marți, 18 octombrie 2011

Emotiile-trebuie exprimate, trebuie scoase in afara, altfel ele se pot somatiza si putem ajunge sa dezvoltam anumite boli.

Emotiile ne influenteaza comportamentul si atitudinea fata de cei din jur si fata de situatiile din viata noastra si sanatatea.Prima pe lista emotiilor negative se pare ca este furia, foarte multe persoane fiind preocupate de cum sa isi gestioneze aceasta emotie aparent 'negativa'. Spun aparent pentru ca, la origine, emotiile nu sunt nici negative, nici pozitive. Emotiile sunt pur si simplu, ele exista, numai noi, oamenii, le calificam drept sau rele.

Potrivit clasificarii pe care o face Monique Brillon, emotiile sunt primare - frica, manie, bucurie, tristete, veselie, atractie - si secundare - precum simpatia, stanjeneala, rusinea, orgoliul, invidia, indignarea, dispretul - pe care autoarea cartii le numeste 'sentimente'.
'Noi nu suntem invatati de mici sa ne acceptam emotiile, ci mai degraba sa le reprimam. Asta ne dauneaza, pentru ca emotiile sunt cel mai important ghid al nostru in viata', a explicat Patricia Cihodaru. Cand ne infuriem, de exemplu, ni se incalca ceva, realitatea noastra interioara este negata, nu exista un acord intre situatiile din exterior si ceea ce credem in interiorul nostru. Emotiile sunt importante pentru noi si trebuie sa invatam sa ni le acceptam, sa avem incredere in ele, a adaugat psihologul. Putem utiliza energia pe care o contin emotiile (furia, tristetea) in folosul nostru, pentru a ne analiza si a gasi rezolvari la situatiile respective. 
'Emotiile nu au legatura cu ceilalti, ele sunt ale noastre. De multe ori dam vina pe cei din jur pentru ceea ce simtim, dar nu este adevarat. Suntem furiosi pentru ca ceva din interiorul nostru ne-a facut sa fim asa, cei din jur sunt doar o oglinda care ne arata asta', a spus Mirela Horumba.
Nu este bine sa tinem in noi emotiile, de orice natura ar fi ele. Furia, tristetea, chiar si bucuria trebuie exprimate, trebuie scoase in afara, altfel ele se pot chiar somatiza si putem ajunge sa dezvoltam anumite boli. Dar cum putem trece peste emotiile negative? Monique Brillon ne sfatuieste sa incercam sa inlocuim o emotie negativa cu una pozitiva, foarte puternica.'Ni se intampla tuturor, in anumite imprejurari suparatoare, sa ne retinem lacrimile, sa ne ascundem teama si sa ne inabusim furia. Ce se intampla cu emotia atunci cand ne fortam sa o ascundem? Chiar este posibil sa o eliminam daca o consideram indezirabila? Damasio (2003) arata ca, pe plan biologic, o emotie nu poate sa dispara decat daca este inlocuita cu alta opusa de intensitate superioara. (...) De exemplu, in mod sigur vi s-a intamplat sa vedeti cum tristetea dumneavoastra dispare in urma unei invitatii care va face placere. In cazul acesta, emotia neplacuta a cedat spontan locul unui sentiment mai agreabil', explica Monique Brillon, autoarea cartii, in capitolul 'Cum sa facem fata emotiilor negative'.

Poate astfel se explica si faptul ca noi, femeile, atunci cand suntem triste sau deprimate, incercam sa ne schimbam starea dand o raita prin magazine sau savurand o ciocolata. Pentru a depasi o stare emotionala negativa, putem sa schimbam pozitia corpului, indreptandu-ne spatele si zambind, in fond transmitand creierului un mesaj pozitiv. Prin autosugestie putem patrunde in subconstient, influentandu-ne si schimbandu-ne starea. 

Care este legatura intre emotii, stare psihica si sanatate? Sistemul imunitar constituie legatura.
Fiecare emotie negativa produce un hormon puternic, numit cortizol. Este un hormon cu actiune negativa, care suprima sistemul imunitar ce ne protejeaza in mod normal de boli. Asadar, daca vrem sa fim sanatosi si sa avem un sistem imunitar puternic, e important sa fim pozitivi, optimisti, plini de viata. Acesta este un lucru cunoscut de multi ani, insa nu de toata lumea.

Asadar, daca vrem sa ne imbunatatim sistemul imunitar, e recomandat sa meditam, sa avem grija la dieta, sa facem exercitii, sa ne imbunatatim sanatatea mentala si sa ramanem pozitivi. Emotiile produc schimbari biochimice in corp. Emotiile negative produc rezultate negative in corp. In fiecare corp exista un organ sau sistem care este punctul slab al intregului organism, numit in latina “locus minoris resistentiae” – locul de minima rezistenta impotriva microorganismelor. Punctul slab ar putea fi sistemul imunitar, stomacul, gatul, umerii, spatele. Daca ai probleme cu un anume organ sau sistem, gandeste-te la emotiile pe care le ai in mod frecvent.
Exista o glanda in corpul uman care iti urmareste gandurile. Acea glanda se numeste timus, se afla in cavitatea toracica si joaca un rol important in functiile sistemului imunitar. Timusul produce limfocite, numite si cellule T. Ele sunt cele mai puternice instrumente in lupta impotriva bolilor si infectiilor.

O cale de a te imbolnavi este urmatoarea: ganduri negative/ingrijorari/depresie/frica/anxietate/manie = stres. Stresul micsoreaza numarul limfocitelor din timus. Mai putine celule T inseamna un sistem imunitar mai slab. Cu un sistem imunitar slab, orice expunere la o infectie inseamna de fapt boala.

Acum ca stim care este legatura intre emotii si sanatate, vom sti ca pentru a avea o sanatate perfecta, trebuie sa veghem la atitudinea noastra.

 Emoţiile nu pot fi permanente. De aceea se numesc emoţii – cuvântul „emoţie” provine din latinescul emotus, care înseamnă „mişcat” sau e-motion (motion=miscare). Ele se schimbă, de aceea sunt „emoţii”. De la una la alta, şi voi vă schimbaţi continuu. Cu ajutorul lor ne miscam (interior si exterior).  Acum sunteţi trişti, peste puţin timp sunteţi fericiţi; acum sunteţi furioşi, peste puţin timp sunteţi compătimitori. Acum sunteţi plini de ură, în alt moment sunteţi plini de iubire; dimineaţa a fost urâtă, seara este frumoasă. Şi aşa mai departe. Aceasta nu poate fi natura voastră, pentru că este nevoie de ceva în spatele tuturor acestor schimbări, ca o sfoară care le ţine pe toate la un loc.
        Aşa cum, în cazul unui buchet, vedeţi florile, nu vedeţi sfoara, dar sfoara este cea care ţine la un loc toate florile, în acelaşi fel aceste emoţii sunt toate asemenea unor flori. Uneori înfloreşte mânia, uneori înfloreşte tristeţea, uneori fericirea, uneori durerea, uneori disperarea. Dar acestea sunt toate ca nişte flori, şi viaţa voastră întreagă este buchetul. Trebuie să existe o sfoară; altminteri, v-aţi fi „destrămat” de multă vreme.



Emotiile neexprimate ne imbolnavesc
Emotiile nu trebuie tinute inauntru, ascunse sau reprimate, pentru ca ele se vor aduna in subconstient si vor izbucni violent sub actiunea unui factor declansator. Autoarea cartii ne sfatuieste sa gasim o modalitate de refulare, pentru ca altfel riscam sa ne imbolnavim in timp. 'Niciodata nu apar boli grave fara un trecut, fara o trauma emotionala; in spatele unei boli grave gasesti fie un soc foarte puternic peste care pacientul nu a trecut, fie o suferinta indelungata, reprimata. Fiecare emotie - frica, mania, anxietatea - daca are o intensitate puternica sau daca se manifesta pe o perioada lunga de timp, poate leza un anumit organ', ne-a explicat medicul Mihaela Nastase. Primul pas in controlul emotiilor este constientizarea si acceptarea lor.

Nu este bine sa tinem in noi emotiile, de orice natura ar fi ele. Furia, tristetea, chiar si bucuria trebuie exprimate, trebuie scoase in afara, altfel ele se pot somatiza si putem ajunge sa dezvoltam anumite boli.
 Cei care nu isi lasa emotiile sa razbata in exterior tind sa manifeste insa un mai puternic stres interior, asa cum o demonstreaza masuratorile ritmului cardiac si ale conductivitatii pielii. De asemenea, cand sunteti rugati sa vorbeasca in fata unui reportofon despre cele mai traumatice experiente prin care au trecut, persoanele dispuse sa dezvaluie chiar si cele mai stresante si mai intime detalii manifesta o scazuta conductivitate a pielii (deci stres intern redus), comparativ cu indivizii care relateaza evenimente mai putin tulburatoare.

Aceste experimente sugereaza ca, atunci cand sunt reprimate, experientele neplacute au un efect mai sever asupra sistemului nervos vegetative decat in situatiile in care sunt exprimate verbal sau non verbal.
Motivul pentru care sunteti inexpresiv conteaza. Unii copii se nasc pur si simplu cu o expresivitate redusa. Chiar din a doua zi de viata, deosebirile de expresivitate faciala sunt clar vizibile, ele ramanand stabile si pe masura ce copilul creste. Se pare, deci, ca expresivitatea este innascuta, cel putin intr-o anumita masura. 
                 Limbajul – fie el oral sau scris – este doar una dintre multele forme de comunicare de care dispunem. Alte modalitati prin care putem oferi celorlalti o idee despre ceea ce simtim sunt gesturile intentionate sau inconstiente. Exemple ilustrative in acest sens sunt expresiile faciale (felul in care ne “compunem” trasaturile fetei) si limbajul corporal – miscari si atitudini precum picioarele incrucisate si orientate spre persoana cu care vorbim sau in directia opusa acesteia. Artistii isi exprima starile de spirit si atitudinile prin muzica sau pictura cel putin la fel de puternic ca prin intermediul cuvintelor. Ar putea avea oare si acest tip diferit de exprimare a emotiilor un efect benefic? Desi dovezile sunt mai putin concludente, se pare ca da.
                 Inhibarea reactiei faciale are asupra organismului acelasi tip de efect ca exprimarea raspunsului verbal. In cadrul unui studiu destul de recent, unor subiecti normali li s-a dezvaluit o informatie rusinoasa si li s-a cerut s-o ascunda de ceilalti participanti la studiu prin disimularea expresiilor faciale; de asemenea, li s-a spus ca informatia respectiva este parte a experimentului. Chiar si in aceste conditii, conductivitatea epidermei lor a crescut asa cum se intampla atunci cand mintim sau ne ascundem emotiile in cadrul unei conversatii obisnuite.

                  Terapia prin arta – solutionarea unor conflicte sau suferinte psihologice prin modalitati de exprimare nonverbala precum desenul sau pictura – este adesea folosita in cazul pacientilor care au dificultati severe de comunicare verbala, asa cum sunt autistii sau copiii abuzati. Este posibil ca exprimarea artistica nonverbala frecventa sa aiba un efect benefic asupra sistemului nervos si imunitar si in alte cazuri mentionate mai sus.


  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu