Tipul SCHIZO

În limba greacă „schizo” înseamnă „rupt” (adică separat de lume afectivă, în altă lume, fara conexiuni cu lumea). 

Caracteristicile:

1. Lipsa de căldură sufletească, de sensibilitate, lipsă de empatie

Este rece, distant, detasat, nepasator, inchis. Raspunsul emotional la evenimente importante precum pierderea, esecul, respingerea violenta sau succesul este foarte modest, ca si cum aceste lucruri care i se intampla lui sau celor apropiati nu ar conta. Termenul tehnic este rezonanță afectivă redusă, sau.. lipsă de sensibilitate, de empatie.

 Este indiferent la evaluare, fie ea pozitiva (lauda) sau negativa (critica). Unii naivi ar putea crede ca asa este un intelept. Nicidecum! Un om intelept se bucura sau este ranit, adica sufletul lui raspunde la stimulii din mediu, adesea in forme variate si creative. Diferenta este ca el e capabil sa-si asume responsabilitatea pentru experienta lui si sa o contina. Un om intelept plange atunci cand pierde pe cineva drag. Un schizoid ascunde sub detasarea prost inteleasa a intelepciunii incapacitatea lui de a vibra emotional. Ii vine foarte greu sa fie tandru, iubitor, apropiat sau furios. Uneori te intrebi daca are suflet (dar nu in sensul psihopatului antisocial, capabil sa omoare pe cineva fara sa simta nimic).

2. Sociofobie

Nu-i plac oamenii, ii evita, fuge de ei, refuza sa stabileasca relatii sociale. Este deja mare lucru sa aiba o retea sociala formata din cativa indivizi. Se simte foarte bine in singuratate. La scoala este elevul sau studentul care de fiecare data ramane in coltul lui sau merge undeva departe de grup. Pur si simplu nu se simte bine in compania oamenilor si prefera sa se izoleze. Adesea nu are o relatie de parteneriat. Si pulsiunea sexuala este redusa ca intensitate (poate fi abstinent cu usurinta, spre deosebire, de exemplu, de un histrionic interesat mereu de cate o aventura). Profesiile care presupun contacte cu alti oameni sunt complet contraindicate (niciodata nu vei intalni un schizoid in PR dar e posibil sa-l vezi uneori la catedra, suferind in mod vizibil)

3. Neimplicarea

Nu este interesat de problemele celor din jur (pe care le poate totusi asculta politicos). Nu se angajeaza in proiecte care l-ar putea avantaja, pare „rupt de lume” sau „de pe alta lume”. Nu-i pasa de evenimentele prin care trece propriul lui grup social sau profesional, adesea nu e la curent cu evenimente majore produse recent .

O persoana mai mereu distanta, impasibila, solitara, neafectata de frustrari, incapabila sa guste bucuria intensa, inclinata puternic spre introspectie si reverie, evitand apropierea si contactele sociale, deconectata de la actualitate, neinteresata de propria imagine sociala si mai degraba rece din punct de vedere emotional corespunde profilului de „personalitate de tip schizoid” care, repet.  Ca orice alta vulnerabilitate de personalitate, creeaza dificultati in relatiile cu ceilalti, fara ca aceste dificultati sa fie insurmontabile. Se poate trai cu orice fel de vulnerabilitate cu conditia ca si cei din jur sa fie avizati si sa le inteleaga.

Akhtar (1987) a grupat aceste contradictii in manifestari aparente si manifestari ascunse: “Individul schizoid aparent este detasat, autosuficient, distrat, neinteresant, asexual si moral la un mod idiosincratic, in timp ce, pe ascuns, este deosebit de sensibil, cu mari nevoi emotionale, vigilent in mod acut, creativ, frecvent pervers si vulnerabil la coruptie” (p. 510).