Evolutia spirituala prin cunoastere si gandire profunda

        Elementele necesare unei evolutii pozitive sunt: iubirea, sinceritatea, compasiunea, rabdarea, perseverenta, generozitatea, altruismul, spiritul de sacrificiu. Iar elementele care duc la involutie sunt: ura (dar si indiferenta, pentru ca indiferenta ucide iubirea, iar nu ura), minciuna, egoismul, invidia, frica, furia. 
          Evolutia spirituala este intr-un limbaj comun  dezvoltare personala. Pentru ca dezvoltarea personala presupune o preocupare permanenta pentru o evolutie pozitiva, in sensul de crestere, de insumare, de valoare adaugata. Procesul de crestere este intotdeauna lent si are la baza un efort permanent (actiune ) de a indeparta din cale tot ceea ce poate stopa acest proces sau care poate duce chiar la o involutie si de a pastra adevaratele valori. Odata cunoscute aceste elemente (valori) putem face alegerea libera, corecta in fiecare moment. Sau putem face alegerea gresita, nimeni nu ne opreste, suntem fiinte dotate cu discernamant si binecuvantate de Dumnezeu cu liberul arbitru. Acesta este si motivul pentru care Dumnezeu nu a ascuns privirii oamenilor pomul cunoasterii binelui si raului ci doar i-a prevenit in privinta consecintelor. Orice facem noi insine spre binele nostru sufletesc si al celorlalti cu multa IUBIRE, TANDRETE, RABDARE, PERSEVERENTA se numeste numeste evolutie spirituala.  Se ştie că actuala civilizaţie existentă pe Terra s-a format de-a lungul milioanelor de ani, trecînd prin cele patru regnuri: mineral, vegetal, animal şi acum uman. Dar iată că aceasta nu este ultima etapă de parcurs. Dacă se pregăteşte spiritual, omul zilelor noastre poate trece într-o etapă mult superioară celor patru regnuri parcurse, şi anume în regnul spiritual. Pentru ca el să transceandă în această etapă superioară este necesară însă cunoaşterea si meditatia.
        A MEDITÁ ~éz 1. intranz. A gândi mult și profund (asupra unui lucru); a cugeta; a reflecta; a contempla; a chibzui, A supune unui examen amănunțit (pentru a cunoaște mai bine); a analiza atent și sub toate aspectele; a studia; a cerceta; a investiga; a analiza; a considera, a pune la cale; a urzi; a țese, A-și reprezenta în minte; a pregăti îndelung în gând; a plăsmui; a urzi; a plămădi. 
Prin metoda meditaţiei, fiinţa umană terestră, cu ajutorul inteligenţei şi al senzaţiilor trupului, se conectează unor stări vibraţionale înalte şi se pune în legătură cu sinele său superior, cu supraconştiinţa sa. Meditaţia transfigurează spiritul şi trezeşte egoul omului la starea de conştiinţă şi supraconştiinţă.
Gandirea este specifica omului.Ea este o manipulare a reprezentarilor mentale a   informatiei, o analiza (generala sau abstracta), o "digerare" a informatiei primita din mediul intern sau extern,o transformare (chiar sublimare), o activitate a psihicului.Operatiile principale ale gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, generalizarea, abstractizarea si concretizarea.

         Analiza este operatia de desfacere mentala a obiectului in partile lui componente. Analiza incepe ca activitate practica de descompunere a obiectului real si ajunge a se realiza doar pe plan mental.
Sinteza este operatia opusa analizei; consta in unirea in plan mental a partilor astfel incat rezulta intregul. Sinteza poate sa se realizeze si in planul actiunii practice.
Comparatia este operatia care consta din stabilirea deosebirilor si asemanarilor dintr-un obiect si alte obiecte. Si comparatia se poate face si pe plan real cat si pe plan mental.
        Generalizarea este operatia prin care se desprind insusirile comune ale obiectului si ale altor obiecte, din cadrul unei anumite clase de obiecte.
Abstractizarea este operatia prin care se lasa la o parte insusirile particulare, individuale ale obiectulelor, astfel incat sa poata fi retinute doar insusirile desprinse prin operatia de generalizare.Prin operatia de abstractizare se se ajunge sa se retina in plan mental doar insusirea comuna. In felul acesta, insusirea comuna devine ea insasi o entitate, una dincolo de lucru, una care ii ia locul fiecarei entitati reale.
        Concretizarea este operatia prin care pe baza insusirilor abstracte ale obiectelor se procedeaza la reconstituirea mentala a concretului. Daca prin operatia de sinteza se ajunge la un concret mental preponderent abstract. Concretul ca rezultat al operatiei de concretizare este un concret logic: un concret rezultat in principal din asamblarea insusirilor abstracte. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza este bogat in detalii, pe cand concretul logic este sarac in detalii si bogat in insusiri generale. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza reda obiectul ca entitate singulara, pe cand concretul logic reda obiectul cel putin ca obiect tipic, iar la limita specifica, propriiu-zisa, ca obiect categorial, ca obiect prin care sunt scoase in evidenta insusirile comune, generale si universale, ale unei anumite clase de obiecte. Concretul logic este obiectul mental categorial; el este forma specifica sub care exista conceptul. 

         Intelegerea. Procesul de gandire este un proces de intelegere. Spunand intelegere avem in vedere surprinderea legaturilor dintre partile componente ale unui obiect, dintre insusirile obiectului si obiectul luat ca intreg, dintre obiect si alte obiecte.Intelegerea este mult mai evoluata in cadrul reprezentarii. Numai gandirea, cu ajutorul conceptului, cu ajutorul cuvantului cu sens, poate sa expliciteze, sa amplifice si sa comleteze legaturile redate prin structura perceptiei si a reprezentarii cu imagini psihice. Numai astfel se produce intelegerea completa, adevarata. ,, Fenomenul intelegerii, scrie Paul Popescu-Neveanu, este o permanenta a gandirii in actiune. De aceea ar putea fi caracterizat ca reprezentand latura functionala a intelectului uman in sensul generical codificarii conceptuale si mai ales al decodificarii referentiale. Modul de a fi al gandirii constiente este intelegerea.Cu aceasta relevam si faptul ca intelegerea este acea modalitate a gandirii care este, cu necesitate, constienta. In fapt, intelegerea se inscrie, la nivel general, ca o trasatura sau o functie a constiintei. Intelegerea este modul de realizare a oricarui act de constientizare. Conditiile ei sunt verbalizarea si conceptualizarea…..”

        In cadrul activitatii psihice distingem doua categorii: 

1.procesele psihice;
2. insusirile psihice. Procesele psihice sunt interactiuni proprii raportului dintre individ si realitatea inconjuratoare.
Procesele psihice sunt impartite in trei categorii:
- procese psihice cognitive (de cunoastere),
- procese psihice afective,
- procese psihice reglative (involuntare si voluntare).

Din categoria proceselor psihice cognitive fac parte senzatiile, perceptiile, reprezentarea, imaginatia si gandirea. Toate aceste procese psihice formeaza intelectul.
            Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii.

1) FLEXIBILITATEA (modidificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme);
2) FLUIDITATEA sau CURSIVITATEA (densitatea ideilor, opiniilor, solutiilor in unitatea de timp);
3) ORIGINALITATEA(gradul de noutate al produselor);
4) ELABORAREA  (gradul de completitudine si elaborare a proceselor gandirii umane).