ANXIETATEA - NEUROTISM

                   Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se includ urmatoarele forme: anxietate generalizata, fobia sociala, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise), atacul de panica,tulburarea obsesiv-compulsiva si stresul post-traumatic. 


Anxietatea (neurotism) este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz.Acuzele pacienţilor sunt de natură fizică, ei nefiind conştienţi că la baza problemelor apărute stă anxietatea Anxietatea se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice.Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, este o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.
FUNDAMENTUL ANXIETATII este INTOLERANTA INCERTITUDINII.Anxietatea reprezinta o problema foarte frecvent intalnita in viata de zi cu zi. Aproximativ 25% din populatie sufera de anxietate care ar necesita tratamentintr-o anumita perioada a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paianjen). 
                   Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte intensa si irationala, care nu este justificat prin prezenta unei situatii periculoase.
O persoana anxioasa continua sa simta o neliniste permanenta care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta unei tulburari de anxietate. Insumand cele spuse mai sus, anxietatea resimtita de o persoana este o frica foarte intensa si nejustificata de un pericol adevarat.
                                                        Caracteristica principala a acestora este sentimentul de FRICA sau/si ganduri cronice (constante), repetitive, de INGRIJORARE, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviuri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat de inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). 
Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati:
- reactii fizice – ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in respiratie, greata, lesin.
- ganduri disfunctionale – ex. „daca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc, toata lumea o sa ma creada prost” .
- comportament de evitare – o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte multe situatii. Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fizice puternice, si eventual experiente negative, plaseaza persoana intr-un cerc vicios, din care nu poate sa iasa (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrari in fata publicului, dar trebuie sa-si sustina disertatia. Se simte foarte anxios, de fapt de o saptamana intreaga, si a invatat foarte mult, ca totul sa fie perfect si sa nu dea gres, dar faptul ca inainte de prezentarea disertatiei s-a gandit de foarte multe ori ca trebuie sa fie perfecta aceasta prezentare, ca altfel profesorii or sa il creada prost, i-a provocat emotii foarte intense ceea ce evident a cauzat mici esecuri in prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greseli catastrofale si nu a mai vrut sa prezinte lucrari in fata mai multor oameni, avand ca rezultat faptul ca acum evita aceste tipuri de situatii).Anxietate generalizata. Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate sa capteze centrul atentiei ca focus al anxietatii).
Vorbim despre anxietate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.
In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
- irascibilitate si iritabilitate usoara;
- oboseala;
-insomnie;
- probleme de concentrare; (nu se simte capabil sa gandeasca)

Fobia sociala Consta in frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni. De aceea oamenilor caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce le-ar putea umili in fata publicului – de ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala incluzand comportamentul la petreceri sau/si la locul de munca. Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure, sau in cazul mai multor situatii. Aceasta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective, care, ulterior poate sa ajunga la izolare.

Fobii specifice
O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie. Frica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica.
Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare.
Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. In orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata.

Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica, care sunt mai rar intalnite. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fiediagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa 4 atacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica. 

O tulburare de anxietate poate sa conduca la izolatie sociala si la depresie clinica, poate sa altereze capacitatea persoanei de a lucra, a invata si a efectua activitati de rutina. Poate sa dauneze relatiilor cu prietenii, familia si colegii. Starea de depresie poate sa fie o boala foarte serioasa cu un risc crescut de tendinte de autodistrugere si suicid. 

Tulburarea obsesiv-compulsiva (ocd) Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. O femeie are senzatia ca sotul ei o insala fara a avea insa nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si nedorite. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul). De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesive a comportamentelor sau a gandurilor lor.

Tulburare de stres post-traumatic (ptsd)
Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent (ex. accident de masina, abuz fizic) sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abuz sexual in copilarie). Reactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifesta reactii severe, prelungite si intruzive, care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intruzive despre situatia traumatizanta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri si situatii similare. 

  Si insecuritatea materiala duce la propagarea fara precedent a acestei afectiuni, ai si alte probleme , cum ar fi relatiile tot mai tensionate dintre oameni, sugestiile de un pesimism devastator ale mass-mediei, marginalizarea valorilor morale si religioase. 

