TELINA

Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă.Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât radăcina cât și tulpina.
Interesant este ca toate zarzavaturile noastre traditionale fac parte din aceeasi familie (Apiaceae), avand proprietati terapeutice destul de asemanatoare, dar si unele caracteristici speciale, deloc de neglijat. Fie ca vorbim de patrunjel, de marar, de leustean, de morcov sau de telina, toate contin in frunzele lor uleiuri volatile cu efecte antibiotice, flavone cu actiune antioxidanta ori clorofila cu efecte antitumorale si antivirale. Pana acum mai putin de o suta de ani, toate aceste zarzavaturi erau si printre plantele medicinale cele mai frecvent folosite, si nu doar la afectiuni minore, ci si la bolile grave, cum ar fi cele tumorale sau cele infectioase acute. Unul dintre aceste zarzavaturi are o faima ca medicament cu totul aparte, proprietatile sale afrodiziace, dar si cele anti-imbatranire, sucul si alte remedii capatand aureola unor elixiruri magice: TELINA.


 Componentele chimice din rădăcini şi frunze sunt foarte variate, ceea ce explică atât valoarea alimentară, cât şi terapeutică. Pe lângă un conţinut mediu de apă (83%), se găsesc în rădăcini: zaharuri (5%), proteine, o mare bogăţie de săruri minerale (potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, etc), vitamine (A, B1, B2, C), precum şi un ulei eteric (bogat în apiol, bergapten şi anhidridă sedanoică), care imprimă mirosul şi gustul caracteristic. Uleiul eteric din seminţe reprezintă 2% din total şi este extras, mai ales, în Franţa, Olanda, Ungaria, India şi SUA, realizând o cantitate mondială de peste 20 de tone anual. Ţelina, aflată astăzi în culturile de legume, provine dintr-o formă sălbatică ce creştea pe terenurile saline şi mlăştinoase din lungul litoralului mediteranean şi din Caucaz. In țările cu climă temperată, țelina este crescută și pentru semințe, din care se poate extrage un ulei volatil folosit în industria parfumului și farmaceutică. Semințele se pot folosi și pentru aromă sau combinate cu sare, devenind sare de țelină. Este folosită drept condiment în cocktail-uri (notabilă este contribuția la cocktail-ul Bloody Mary)

În urmă cu 25 de secole, Hippocrate, părintele medicinei, o numea „selinom“ şi o socotea ca un remediu excelent pentru liniştirea sistemului nervos. Frunzele de ţelină erau folosite la împodobirea capului învingătorilor din jocurile ţinute, la intervale de 4 ani, în cetatea Nemeea din Peloponez (sudul Greciei). Aceste festivităţi au început din anul 573 î.H. în cinstea lui Hercules (fiul lui Zeus), care reuşise să omoare leul din Nemeea ce teroriza populaţia. Frunzele de ţelină aveau un rol similar cu frunzele de dafin care încununau pe câştigătorii jocurilor Pythiene.

Romanii preparau un vin tonic cu frunze proaspete de ţelină pentru a mări puterea fizică şi capacitatea de procreare. Copiii romani, care consumau ţelină, creşteau repede şi erau feriţi de boli, adulţii se vindecau de oboseală şi boli renale, iar bătrânii îşi tratau reumatismul şi senilitatea. Tot la romani era convingerea că o cunună din frunze de ţelină, pusă pe cap, apără creierul de aburii vinului în exces. De altfel, poetul latin Horaţiu purta, în mod obligatoriu, această cunună de frunze atunci când participa la ospeţe. În unele zone ale Imperiului Roman, ţelina era folosită pentru a dirija ghinionul asupra unei anumite persoane.

În Evul Mediu, ţelina s-a răspândit în centrul şi nordul Europei, ca urmare a edictului dat de împăratul Carol cel Mare, fiind considerată un remediu universal cu proprietăţi diuretice, febrifuge, antiscorbutice, stomahice şi, mai ales, afrodisiace.

Începând din secolul al XVI-lea, ţelina a început să fie cultivată în jurul oraşelor, fiind folosită ca legumă şi condiment.

În lunile de toamnă, atât frunzele, cât şi rădăcinile ajung la maturitate şi capătă virtuţi vindecătoare excepţionale, prin bogăţia de vitamine, enzime, hormoni vegetali şi substanţe aromatice complexe, uşor asimilabile, care exercită efecte echilibrante asupra organismului uman, detoxifiante, reglatoare hormonal şi de reîntinerire generală. Ţelina poate fi recomandată pentru toate persoanele, indiferent de vârstă şi sex. Frunzele au devenit celebre de multă vreme. Ele se pot prelucra sub formă de suc sau macerat, având însuşiri diuretice, stimulatoare, afrodisiace, depurative, digestive şi antireumatismale

Folosirea semințelor de țelină ca medicament este descrisă Aulus Cornelius Celsus. Extractul din semințe se folosește mai ales în tratamentul afecțiunilor inflamatorii. Întreaga plantă este folosită pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritivă; poate fi lichefiată, zeama fiind folosită în inflamațiile aparatului urinar, pentru artitele reumatice, pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoasă.

Semințele, recoltate după ce planta înflorește, sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. Se crede că poate ajuta la eliminarea toxinelor din corp, deci sunt bune în special pentru gută și artite. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. Rădăcina și fructele sunt folosite etnomedical pentru a trata anxietatea ușoară și agitația, pentru lipsa de apetit, oboseală, tuse, și ca un vermifug((Substanță care distruge viermii intestinali).

* In conformitate cu preceptele medicinii traditionale chineze, telina are o calitate rece (racoritoare), putand reduce sensibilitatea organismului la caldura puternica din timpul verii. Ea era recomandata pentru prevenirea puseelor de hipertensiune ori a atacurilor cerebrale din timpul verii.
* In medicina traditionala indiana, Ayurveda, frunzele si mai ales semintele de telina sunt folosite, cu un succes incredibil, deopotriva pentru femei si pentru barbati, pentru incetinirea si stoparea proceselor de imbatranire. Cuplurilor aflate la varsta a doua care doresc sa procreeze le este in mod special recomandata aceasta planta.
* In fitoterapia traditionala europeana, se stie ca telina face un tandem extraordinar cu papadia, cele doua plante potentandu-se reciproc din punctul de vedere al actiunii terapeutice.

Sucul

�

Pentru a obtine sucul de telina verde, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de telina nu se administreaza de obicei singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se ia de 3 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de telina, diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.

Infuzia

Se pun trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de telina la macerat, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Telina ca adaos in mancare

Foarte multe din mancarurile de zi cu zi pot capata mai multa savoare prin adaugarea de frunze de telina foarte fin tocate, asa incat sa nu li se simta prea tare asprimea. Traditional, telina este adaugata in mancarurile calde, cum ar fi ciorbele, supele, tocanitele, insa este recomandat ca acest zarzavat sa fie pus dupa prepararea termica, si nu in timpul ei, pentru pastrarea continutului de vitamine al plantei. Folositi frunzele de telina ca adaos aromatic si totodata ca element decorativ si in salate, sandviciuri, sosuri ori garnituri.

Tratamente interne

* Hipertensiune - sucul din telina este folosit in mod traditional in China pentru reducerea presiunii arteriale. Reteta: se amesteca sucul cu miere in cantitati egale si se administreaza 5 linguri din acest amestec, de 3 ori pe zi, timp de minimum o luna. Studii recente au aratat ca dupa 6 saptamani de tratament, valorile presiunii arteriale au scazut la cei mai multi dintre pacienti cu 12-15%, aceasta datorandu-se atat efectelor vasodilatatoare, cat si celor diuretice ale acestui zarzavat.
* Ischemie cardiaca, prevenirea infarctului - telina are in compozitia frunzelor sale asa-numitele "ftalide", substante care au efecte relaxante asupra musculaturii netede si care fac arterele sa isi mareasca diametrul. Mai mult, aceasta categorie de substante reduc nivelul hormonilor de stres din sange, impiedicand astfel vasoconstrictia si puseele de hipertensiune. Se recomanda cura cu suc de telina (150 ml pe zi), dar si consumul de telina sub forma de salata, in cure de 6 saptamani, minimum.
* Adjuvant in infectiile bacteriene - cercetarile de laborator au aratat ca uleiurile volatile din telina au un efect puternic antibiotic, prevenind si ajutand corpul sa se apere in fata infectiilor cu bacterii cum ar fi: Staphylococcus aureus, Staphylococcus albus, Shigella dysenteriae, Salmonella typhi, Streptococcus faecalis, Streptococcus pyogenes sau Pseudomonas solanacearum. Ca adjuvant la tratamentul prescris de medic, se recomanda consumul infuziei combinate de telina (2-3 cani pe zi), dar si introducerea telinei proaspete in consum, ca aliment.

Cand e transformata in suc, efectul ei e mai puternic daca se combina cu morcov

�

* Sindrom de oboseala cronica - se bea zilnic, dimineata, o combinatie din jumatate de pahar de suc de frunze de telina si o jumatate de pahar de suc de morcov. Aceasta doza se ia pe stomacul gol, cu 10 minute inainte de a manca. Are efecte tonice nervoase, ajuta la reglarea activitatii glandelor suprarenale (responsabile de secretia asa-numitilor hormoni de stres), imbunatateste reactia organismului per ansamblu la suprasolicitarea psihica si fizica.
* Impotenta, frigiditate - se consuma 50-100 ml de vin obtinut din frunze si seminte de telina, preparat dupa reteta prezentata in acest articol. Remediul se ia pe stomacul gol sau la minimum doua ore dupa ce am mancat, cu 15-30 minute inaintea actului sexual. Efectele acestui vin sunt rapide. Pentru imbunatatirea vietii sexuale pe termen lung, se recomanda salatele cu frunze de telina, sucul de radacina de telina (150 ml pe zi), pulberea de seminte de telina (2 grame pe zi), care au efecte puternice de relansare a activitatii gonadelor.* Reumatism - mai ales in afectiunile reumatice degenerative, consumul de telina proaspata (minimum 50 de grame zilnic), asociat cu o dieta preponderent crudivora, face adevarate minuni. Se face o cura de minimum 3 luni, timp in care se consuma zilnic telina proaspata, asociata cu o alimentatie integral vegetariana, gatita termic doar in proportie de 30%. Frunzele de telina sunt foarte eficiente contra problemelor articulare, deoarece sunt bogate in flavonoide, cu efecte antiinflamatoare, in vitamina C, in fitohormoni cu efect intineritor. Cura cu telina este foarte importanta si pentru combaterea efectelor secundare nefaste ale corticoizilor, cu care sunt adesea tratate afectiunile reumatice.

* Adjuvant in afectiuni tumorale - studii de laborator au aratat ca anumite substante active din telina, asa-numitii compusi acetilenici, stopeaza cresterea tumorilor. Alte substante din acest zarzavat, cumarinele, au un important rol in prevenirea proceselor de malignizare. Ca atare, se recomanda atat pentru prevenire, cat si ca adjuvant contra acestor afectiuni, consumul de telina proaspata, sub forma de salata, cate 50-70 de grame pe zi.
* Cancer de colon si de rect - un studiu facut in China, la Colegiul de Medicina din Harbin, pe 336 de cazuri de cancer colo-rectal, a aratat ca un consum ridicat de frunze de telina si de ceapa verde, in special, si de zarzavaturi verzi, in general, amelioreaza aceasta forma de cancer. Un rol la fel de important il au - se pare - cele doua vegetale si in prevenirea acestei forme de cancer. Se recomanda, asadar, consumul zilnic de salate de cruditati, asezonate din belsug cu frunze de telina si de ceapa verde.
* Leucemie, limfom malign Hodgkin - se consuma sucul de telina verde, cate 100 ml, de doua ori pe zi, combinat in proportii egale cu suc de radacina de morcov. Sucul se bea foarte proaspat, pentru a impiedica deteriorarea unor substante continute de frunzele de telina, substante care sunt o speranta in tratamentul acestor afectiuni. Studii de medicina experimentala au aratat ca mai multe principii active continute de telina (luteolina si ftalidele) joaca rolul cel mai important, inhiband dezvoltarea tumorilor si inducand apoptoza, adica moartea programata a celulelor canceroase.
* Colesterol - se consuma frunze de telina verde, proaspete, sub forma de salata sau ca adaos la ciorbe ori la tocanite. Concomitent, se tin cure de 56 de zile, timp in care se consuma zilnic, dimineata, un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de telina. Studii de medicina experimentala au aratat ca la animalele cu hipercolesterolemie indusa, nivelul de colesterol negativ din sange scade cu pana la 20%, atunci cand este administrat un extract apos de telina.

Un afrodiziac garantat

�

* Obezitate - salatele de cruditati cu multa telina verde sunt un adevarat elixir in tratarea supragreutatii. Aceasta planta are efecte diuretice, ajutandu-ne sa eliminam excesul de apa din tesuturi si ajuta la "arderea" mai eficienta a grasimilor. De asemenea, telina verde consumata zilnic (40-70 de grame) reduce reactivitatea la stres, fiind de mare ajutor pentru combaterea asa-numitelor "accese de foame", care apar frecvent la obezi, mai ales in conditii de tensiune emotionala, de gol sufletesc, de frustrare afectiva.
* Adjuvant in diabet - se consuma zilnic minimum 50 de grame de frunze de telina, de leustean sau de patrunjel. Toate aceste zarzavaturi sunt bogate in fibre alimentare si in principii active cu efect hipoglicemiant. Aceste zarzavaturi, consumate zilnic, ajuta, de asemenea, organismul sa devina mai receptiv la efectele

insulinei.* Astm, bronsite - se recomanda infuzia combinata de frunze si seminte de telina (se pune, suplimentar fata de reteta initiala, 1 lingurita de seminte, pentru a obtine un litru de preparat), din care se bea cate un litru pe zi, in cure de 14 zile. Telina are efecte antispastice, relaxante, asupra musculaturii netede, ajuta la fluidizarea excesului de mucus si la eliminarea sa de pe caile respiratorii. In medicina traditionala, telina era folosita cu succes si contra tuberculozei pulmonare si a pleureziei.
* Calculi renali - foarte bogata in potasiu si magneziu, telina este un excelent remediu pentru prevenirea calculilor renali. Mai mult, frunzele si radacina sa contin principii diuretice si antiinflamatoare renale, ajutand la eliminarea microcalculilor formati in rinichi si prevenind formarea altora noi. Se recomanda curele de 2 saptamani, timp in care se administreaza in fiecare zi cate un sfert de litru de suc de frunze (obtinut prin metoda prezentata in acest articol) si de radacina (obtinut cu storcatorul electric centrifugal), combinate in proportii egale.
* Calculi biliari - se recomanda, in mod special, consumul frunzelor de telina crude, sub forma de salata sau de zarzavat adaugat in mancaruri. Datorita continutului de fibre alimentare, a efectelor sale de stimulare a evacuarii bilei din colecist (colecistokinetice), telina este un remediu excelent pentru prevenirea litiazei biliare. De asemenea, poate fi folosita pentru eliminarea "malului" din vezica biliara.
* Constipatie - un remediu care in unele cazuri a aratat efecte laxative surprinzator de prompte este infuzia combinata de frunze de telina. Se consuma dimineata, pe stomacul gol, pana la ora 10, jumatate de litru - un litru din acest preparat, in 3-4 reprize. In completarea acestui tratament cu telina, la micul dejun se vor consuma cereale integrale si multe fructe proaspete.Tratamente externe

* Degeraturi - se face un decoct din doua radacini de telina si dintr-o mana de frunze uscate, care se fierb la foc mic, in 1,5 litri de apa, vreme de 30 de minute. Preparatul se lasa sa se raceasca si se filtreaza. Se fac bai caldute (niciodata fierbinti!), inmuind vreme de 20-30 de minute membrul afectat in decoctul astfel obtinut.
* Inflamatii oculare - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de telina. Compresa se pune peste ochii cu pleoapele inchise, tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie, pentru a fi pastrata umeda). Este un tratament adjuvant de medicina traditionala, cu care s-au obtinut rezultate foarte bune contra conjunctivitei si a blefaritei.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

�

Frunzele de telina se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi), in perioada sarcinii, in timp ce semintele de telina sunt total contraindicate in aceasta perioada. Curele de telina pot conduce la aparitia fotodermatitelor (sensibilitate exagerata a pielii la radiatia solara), de aceea, persoanele ce consuma seminte sau frunze de telina in cure intensive nu trebuie sa se expuna la soare puternic fara sa foloseasca creme cu rol de filtrare sau de blocare a radiatiilor ultraviolete.
In foarte rare cazuri, telina poate produce alergii traduse prin urticarie, deranjamente digestive sau catar respirator, caz in care tratamentul va fi intrerupt.

Sucul din rădăcini este un excelent depurativ, cu rol în eliminarea toxinelor din corp la persoanele care lucrează într-un mediu poluat, la cei care consumă multă carne, aditivi alimentari sintetici, tutun şi medicamente de sinteză (se iau 10-15 linguri pe zi, în cure de 2-3 săptămâni).

Se recomandă ca sucul de rădăcină să se administreze diluat cu suc de morcov (o parte ţelină şi 3 părţi morcov), obţinând o băutură cu gust plăcut, uşor asimilabilă şi cu efect terapeutic sporit. După caz se poate amesteca sucul din rădăcini cu suc de frunze de ţelină pentru a fi folosit sub formă de comprese ţinute 30-60 minute pe zone cu degerături, cancer tegumentar sau inflamaţii oculare.

În funcţie de preferinţe, sucul din rădăcini se poate combina cu:

- miere de albine, smântână şi iaurt;

- suc de tomate şi suc de lămâie;

- suc de mere şi suc de sfeclă roşie (sau iaurt);

- suc de castraveţi şi suc de varză.

Decoct din rizomi şi rădăcini rase (30 g fierte în 1 litru apă timp de 10-15 minute): se bea câte o ceaşcă înainte de mese, având efect stimulator general, nervos şi sexual cu acţiuni în tuse rebelă, răguşeală, stări febrile, afecţiuni cardiace, impotenţă, frigiditate, retenţie urinară, litiază renală, digestie lentă, balonări, obezitate, helmintiază, reumatism şi gută.

Vin tonic din rădăcini tăiate mărunt într-un litru de vin alb, cu adaus de 100 g miere de albine; se macerează timp de două zile până se obţine o băutură parfumată, cu aromă discretă de ananas din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi, cu 30 minute înainte de mese, având efecte diuretice, afrodisiace şi tonice.

Decoct concentrat din rădăcină tocată (250-500 g la 2 litri apă), care se fierbe 30 minute şi se foloseşte la o baie caldă, timp de 10-15 minute, contra degerăturilor la picioare sau sub formă de comprese pe plăgi, ulceraţii, cancer de piele. Decoctul poate fi folosit de mai multe ori prin reîncălzire.

Sirop din rădăcini de ţelină în amestec cu rădăcini de la alte specii (pătrunjel, sparanghel, fenicul şi ilex), luate în proporţii egale (câte 125 g), care se infuzează în 2,5 litri apă clocotită timp de 10 minute; se adaugă 3.750 g sirop de zahăr după care se fierbe până la consistenţa siropului; se consumă câte 3-5 linguri pe zi, având rol diuretic în albuminurie cronică, litiază renală şi febră intermitentă sau ca gargarism în ulceraţii ale gurii şi gâtului.

Seminţele de ţelină aromatizează băuturile alcoolice

Infuzie din ½ linguriţă seminţe măcinate fin la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 10 minute şi se consumă după mesele principale având efecte digestive, tonice şi carminative, eliminând indigestiile şi balonările.

Uleiul din seminţe de ţelină are multiple utilizări în parfumerie şi alimentaţie. Pentru parfumerie se utilizează în compoziţii florale şi orientale. În produse alimentare intră în compoziţii de arome şi condimente pentru aromatizarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice şi în condimente pentru sosuri, preparate din carne şi supe concentrate.

Ţelina în afecţiunile genitale şi renale

Datorită conţinutului ridicat în vitamina E, factor de echilibrare a funcţiilor sexuale, ţelina are excelente virtuţi afrodisiace, cu acţiuni directe în creşterea virilităţii, a potenţei sexuale şi în vindecarea impotenţelor psihogene, survenite după un surmenaj fizic şi intelectual sau de origine vasculară şi endocrină (se consumă câte un pahar suc din frunze pe zi, în cure de 3-4 săptămâni)

Pt ca  telina contine vitamina A, B, C, K, PP, dar si minerale precum potasiu, zinc, calciu, fosfor, magneziu etc se folosesc in  scop terapeutic

Scade tensiunea arteriala
Daca suferiti de hipertensiune, consumati cu incredere telina ca tratament adjuvant. Are proprietatile necesare pentru a va ajuta. Ele sunt cunoscute inca din Antichitate si este atestata utilizarea telinei atat in Imperiul Roman, cat si in China. Mai nou, la Universitatea din Chicago s-au facut cercetari care au confirmat ca telina contine substante care echilibreaza presiunea sangelui (prin relaxarea vaselor sangvine).

Detoxifica organismul 
Cu totii avem momente cand ne simtim organismul incarcat cu substante nocive. In astfel de cazuri sunt indicate curele cu telina. Daca se poate, cat mai multa telina in stare cruda. De asemenea, consumul de telina creste nivelul imunitatii. Astfel, va veti imbolnavi mai rar si bolile vor trece mai usor.

Calciul, magneziul si potasiul actioneaza si ele in aceste situatii. Cei care sufera de anemii stiu deja ca telina ii ajuta sa obtina un echilibru al valorilor fierului si magneziului din organism. Persoanele care au valori mari ale colesterolului trebuie sa adauge la dieta zilnica si telina daca isi doresc o remediere sigura si fara reactii secundare a problemei.

Efectul tonic si fortifiant aparut in urma unei cure cu telina se datoreaza stimularii glandelor suprarenale, reducerii hormonului de stres si relaxarii vaselor sangvine. 

Regleaza disfunctiile hormonale
Cercetatori din mai multe tari (Japonia, Rusia, China) au analizat compozitia telinei si au concluzionat ca este un excelent reglator hormonal atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. In cazul femeilor, combate dismenoreea, infertilitatea si le ajuta sa depaseasca mai usor tulburarile provocate de menopauza.

Sucul de telina combate frigiditatea si impotenta. Telina creste nivelul androsteronului, un hormon produs de barbati care este eliberat sub forma de feromoni. Acestia stimuleaza atractia sexuala. Tot datorita capacitatii de reglare hormonala, telina contribuie la prevenirea sau tratarea unor boli de piele precum psoriazisul, forme diverse de acnee sau dermatoze alergice.

Cicatrizant si diuretic
Telina se poate folosi pentru o gama larga de rani, cicatrici, degeraturi, ulceratii, pentru ca are capacitati cicatrizante. Ba chiar da rezultate bune in cazul unor rani greu vindecabile. Datorita proprietatilor diuretice, telina se poate folosi si in tratarea afectiunilor renale (colica, litiaza), cardiace (edeme cardiace) si pentru diabetici (are proprietati hipoglicemice).

Din motivele expuse mai sus, telina este indicata si in curele de slabire si tratarea obezitatii. De asemenea, telina este un ajutor de nadejde si in caz de retentie urinara, artrita si guta, raguseala, inflamatii, tuse, lipsa poftei de mancare. Aceasta leguma este si un cunoscut vermifug, folosit intens in medicina traditionala.