi neplăcutului . Plăceri conforme cu natura noastra.
Placeri corporale şi intelectuale . Placeri intelecmale datorate imagina/
iei şi memoriei . Alte plăceri intelectuale şi morale.
Plăcerea este definită ca o mişcare a sufletului
care tinde spre starea naturală. Durerea este mişcarea contrarie şi reprezinti!
tot ceea ce nu este conform cu natura noastră. Necesitatea şi constrângerea
nu cauzează durere, pe care, de altfel, deprinderea o poate atenua.
Noi încercăm plăcere în a ne satisface plăcerile, dintre care unele sunt iraţionale
şi instinctive, iar altele raţionale şi consecutive unei persuasiuni.
Şi plăcerea
este un bun; căci toute fiinţele însutleţite o râvnesc, prin n<Jtura lor. De
aceea, şi lucrurile plăcute şi cele frumoase trebuie .ă fie bunuri; într-adevăr,
primele sunt producătoare de plăcere, iar dintre lucrurile frumoa<;e,
unele sunt plăcute, iar altele sunt dezirabile în ek i pentru ele însele.
Pentru a le enumera unul dite unul, bunurile sunt în mod necesur ur- 10
mătoarelc. Fericirea: căci ea este un bun preferabil pentru el însui. precum
i autarhic, şi tocmai în vederea lui preferăm noi multe <:1lte lucruri
Dreptatea, curajul, cumpătarea, m:tgnanimitateaHI , magniticen!<IH2 i celelalte
dispoziţii stabile de aceM fel: căci acestea sunt virtuţile ullctuluiH.l_
Apoi , sănătatea, frumuseţea i calităţile de acest gen: dci ele sunt virtuţile
corpului şi pot produce numeroase bunuri , aa cum, sănăta!ei!, de 15
exemplu, este producătoarea i a plăcerii .i a vieţii, drept care .i este considerată
a fi cel m;1i mare bun, fiinddl este cauza a două dintre bunurile
cele mai apreciate de cei mulţi, i anume plăcerea şi vi1.1ţa. Bogă!ia: căci
ea este virtutea proprietiiţii . de :1semenea, producătoare de multe bunuri.
Prietenul i prietcnÎ;J: dicî prietenul este de dorit pentru el însui
şi, de asemenea, cap1.1bil de a produce numeroase bunuri. On(1area, faima:
căci ele sunt plikute şi capabile de a produce multe bunuri, şi tot ele au 20
drept consecinţe, cel mui aJcse:1, posesia altor bunuri, pentru care oamenii
sunt onomţi. Facultatea de a vorbi, facultatea de a acţiona: căci toate
facultăţi le de acest fel sunt produc:ltoare de bunuri . În plu., înzestrarea
naturulă, memoria, uurin(a de a învo1ţa, sagacitatea, .i to;1te calită(ile de
acest gen: căci aceste facultiiti sunt producătoare de bunuri. Similar, toate 25
ştiinţele toate artele. Şi, de aemenea, însă::;i viaţ<1: dici, chiar dacă nici
un alt bun nu ar putea fi consecinţa acesteia, viaţa este de dorit pentru
eu însăi. In sfâr::;it, dreptatea: căci este un lucru util în comunitate."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu