SALCIA-SALIX

Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie, respectiv răchită. Numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix.Salcia conţine salicina, o substanţă asemănătoare acidului acetil salicilic care se găseşte în aspirină.

Salcia este un arbore ce prefera umiditatea,  foarte apreciat in medicina naturista datorita proprietatile terapeutice extraordinare ale coajei sale (coaja trebuie recoltata in aprilie si octombrie). 

Coaja de salcie este recunoscuta pentru tratarea afectiunilor reumatice care sunt foarte diverse (in jur de 100, fara o delimitare clara).

Acidul salicilic a fost extras pentru prima data din scoarta de salcie, in 1838; ulterior a fost sintetizat pe cale chimica si s-a realizat aspirina si anti-inflamatoriile nesteroide.  In scop terapeutic se recolteaza scoarta ramurilor tinere (Salicis Cortex), in lunile martie- aprilie, frunzele si florile de tip masculin (matisorii)Actiune farmacologica: Sedativ, reechilibrant, stimuleaza formarea globulelor rosii.Indicatii terapeutice: Insomnie nervoasa, tulburari nervoase de origine sexuala, adjuvant in anemii.Compozitie:flavonozide, glicozide flavonice:salicina sau salicozida (un precursor care este transformat in intestin in saligenina, iar dupa absorbtie in acid salicilic, (motiv pentru care este considerata aspirina naturala), populozida, salicortin, rasini, oxalati, taninuri mixte, enzime, rezine, celuloza, ceara, rezine, vitamine

Organotopism: axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, genital, nervos

Actiune: analgetic, antitermic, sudorific, antiinflamator, antiseptic, antireumatic, diaforetica, sedativ, nervin, hemostatic, fluidifiant al sangelui, antiagregant plachetar, antaterosclerotic, imbunatateste circulatia periferica, cardiaca si cerebrala

Indicatii: reumatism articular, guta, spondiloza anchilozanta, inflamatii din sfera ORL, rinita, gripa, bronsita, genito-urinare,  boli cardio-vasculare, neurastenie, insomnie, status post-infarct miocardic, post-accident vascular cerebral, hemoptizii, diaree sanghinolenta, hemoragii interne, dismenoree, insomnie, anxietate, fobie; in uz extern: plagi cutanate, dureri musculare, hemoroizi, leucoree, veruci, transpiratie excesiva, degeraturi, eritem genital, rani purulente, nevralgii, stimularea circulatiei periferice

Pe langa coaja de salcie, se mai folosesc frunzele uscate de salcie.

Acestea, sub forma de pulbere ajuta la tratarea durerilor, in special migrenelor, durerilor reumatice.

De altfel, salcia ca arbore este recunoscut pentru tratarea durerii, necontand provenieta ei, ajutand, deci si in vindecarea febrei, durerilor musculare, menstruatiilor dureroase, anxietate.

Frunzele de salcie mai erau utilizate in medicina populara si  pentru tratarea frigurilor si pentru igiena orala.

Florile de salcie isi recunosc si ele rolul, mai ales in tratarea insomniilor, starilor de irascibilitate si nervozitate, tonifierea nervilor.

Tratamente naturale cu salcie:

Ceaiul de salcie, in special cel din coaja de salcie este un bun remediu pentru cei care sufera de demineralizari, reumatism, guta, eretism genital, nevralgii, raceala, insomnie (are calitati sedative), stari depresive. Acest ceai poate fi utilizat si in uz extern, sub forma de bai generale si de sezut (hemoroizi), lotiuni (rani, ulceratii) sau sub forma de gargarisme (stomatite, faringite).

Pulberea de salcie daca se ia in cantitati de doua-trei grame pe zi, poate fi un remediu excelent pentru migrene, dismenoree, angoase, anxietate etc.