                         VINDECAREA  tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de specialitate. Tratamente efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa:
- Terapii Cognitiv Comportamentale - care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare.
- Management-ul anxietatii si tehnici de Relaxare – de ex. hipnoterapia, meditatia, exercitii de respiratie, etc. 
Anxietatile netratate pot avea efecte serioase asupra vietii persoanei precum si asupra relatiilor acesteia! 

Modalitatile de tratament natural al anxietatii:VALERIANA, SUNATOARE, OBLIGEANA.

ALIMENTATIA

Directiva principala in dieta contra anxietatii este moderatia, foarte putine alimente fiind contraindicate, dar in schimb trebuie avuta o foarte mare grija la cantitati si la felul in care acestea sunt ingerate. Iata in cele ce urmeaza cateva indemnuri care, in masura in care sunt respectate, contribuie decisiv la dobandirea mult doritului echilibru psiho-afectiv:
* Mai multe vitamine - ne referim aici mai ales la vitaminele din complexul B, care sunt foarte importante pentru sistemul nervos, ajutand intre altele la normalizarea secretiei de neurotransmitatori. Acest complex de vitamine il gasim din belsug in taratele de grau, in drojdia de bere alimentara (se gaseste sub forma de capsule), in fructele de catina.
* Mai multe minerale - un aport sporit de calciu si de magneziu nu duce la eliminarea starilor de anxietate, in schimb, la multi dintre cei tratati cu aceste minerale s-au observat imbunatatiri considerabile ale starii launtrice. Se recomanda aportul de calciu si de magneziu din surse naturale, cum ar fi apa minerala (va recomandam in mod special Apa de Valcele), coaja cerealelor integrale, germenii din cereale integrale, lactatele obtinute casnic sau prin metode ecologice.
* Fara excitanti - evitati mai ales alcoolul, care pe langa faimoasa dependenta produce, mai ales administrat repetat (chiar in doze moderate), stari de neliniste, de anxietate, care se calmeaza doar prin administrarea unor noi doze de alcool, creandu-se astfel un veritabil cerc vicios. Cofeina continuta de cafea, dar si de anumite bauturi racoritoare, este, de asemenea, responsabila de amplificarea starilor de teama si de agitatie psihica, la fel ca si nicotina din tigari. Toate aceste substante confera in momentul administrarii o stare de bine, de siguranta relativa, insa dupa ce efectul lor trece, apar adesea stari de anxietate, care vor necesita doze tot mai mari de excitante pentru a fi atenuate. Astfel se ajunge intr-o spirala a viciului, care va crea in final o stare de dependenta si de rau psihic tot mai pronuntata. Pe lista neagra a produselor care agraveaza starile anxioase si complicatiile lor se numara si aspartamul, ciclamatul, teina (din ceaiul negru), anumiti aditivi sintetici (in special pentru gust si miros) si chiar zaharul alb* Preferati legumele si fructele proaspete - acestea dezintoxica organismul, permit reglarea apetitului si a greutatii corporale si, mai presus de toate, dau in timp o stare generala de bine interior. Nu se recomanda o cura doar cu legume si fructe consumate neprelucrate termic, pe care putine persoane o pot tolera, ci introducerea acestora in alimentatie (mancaruri gatite) intr-o proportie de 30-60%.

* Mancati la timp - este foarte important pentru persoanele care sufera de anxietate sa manance regulat si la ore potrivite. Cercetatorii nutritionisti au observat ca micul dejun consumat mai devreme de ora 10 si cina servita nu mai tarziu de ora 19 imprima organismului, in special sistemului nervos, un ritm de viata mai sanatos, iar psihicului o stare de calm si de stabilitate. Aceasta, in timp ce o masa omisa, consumul de hrana la ore tarzii, alternarea foamei cu suprasaturatia de alimente agraveaza anxietatea si tulburarile emotionale in general.
* Mancati suficient - curele de slabire si infometarea voluntara sunt o idee foarte daunatoare pentru persoanele anxioase. In multe cazuri debutul sau recidiva starilor puternice de teama, a atacurilor de panica si a tulburarilor de somn au aparut pe fondul unor cure de slabire exagerate sau al oscilatiilor puternice de greutate. Daca doriti sa slabiti, cea mai buna metoda este sa mancati regulat, sa nu ciuguliti intre mese, sa va reduceti gradat portia de hrana si, cel mai important, sa va schimbati stilul de viata. Cum? Vom afla in continuare:

CURA CU LINISTE

Poate parea greu de crezut, dar gasirea linistii se poate face, cu ceva efort, chiar si in mediul nostru obisnuit. Ne referim chiar la linistea exterioara, care treptat ne va aduce si pacea interioara.

�

In contextul acestei game de afectiuni, aceasta gasire a linistii se refera la evitarea surselor de stimuli nefasti, care induc si amplifica starile de anxietate. Este de dorit evitarea, pe cat posibil, a unor stimuli cum ar fi zgomotele puternice, mai ales de frecvente joase (care induc stari de neliniste, de panica), culorile stridente, mancarurile cu gust foarte intens, mirosurile foarte puternice. Aceasta evitare a stimulilor senzoriali prea intensi este cel mai simplu aspect al curei cu liniste. Cel mai complex si totodata cel mai important demers este cel care se refera la desprinderea de sursele mediatice, responsabile de o adevarata poluare psihica. Un jurnal de stiri care prezinta vreme de o ora doar informatii despre criza, atentate, razboaie, concedieri, calamitati naturale are un efect de inducere a anxietatii extrem de puternic. La fel ca si filmele gen horror, politiste sau de actiune, ca sa nu mai vorbim de tot mai celebrele reality show-uri. Aceasta avalansa de agitatie, de pesimism sau de sugestii negative venita prin canalele mass-media are un efect dezastruos asupra caracterelor emotive, vulnerabile. Din acest motiv, este bine ca persoanele care se confrunta cu anxietatea sa renunte, macar pentru o vreme (minimum 6 luni), la televizor si la diferitele surse de poluare psihica de tip mediatic. De altfel, este bine sa evitam si statul prelungit (mai mult de 2 ore) la filme, oricat de bine selectate ar fi, sau la calculator. Atitudinea predominant pasiva din timpul vizionarii duce la un gen de mediumizare, de crestere anormala a receptivitatii la stimulii exteriori. Anumite bariere, invizibile, de protectie psihica sunt indepartate atunci cand mintea ramane prea mult timp receptiva la genul acesta de stimulare. Din fericire, exista mijloace de refacere a lor.

CURA DE TEREN

Este o terapie care se poate face in orice anotimp si care, desi necesita ceva timp, are rezultate garantate. Ce presupune ea? Sa ne reintoarcem, fie si doar pentru cateva ore, la mediul natural de viata, care - vom vedea - are resurse nebanuite de reechilibrare psihica. Concret, vom urmari ca de doua-trei ori pe saptamana sa iesim in natura, plimbandu-ne si facand chiar usoare exercitii fizice pentru a ne detensiona. Linistea padurilor, a parcurilor, a traseelor montane sau a vailor raurilor este de natura sa reduca gradat freamatul interior, temerile si starile contradictorii, fiind un adevarat elixir contra anxietatii. Pentru aceasta avem nevoie de o plimbare de macar doua ore, care sa ne ajute sa iesim din ritmul mental si emotional obisnuit, pliindu-ne psihic pe linistea si pacea mediului inconjurator. Este bine sa mergem in aceste plimbari, daca nu singuri, atunci cu un anturaj cat mai putin galagios, eventual doar cu un animal de companie. La inceput este foarte posibil ca linistea si aparenta inactivitate sa ne creeze un oarecare sentiment de disconfort, din cauza ca ne e teama sa ramanem singuri cu propriile ganduri, dar odata trecuta aceasta faza, lucrurile vor evolua spre bine spontan. Iar o completare excelenta a acestei metode este urmatoarea:

EFORTUL FIZIC

Fara indoiala, exista si sportivi de performanta care traiesc frecvent stari de anxietate. Cele mai multe dintre persoanele  care sufera de anxietate au activitati si un mod de viata care le solicita preponderent la nivel psiho-emotional, in timp ce corpul ramane cu o energie stocata si nefolosita, care se converteste deopotriva in kilograme in plus si in stari de agitatie interioara. De aceea, unul din cele mai bune anxiolitice, lipsit de reactii adverse si care nu da dependenta, este exercitiul fizic intens, facut la orele dupa amiezii sau chiar seara. Se recomanda alergarile usoare in aer liber, vreme de 15-20 de minute, exercitii de gimnastica simple (genuflexiuni, flotari etc.), facute cu fereastra deschisa, pentru a intra aerul, mersul pe bicicleta, jocuri in echipa, intr-o atmosfera relaxata (baschet, volei, fotbal etc.). Este greu de imaginat, pentru cei care nu au experimentat direct acest lucru, efectul linistitor al exercitiului fizic facut de macar 2-3 ori pe saptamana. Studiile arata ca in timpul miscarii si mai ales la cateva ore dupa, scoarta cerebrala elibereaza in organism substante numite neuro-transmitatori, care induc stari de calm, de liniste interioara, de relaxare, de multumire si chiar de usoara euforie. S-a constatat, de asemenea, ca persoanele care fac efort fizic abordeaza cu mult mai multa usurinta tehnicile de relaxare, care sunt esentiale in tratarea anxietatii si a complicatiilor sale.Exista un curent in psihoterapia moderna, venit din Statele Unite, care ne sfatuieste sa nu luptam cu anxietatea, ci sa o... folosim. Aceasta pentru ca starile puternice de teama sunt un veritabil stimulent, dur ce-i drept, pentru a schimba ceva in bine in viata noastra. Si, intr-adevar, daca pentru o persoana aflata intr-o stare de relativ echilibru, motivatia pentru a modifica ceva in bine in viata sa este foarte redusa, pentru cei care se confrunta cu stari de anxietate, aceasta transformare interioara este o necesitate de prim ordin. Ca atare, aceste persoane vor avea "combustibilul" interior, vor avea motivatia de a face eforturi sa-si imbunatateasca atitudinea, modul de a gandi si de a actiona, in ultima instanta chiar caracterul. Cum se face concret acest lucru? Cel mai simplu punandu-ne subconstientul la treaba.

AUTOSUGESTIA BENEFICA
S-a demonstrat stiintific faptul ca simplul demers de a ne repeta in gand, de mai multe ori, cu convingere un enunt pozitiv va duce in timp la o modificare in bine a modului nostru de a gandi si de a simti. De "vina" este enigmaticul subconstient, acea parte nevazuta a mintii, care stocheaza si prelucreaza toate informatiile, scotand in rastimpuri la iveala solutii, atitudini si comportamente pe care ni le insusim pe nesimtite. Pentru a combate anxietatea, vom face seara, cand subconstientul nostru este cel mai receptiv la sugestiile benefice, sedinte de auto-tratament. Ne vom alege un enunt simplu si pe care sa-l simtim potrivit pentru noi, pe care il vom repeta interior cu perseverenta, inainte de a adormi, inclusiv atunci cand observam ca somnul intarzie sa vina. De pilda, ne putem spune: "Sunt calm, din ce in ce mai calm. Respiratia mea curge calm si linistit" sau "Sunt optimist, sigur de reusita. Cu fiecare zi sunt mai increzator in mine insumi." Daca, de exemplu, starea de frica este exacerbata de un apropiat examen sau de un interviu de angajare, mentalizati cu perseverenta succesul: "Cu fiecare clipa sunt mai pregatit, mai sigur si mai bun. Voi reusi!". Alegeti-va o singura sugestie si, oricat v-ar parea de simplist sau de ilogic la inceput, repetati in gand pana cand adormiti acest enunt, cu perseverenta. La fiecare repetare, evocati pe cat posibil si emotia sugestiei alese, traiti anticipat bucuria reusitei. Este, veti vedea, un efort de vointa si de coerenta deloc usor de depus. Insa in acest fel veti obtine un control asupra propriei minti si al propriului psihic, care merita orice efort.