Guta

Guta este o boala metabolica in care se produce in exces acid uric. Acesta nu se elimina prin urina, asa cum este normal, ci se depune, sub forma de urati, in articulatiii sau in alte parti ale corpului.

Cauze:
Anomalia caracteristica a bolnavilor de guta este cresterea concentratiei de acid uric in singe (hiperuricemie). Aceasta apare fie din cauza unei productii crescute de acid uric in organism, fie a unei eliminari scazute prin rinichi. Acidul uric este un produs rezultat din metabolismul proteinelor, excesul putindu-se explica printr-un aport exagerat de carne si viscere (bogate in nucleoproteine). La producerea acestei stari poate contribui dereglarea unor verigi metabolice, care explica de ce in conditii alimentare similare numai unii dintre bolnavi pot prezenta acid uric in exces in singe.

Factori de risc:
In producerea acestor anomalii, pe linga aportul exagerat de carne (nucleoproteine) au rol si alti factori si anume: - supraalimentatia (in general) - consumul de alcool - sedentarismul Multi dintre cei care au guta sint obezi, mari consumatori de carne si bauturi alcoolice, sedentari. Se poate afirma astfel ca guta este rezultatul nerespectarii regulilor de viata rationala, in special de alimentatie rationala. Un rol important are si ereditatea, guta aparind cu frecventa mai mare in anumite familii. In cadrul acestor familii, la unii membri se constata o tendinta marcata de a avea acid uric in exces in singe si apar crizele tipice de guta.
Tipuri:
Exista o guta primara (primitiva) cu caracter familial, ereditar, si o guta secundara, care poate apare in boli diferite (in boli ale singelui, in boli endocrine, in boli de piele, cum ar fi psoriazisul, in boli profesionale, cum ar fi saturnismul). Adesea, se asociaza cu obezitatea si diabetul zaharat. Guta are doua modalitati evolutive: acuta si cronica. O perioada de 5-10 ani sau chiar mai mult, boala evolueaza sub forma unor crize acute; dupa aceasta perioada de timp, pe prim plan se situeaza manifestarile cronice ale gutei.

Simptome:
Criza acuta de guta Prima criza de guta poate sa apara in plina sanatate: bolnavul se culca in conditii normale, este trezit brusc din somn, in timpul noptii, de dureri de mare intensitate (violente) aparute in articulatia degetului mare de la picior. In scurt timp, aceasta articulatie se umfla (tumefiaza) si se inroseste, pielea devine intinsa, stralucitoare, iar durerea este insuportabila. Inflamatia articulatiei si a tesuturilor din jur este atit de pronuntata, incit unii bolnavi cred ca au o infectie si incep sa ia antibiotice din proprie initiativa. Brusc, spre dimineata durerile scad putin, dar se intensifica in cursul noptii urmatoare. In citeva zile, fenomenele articulare dispar complet cu o senzatie de mincarime si descuamare a regiunii. In lipsa unui tratament, o asemenea criza poate dura 8-10 zile sau mai mult. Rareori, criza dureaza 2-3 saptamini. Recidivele pot apare dupa luni sau ani. Cu trecerea anilor, crizele acute de guta devin tot mai frecvente si afecteaza si alte articulatii. Pot fi afectate gleznele, genunchii, articulatiile mici ale degetelor miinii, coatelor. Criza poate fi insotita de febra, astenie, lipsa poftei de mincare. In cazul multor bolnavi, se pot deosebi unii factori ce intervin in declansarea crizelor acute de guta: cel mai des este vorba de un exces alimentar, de o masa copioasa, la care se consuma mult vin, sau alt alcool. Uneori, poate interveni un efort fizic, un traumatisam, o emotie puternica. Manifestarile cronice de guta Acestea apar dupa mai multi ani de evolutie, dupa repetarea mai multor criza acute. Sint determinate de depunerea uratilor in piele, articulatii si rinichi. Apar niste proeminente linga articulatii (tofi gutosi), care pot fi observate in regiunea pavilionului urechii, sub forma unor noduli proeminenti, alb galbui. Noduli asemanatori pot aparea si la nivelul degetelor miinii, coatelor, tendoanelor Achile. In stadiul cronic, articulatiile sint inflamate, deformate si dureroase. Sint afectate, in special, articulatiile degetelor miinii. De asemenea, tot in stadiul cronic, prin eliminarea unei cantitati mari de urati prin rinichi, are loc o incrustare a acestuia (nefropatia gutoasa) si o depunere sub forma de pietre (calculi) in bazinet si in caile urinare. In general, evolutia bolii renale este spre insuficienta renala, iar pietrele renale migreaza, producind dureri intense, cunoscute sub numele de colici renale.

Diagnostic:
Bolnavul cu crize acute de guta solicita de regula ajutorul medical. In urma consultului, medicul poate solicita si unele analize de laborator, din care una este esentiala, si anume dozarea acidului uric in singe, cind se constata o importanta cresterea a acestuia. De asemenea, are importanta si examenul radiologic, care pune in evidenta chisturi osoase, precum si nodulii ososi (tofii gutosi).Deoarece se cunosc cauzele gutei este posibila prevenirea ei, in primul rind prin masuri igieno-dietetice, printr-o viata rationala. Se recomanda evitarea supraalimentatiei, nu numai cu carne si viscere, ci si cu grasimi. Se recomanda, de asemenea, evitarea alcoolului. In cazul celor obezi, se recomanda regim hipocaloric, pentru revenirea catre greutatea ideala. Se recomanda, de asemenea, evitarea sedentarismului. Cei care au profesii sedentare, trebuie sa aiba o activitate fizica zilnica, prin practicarea gimnasticii, a mersului pe jos, a crosului, a jocurilor sportive. Factorul ereditar creeaza o predispozitie la guta, dar prin aplicara cu strictete a masurilor igieno-dietetice este perfect posibila evitarea aparitiei bolii.Statistici:
Guta este intilnita cu mare predominanta la sexul masculin (90% dintre bolnavii cu guta sint barbati). Boala apare de obicei dupa virsta de 40-50 de ani si foarte rar inaintea virstei de 20 de ani.- Se recomanda ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele usoare.

- Se face infuzie din una din urmatoarele plante: frunze de frasin, frunze de mesteacan, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal, radacina de iarba mare, radacina de osul iepurelui, fructe de catina. Se ia 1-2 linguri de planta la o cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi.
- Rp. 1 - 20 gr flori de soc, 20 gr flori de tei, 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr frunze de urzica, se i 1 lingurita amestec de plante la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi, timp de 1 luna.
- Rp. 2 - 30 gr frunze de mesteacan, 30 gr radacina de osul iepurelui, 30 gr macese, 10 gr fructe de ienupar, o lingura la o cana de apa, se beau 1-2 cani pe zi timp de 2 saptamani.
- Rp. 3 - 15 gr flori de levantica, 25 gr flori de soc, 15 gr sunatoare, 15 gr radacina de brusture, 20 gr rizomi de pir medicinal, 10 gr fructe de ienupar, o lingura la o cana de apa, se beau la pranz 1-2 cani de infuzie calda, timp de 2 saptamani.

POTI COSUMA  :VARZA, SOIA, FASOLE USCATA, USTUROI DIN BELSUG, CEAPA, RIDICHI, CARTOFI, CURMALE, ALUNE, ALGE DE MARE, ORZ

Decoct cu frunze de frasin pentru guta

Frunzele de frasin si radacina de brusture ajuta la eliminarea toxinelor, cum ar fi acidul uric, care provoaca guta. Ingrediente: 20 g frunze de frasi si 20 g radacina de brusture. Se amesteca plantele. Se toarna apa peste ele (1/4 l apa la 2 lingurite de amestec), se pune la fiert si se lasa sa clocoteasca 10 minute, apoi se strecoara. Se bea de mai multe ori pe zi aceasta cantitate.

Amestec de ceai impotriva gutei

Si acest ceai are in prinul rand capacitatea de a stimula metabolismul; in acest fel acidul uric concentrat in articulatii va fi eliminat mai bine. Intrediente: 30 g frunze de mesteacan, 20 g coada-calului, 20 g coada-soricelului, 10 g osul-iepurelui, 10 g fructe de ienupar si 10 g frunze de urzica. Se amesteca plantele. Se fierbe apa si se oparesc (1/4 l la 2 lingurite amestec plante), se lasa la infuzat 5-10 minute, se strecoara. Se bea cate o cana dimineata si seara.

Ceai de ochiul-boului

Cine ar fi crezut ca din aceste floricele dragalase se poate prepara si un ceai medicinal? Inca din Evul Mediu florile si frunzele se foloseau in numeroase afectiuni, precum guta sau artrita. Ingrediente: 2 lingurite flori si frunze de ochiu-boului si 1/4 l apa. Se da apa in clocot si se toarna peste plante. Se lasa sa stea 10 minute. Se strecoara si se indulceste cu miere dupa gust. Se beau zilnic cate 2 cani.

Ceai de cretusca alinator pentru guta

Amestecul de plante descris aici este un remediu traditional pentru cei care au dureri provocate de guta. O cura

 de ceai alina suferinta. Ingrediente: 15 g cretusca, 15 g radacina de leustean, 15 g frunze de urzica, 15 g radacina de pir si 25 g splinuta. Se amesteca plantele. Se pune apa la fiert si se oparesc plantele (1 1/2 l apa la 3-4 linguri de amestec), se lasa la infuzat 15 minute si se strecoara. Pentru o cura de 3 saptamani se va bea zilnic cate 1 1/2 l de ceai. Se va intercala cu o pauza de 10 zile inainte de a incepe o noua cura.

 Hraniti-va cum trebuie, echilibrat, cu multe legume si fructe proaspete, bogate in fibre, cu mai putina carne si grasime. Va reglati in acest fel digestia si veti elimina mai repede toxinele care duc la guta. Lichidele sunt la randul lor un bun depurativ. Asadar: beti cat mai multe lichide!

- Sunatoarea e cunoscuta ca antidepresiv, dar medicina populara o foloseste cu succes si in aplicatii externe in caz de guta. Pentru aceasta se frictioneaza articulatiile bolnave de mai multe ori pe zi cu ulei de sunatoare.

- O cura cu suc de fructe de mesteacan ( 3 linguri zilnic timp de 4 saptamani) stimuleaza metabolismul intregului organism

 si imbunatateste in acest fel mobilitatea articulatiilor.

- adoptati o hrana completa, saraca in purine (acid uric), evitati carnea de vaca si de miel, pasare, maruntaie, sardele in ulei, ciuperci de padure, condimente puternice, ciocolata, alcoolul, cafeaua

- reduceti excesul de greutate, beti multe lichide, apa, ceaiuri pentru a elimina toxinele

- consumati multe cirese si prune - au afect diuretic

- pentru calmarea durerilor, se recomanda aplicatii reci, pungi cu gheata, comprese cu decoct de pelin (in 1/2 litru apa se fierb 3 linguri de pelin, timp de 5 minute), dusuri cu jet, spalari cu otet de fructe, cataplasme cu argila si cu foi de varza strivite si oparite (fierbinti), cu napi si cartofi rasi; bai generale la temperatura corpului - cca 3 zile, in care se pune infuzie de urzica sau de flori de fan ori cateva picaturi de rozmarin

- faceti exercitii usoare de gimnastica articulara, evitand orice greutate, exercitii in apa, inot

- masati regiunile afectate cu ulei de lavanda, de sunatoare sau de rozmarin

- consumati ceaiuri de plante: fructe de maces, ceai de brusture sau tinctura cate 15 picaturi de 3 ori pe zi, gheara diavolului, papadie, ciubotica-cucului, coada-calului, urzica alba, matase de porumb - in scop preventiv, are proprietati diuretice, PADUCEL,ceai verde,merisor,troscot, pir, mesteacan, frasin

- beti apa argiloasa, o lingurita la o jumatate pahar cu apa

- presopunctura, acupunctura

 Decoctul din teci uscate de fasole este foarte eficient. Se pun la macerat 4 linguri de teci de fasole uscate şi mărunţite în 1 1itru de apă rece. Se lasă peste noapte, iar a doua zi se fierb până când lichidul scade la jumătate. Se strecoară şi se bea pe parcursul zilei.

- Macerat de anghinare - puneţi 10 g rădăcini şi frunze mărunţite de anghinare în apă rece şi lăsaţi 10 ore. Încălziţi apoi şi beţi 3 ceşcuţe pe zi.
- Pentru dezintoxicarea intensă a organismului se bea ceai de urzică, de 2 ori pe zi, timp de 14 zile, între orele 15 şi 19.

- Maceratul de ceapă are o importantă acţiune de eliminare a ureei şi acidului uric. Se pune o ceapă mare tocată într-o cană de apă clocotită şi se lasă pe parcursul nopţii. Dimineaţa se strecoară şi se bea o ceaşcă de lichid îndulcit cu miere (se poate pune şi puţin suc de lămâie).

- Primăvara se bea vreme de 30-40 de zile 1 litru de ceai pe zi, făcut din mătase de porumb la care se mai adaugă cozi de cireşe amare şi ghimpe. Într-un vas mai mare se pun la fiert 7-8 litri de apă, în care se pune o mână bună de mătase de porumb, una de cozi de cireşe amare şi una de ghimpe. Se fierbe până când ceaiul dobândeşte o culoare închisă. Se pune în sticle de 1 litru şi se pun la rece, consumându-se o sticlă pe zi (câte 2-3 pahare o dată). Foarte important este că în toată această perioadă nu se consumă alcool. Tratamentul se tine de două ori pe an şi se verifică ca după tratament valoarea ureei să scadă la 4.
- Infuzie de frunze de frasin - se pun 1-2 linguri de frunze la o cană de apă şi se beau 2-3 căni pe zi, timp de 3 săptămâni.

- Infuzie de frunze de mesteacăn - se pun 2 linguri de frunze la o cană de apă. După ce ajunge la o temperatură de 40 grade C se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu şi se lasă în repaus 6 ore. Se bea în 2 reprize, la interval de 4 ore. Se face o cură de o lună şi se poate repeta după o lună de pauză.

- Decoct de coada calului - se pune o linguriţă de plantă la o cană de apă şi se beau 3-4 căni pe zi, timp de 3-4 săptămâni.

- Infuzie sau decoct de rizomi de pir medicinal - puneţi 1 linguriţă la o cană de apă şi beţi 3-4 căni pe zi, timp de 2 săptămâni.

- Preparaţi o infuzie dintr-un amestec din 20g flori de soc, 20g flori de tei, 30g frunze de mesteacan şi 30g frunze de urzică. Aceste plante au proprietăţi diuretice prin care contribuie la eliminarea toxinelor şi a uraţilor, contribuind astfel în tratamentul gutei

 Gemoderivatul din muguri de frasin (Hofigal) - se foloseşte pentru tratarea bolilor care afecteaza căile urinare şi aparatul osteo-articular, având efect benefic împotriva gutei, a febrei şi a colesterolului mare. Se administrează înainte de mesele principale, dizolvat în puţină apă, 50 de picături, de 1-2 ori pe zi. Pe durata tratamentului trebuie urmărit nivelul uremiei şi al colesterolemiei.

- Gemoderivatul din muguri de viţă-de-vie are acţiune antiinflamatorie în inflamaţiile cronice şi recidivante ale aparatului osteoarticular, fiind indicat în manifestările articulare din gută. Se mai recomandă gemoderivatul de mesteacăn, din muguri de frasin, tinctura de plop negru şi seminţele de ţelină sub formă de extract.

- Germenii de lucernă (capsule) ajută în cazul inflamaţiilor articulare şi în reumatism. Conform tradiţiei, primii care au cultivat lucerna au fost arabii, în urmă cu 2.000 de ani, ei numind-o "părintele tuturor alimentelor" sau "alimentul farmaceutic al celor suferinzi de gută". Azi ştim că lucerna are un conţinut însemnat de hormoni estrogeni vegetali, acid de chihlimbar, clorofilă, vitamine şi minerale, substanţe ce ajută la menţinerea echilibrului acido-bazic, la împiedicarea apariţiei gutei şi la reducerea inflamaţiilor articulare şi a simptomelor reumatice. Prin pH-ul alcalin, lucerna dizolvă acidul uric din articulaţii, folosirea sistematică a preparatului având efect benefic în artrită şi în reumatism. Datorită conţinutului de acid de chihlimbar ajută la menţinerea elasticităţii tesutului conjuctiv.

- Acizii graşi omega-3 întâlniţi mai ales în carnea de peşte reduc nivelul leucotrienelor

- Antioxidanţii (vitaminele C şi E) ajută la reducerea inflamaţiei prin eliberarea acidului uric din ţesuturi. Nu luaţi însă cantităti mari dintr-o dată deoarece aceste substanţe pot duce la formarea pietrelor la rinichi.

Atenţie! Pastilele de Colchicină pe care le recomandă medicii în tratarea gutei sunt grozav de dăunătoare ficatului, rinichilor şi în mod deosebit globulelor. De aceea este indicat să folosiţi remedii protectoare pentru ficat în cazul în care urmaţi un astfel de tratament

Masajul chinezesc în tratamentul gutei

   Apăsaţi şi frământaţi timp de 2 minute cu degetul mare articulaţia dureroasa şi zona din jur. Acest masaj poate fi completat de frecţii cu ulei de muşeţel şi ulei de măsline, în proporţie de 1:8, de exerciţii de gimnastică medicală, de băi kinetoterapeutice şi băi cu tătăneasă.

Regimul alimentar pentru bolnavii de gută

   Tratamentul nutriţional este esenţial pentru bolnavii de gută. Acesta urmăreşte creşterea diurezei şi alcalinizarea urinei, reducerea greutăţii corporale, scăderea aportului de purine şi eliminarea alimentelor ce declanşează atacul de gută şi scad eliminarea acidului uric.

- Aportul de lichide - se recomandă ingestia a 2-3 litri de lichide în 24 de ore. Se urmăreşte creşterea pH-ului şi a volumului urinar prin creşterea aportului de lichide. Astfel se va asigura o diureză de peste 2,5 litri pe zi. Cantitatea de lichide ingerate trebuie repartizată în 6-8 reprize pe zi: 5-7 în cursul zilei şi una seara, la culcare. Creşterea volumului urinar se obţine prin consumarea de ceaiuri diuretice, apă potabilă sau ape oligominerale şi alcaline, ultimele având proprietatea de a ridica pH-ul urinar şi de a reduce cristalizarea acidului uric.

- Alimentele recomandate - la persoanele supraponderale se recomandă limitarea raţiei calorice la 1.500-1.600 Kcal pe zi. Cel mai indicat este regimul lacto-vegetarian, hipoproteic, hipolipidic, hipocaloric şi bogat în lichide deoarece răreşte accesele de guta.

   Regimul alimentar este alcătuit din următoarele produse: lactate (lapte dulce sau bătut, iaurt, brânzeturi nesărate şi slabe), carne de vacă, găină şi peşte de 3 ori pe săptămână, ouă în cantitate redusă (1-3 pe săptămână), grăsimi reduse până la 60 g pe zi, pâine albă veche de o zi, făinoase, mămăligă, legume verzi sub formă de supă, cremă sau sucuri de legume şi fructe (mai puţin cele oleaginoase - alune, nuci, migdale).

   Cantitatea de sare admisă zilnic este de 1-2 g pe zi. Se permite aportul de cafea şi ceai, întrucât deşi au un conţinut crescut de metilpurine, acestea nu se transformă în acid uric. De asemenea se va da atenţie la faptul că formarea acidului uric este legată de hiperaciditatea gastrică, deci se va evita să se stea cu stomacul gol când apar durerile articulare.
   Se vor bea multe sucuri de legume: morcov + sfeclă + spanac, morcov + ţelină + spanac (sau pătrunjel) sau suc de spanac. Consumaţi mai multe alimente alcaline care neutralizează acidul uric: castraveţi, ţelină, vinete, ridichi de iarnă, roşii, ceapă, mere, banane, piersici, pere, cireşe, căpşuni şi afine. 

 În timpul crizelor dureroase de gută se recomandă să consumaţi alimente cu conţinut mare de bromelaină: ananas, cireşe şi afine, consumate sub formă de suc. În plus, în perioadele de criză mâncarea va fi preparată prin fierbere, fără sare, fără grăsimi, iar cantitatea de lichide va fi mai mare.

- Alimentele interzise bolnavilor de gută - se exclud produsele bogate în purine: carne grasă, viscerele (rinichi, creier, ficat, momiţe etc.), carnea de viţel sau miel, mezeluri bogate în gelatină, cârnaţii, supa de carne, pateurile de carne, bulionul de roşii, alcoolul şi ciupercile. Se vor evita peştele (hering, crap, somn, sardele), icrele, crustaceele şi moluştele deoarece acestea precipită atacul de gută.

   Atenţie şi de sărbători: toba, piftia, căpăţâna de vită, precum şi alimentele excitante (prăjiturile cu cremă, foietajele, cacaoa, ciocolata) trebuie evitate fiindcă agravează efectele hiperuricemiei. De asemenea ocoliţi legumele care conţin purine (spanac, ştevie), leguminoasele (mazăre, fasole uscată) şi alimentele bogate în acid oxalic (măceşe, spanac, smochine uscate, concentrate de tomate, sfeclă roşie, castraveţi, ţelină, fasole). 

   Dintre băuturi de evitat sunt ceaiul rusesc, băuturile carbogazoase, alcoolul (inclusiv berea care îngreunează excreţia renală de acid uric şi pot declanşa o criză de gută) şi cafeaua.

   Ţinând seama de gravitatea acestei boli, este necesar să se recurgă la controale medicale periodice, cel puţin o dată pe an, în care să se urmărească sănătatea rinichilor. Pentru un eventual tratament este bine să se intervină din timp, atunci cînd numărul nefronilor distruşi este încă destul de mic.

Kombucco Orientalis a fost utilizata cu succes de pacientii bolnavi de guta. Iata de exemplu, ce ne scrie un client:

"Lucruri bune am simtit de cand beau Kombucco Orientalis: sunt mult mai mobil cu guta mea iar sprancenele gri au devenit din nou negre.

Stiti ca enzimele din fructe si legume sunt suficiente numai pentru propria digestie? Carnea, margarina, mancarea cu chimicale consuma din enzimele organismului dv. care nu sunt nelimitate.