Dependenta de mancare apare din nevoia de a se ascunde de emotiile lor si de a evita confruntarea cu nelinistea pe care o simt in interior. Este strategia pe care au adoptat-o pentru a razbate prin problemele zilnice si stresul provocat de acestea.
Se spune despre cineva ca se hraneste compulsiv in exces cand cantitatea de mancare ingerata depaseste evident ceea ce ar manca mai multi indivizi in circumstante similare si in aceeasi perioada de timp, limitata la mai putin de 2 ore. Predomina dorinta incontrolabila pentru o anumita cantitate de mancare, ceea ce conduce si la cresterea greutatii corporale din cauza aportului ridicat de calorii.
Cei care sufera de aceasta dereglare realizeaza ca nu este deloc in ordine comportamentul lor alimentar si, pentru a evita critica celor din jur, aleg sa se ascunda pentru a-si satisface dorinta ardenta. Deseori, gasesc diverse justificari de tipul “astazi nu am mancat nimic, asa ca acum recuperez”, desi pe parcursul zilei au mai avut loc cateva festinuri copioase.
Sugestia de a urma o dieta le creeaza un disconfort emotional foarte mare, mai ales ca aceasta tulburare de comportament alimentar se dezvolta in baza unor trairi negative intense: stari afective disforice, stresori interpersonali etc.. Mancatul compulsiv devine prietenul la care se refugiaza mai ales când sunt suparati, nelinistiți, cand sunt ingrijorati, cand sunt tristi si uneori chiar cand sunt fericiti, este prietenul care nu-i dezamageste niciodata. In general, dorinta intensa de a manca inlocuieste dorinta intensa de afectiune si validare.
In cele din urma, insa, se simt rusinati ca sunt prea grasi si isi pierd respectul de sine, asa ca isi vor indrepta din nou atentia asupra mancarii.
Se observa acest comportament alimentar compulsiv in exces la copiii care sufera de un deficit de iubire din partea parintilor, fie pentru ca acestia sunt prea ocupati, fie pentru ca nu au invatat sa-si EXPRIME DRAGOSTEA si cred ca prin o oferta bogata in plan financiar ar putea sa suplineasca aceasta lipsa emotionala.
Dar, exista si mame care la randul lor au dezvoltat ca raspuns la stresorii proprii un comportament compulsiv acela de a gati. In acest caz, mama gateste prea mult si copilul este hranit in exces, mesajul receptat fiind ca mancarea este solutia problemelor. Acest comportament este invatat de copii, si dus mai departe in viata de adult.
Copiii care au fost victime ale unui abuzuz apeleaza la aceasta forma pentru a ridica o protectie impotriva agresorilor, in special, si a societatii, in general. Isi uratesc exteriorul, aspectul fizic, pentru a nu suferi inca o trauma psihica.
Adultii care mananca mult, in episoade care se repeta frecvent, manifesta acest comportament in urma unor evenimente care sunt semnificate ca SITUAȚII CATASTROFICE , fara rezolvare, sau GREU DE GESTIONAT : despartirea sau divortul, o relatie conflictuala, “esecul” profesional, autonomia copiilor, schimbarea stilului de viata, pensionarea etc. Ca urmare a semnificatiei date acestor evenimente sunt declansate emotii disproportionate in raport cu evenimentul: tristete, furie internalizata, manie, care sunt “controlate” prin aceste compulsii.
Există dovezi că nivelurile scăzute ale serotoninei din creier joacǎ un rol important ȋn alimentația compulsivǎ;
Cauzele sociale și culturale - presiunea socială de a arǎta ȋntr-un anume fel poate provoca o astfel de problemǎ emoționalǎ, iar copii sunt cei mai expuși la astfel de comentarii critice;
Cauzele psihologice - depresia, anxietatea și mâncatul ȋn exces sunt strâns legate. De asemenea, stima de sine scǎzuta, singurătatea și nemulțumirea pot contribui la mȃncatul pe fond emoțional.
Simptomele mȃncatului compulsiv
Pacienții ce experimenteazǎ mȃncatul emoțional apeleazǎ la hranǎ pentru a se calma, iar acest lucru devine o problemă atunci când interesul persoanei este de a se hrǎni doar pentru a-și ȋmbunǎtǎți starea de spirit. Pacientul poate:
• Ȋngurgita rapid cantitǎți mari de mȃncare
• Pe mǎsurǎ ce mǎnȃncǎ simte cum se calmeazǎ
• Nu este niciodatǎ sǎtul indiferent de cantitatea de hranǎ consumatǎ
• Dupǎ ce a consumat cantitǎți mari de mȃncare, pacientul se poate simți vinovat
Mancatul compulsiv in exces poate fi recunoscut prin urmatoarele semne:
- este consumata o cantitate neobisnuit de mare de alimente si LIPSEȘTE CONTROLUL asupra comportamentului alimentar;
- dupa episodul compulsiv exista senzatia de suprasaturatie;
- masa se petrece cu repeziciune, ca si cum ar fi ultima;
- nu foamea este cea care declanseaza episodul compulsiv de hranire;
- mancatul are loc departe de ochii altora, pentru ca persoana in cauza se rusineaza de cantitatea mare de mancare pe care o consuma;
- episodul compulsiv este urmat de dezgust, depresie sau vinovatie.
Mancatul compulsiv in exces favorizeaza un risc crescut pentru bolile de inima, hipertensiune, colesterol mare, afectiuni ale ficatului, artrite, si altele.
Supraalimentarea este de fapt un mesaj prin care individul transmite ca ceva nu merge bine. Este intalnita mai mult la femei decat la barbati, raportul este 3 femei la 2 barbati.
Cei care dezvolta aceasta tulburare sunt persoane cu o ÎNCREDERE ÎN SINE scazuta si care opteaza pentru varianta cea mai la indemana, dar care pe termen lung le produce o foarte mare suferinta.
Tratamentul mȃncatului compulsiv Pentru a depăși mȃncatul emoțional, este important ca pacientul sǎ înțeleagă care sunt poblemele care au condus la un astfel de comportament. De aceea, tratamentul implică atȃt abordarea problemelor emoționale, dar și abordarea celor de comportament. Tratamentul ar trebui sǎ includǎ psihoterapia pentru a ajuta persoanele să învețe noi metode de a face față stresului și sentimentelor negative, cât și informarea ȋn ceea ce privește alimentația sănătoasǎ. În plus, pentru persoanele care suferă de obezitate, pierderea ȋn greutate și controlul greutǎții va fi, de asemenea, o parte importantă a tratamentului. Profesioniștii care oferă tratament pentru tulburǎrile de alimentație sunt: psihiatrii, psihologii și nutriționiștii. Terapia poate ȋnvǎța pacientul cum sǎ se abținǎ și cum ȋși poate elibera sentimentele și ȋn alt mod decȃt prin mȃncare. Trei tipuri de tratament sunt deosebit de utile în tratamentul mȃncatului compulsiv: Terapia cognitiv-comportamentală - se concentrează asupra gândurilor disfuncționale și comportamentelor implicate în mâncatul compulsiv. Terapeutul va ajuta pacientul să recunoască ce anume declanșează problema, dar și cum sǎ evite sau sǎ combatǎ acestǎ problemǎ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu