Oboseala

  Oboseala cronica este o boala de care sufera din ce in ce mai multi oameni. Destul de dificil de diagnosticat, oboseala cronica sa manifesta prin stare de epuizare totala, atunci cand corpul si mintea ta refuza sa mai coopereze. O astfel de stare nu este doar stres, ci mai mult decat atat.

     Cauzele pot fi variate si pot declansa boala in functie de subiect: de la un sistem imunitar deficient, probleme ale sistemului nervos sau endocrin, cazuri similare in randul familiei si chiar pana la infectii virale sau bacteriene, precum gripa, potrivit unor specialisti. Insa nu exista dovezi concludente in niciuna dintre aceste teorii.

     Simptomele oboselii cronice pot fi variate si au fost catalogate de specialisti astfel:

• oboseala extrema care nu se atenueaza la odihna, dureaza cel putin sase luni si afecteaza capacitatea de munca
• dificultati de concentrare sau pierderi de memorie
• dureri musculare
• ganglioni usor mariti la nivelul axilelor sau al gatului
• dureri de cap severe
• dureri articulare fara semne locale de lovituri
• somn neodihnitor

     Simptomele generale debuteaza odata cu oboseala si se manifesta timp de sase luni. In conditiile in care oboseala cronica este dificil de diagnosticat, medicii se pronunta in cazuri cu cel putin patru dintre simptomele descrise mai sus. Boala poate aparea brusc sau mai lent, pe o perioada mai indelungata. Exista pacienti care dezvolta si probleme cardiace si/sau depresive.   

              

Oboseala cronica poate masca afectiuni serioase

Depresia si anxietatea

Simptomele depresiei:

Uneori depresia si anxietatea sunt sursa oboselii cronice. De fapt, intre 60 si 80% din persoanele care sufera de oboseala cronica au o afectiune psihica. Depresia afecteaza de doua ori mai multe femei decat barbati, dar de multe ori se manifesta si la nivelul intregii familii. De obicei apare intre 15 si 30 de ani.

Femeile pot suferi de depresie postnatala. Unele persoane sunt afectate de depresie sezoniera, care se manifesta in special iarna, perioada cand se simt triste si obosite. Depresia severa este de asemenea unul din simptomele tulburarii bipolare.

Daca suferiti de depresie, va puteti simti tristi toata ziua iar interesul pentru activitatile obisnuite scade. Pe langa oboseala, persoana depresiva mananca prea putin, doarme insuficient, se simte lipsita de scop si speranta.

Simptomele anxietatii:

• stare de agitatie;
• dificultati de somn;
• ingrijorare excesiva;
• sentimentul de “a fi in alerta” in cea mai mare parte a timpului;
• nervozitate.

Desi cauzele exacte ale depresiei si anxietatii sunt deseori neclare si greu de determinat, acestea sunt afectiuni tratabile. Medicatia, psihoterapia sau o combinatie intre cele doua va pot ajuta pentru ameliorarea simptomelor.

Ca si durerea, oboseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. Ambele sunt semnale de alarma pe care organismul le trage cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile necesare. in timp ce durerea da de veste ca intr-o anumita regiune are loc un proces disfunctional de tesut, oboseala avertizeaza ca rezervoarele organismului se epuizeaza.
Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.

Oboseala apare dupa o zi normala de activitate, fara eforturi deosebite, care este fireasca si care dispare dupa 8 ore de somn. Dupa eforturi sustinute, peste limitele normale ale organismului, apare oboseala ca forma de boala, care dispare la terminarea efortului si trecerea la relaxare si odihna. Oboseala care devine permananta si suparatoare, poate fi datorata unei boli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tuberculoza, hepatita sau alte boli. Oboseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frecventa astazi, datorita modului de viata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul, alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap, insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irascibilitatea sau apatia.

AUTOASISTENTA

- Se trece la un mod de viata mai putin stresant, se alcatuieste un program de lucru rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot executa exercitii fizice usoare, relaxante. La terminarea programului se poate face un dus reconfortant. in timpul liber se recomanda plimbari in aer liber sau exercitii usoare adecvate virstei.
- Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot deveni toxice si crea dependenta.
- Evitarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale.
- Se recomanda plimbari in aer liber, exercitii usoare de relaxare.
- Se trece la alimentatie bazata pe fructe si legume proaspete, bogata in vitamine si minerale.
- Se fac spalari cu otet de mere, bai de sezut cu ceai din sunatoare.
- Seara, inainte de culcare, se bea cu inghitituri mici lapte cald, cu miere.
- Se beau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, maghiran, talpa gistii, tei, valeriana, sunatoare, tataneasa, nalba mare.
- Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in baia de aburi.
- Ca preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule gelatinoase.
- Camera unde se doarme sa fie curata, bine aerisita, cu o temperatura medie, fara zgomote puternice.
- O ora de somn intre orele 20-24 este egala cu 2 ore de somn dupa ora 24.
- Se vor evita mincarurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara.
- inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exercitii respiratorii si de relaxare.
- Se evita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect excitant, care intirzie adormirea.
- Se va consuma peste, orez, piine integrala, legume uscate, banane, care cresc concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care stabilizeaza buna dispozitie, calmeaza somnul.
- Se evita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi prajiti.ochi

• ObosealaBolile psihosomatice  sunt determinate de stari de tensiune psihica, care actioneaza asupra organismului ca excitanti de durata. Organismul, neizbutind sa se deconecteze de la stimulii perturbatori, creeaza raspunsuri adaptative, care mobilizeaza reactiile de aparare, pentru a corecta si mentine un anumit nivel metabolic, hormonal si psihic necesar. Aceste raspunsuri contribuie la realizarea unui echilibru cu ambianta in momentul respectiv, insa pot avea ulterior efecte nocive. Efectul asupra oganismului se exercita prin modificari de echilibru intern, pe cai nervoase si umorale, care corespund starii de stres. psihică - cauzată de factori de natură psihică.

Oboseala cronica apare ca o reactie nevrotica indusa de dificultati de adaptare, ca o stare de "epuizare" a sistemului nervos.

Simptomele oboselii cronice:
Oboseala fizica anormala, care nu dispare prin repaus si predomina dimineata.
Depresie, anxietate, nevroza, somnolenta, insomnie sau somn neodihnitor, plictiseala, neliniste, instabilitate psiho-afectiva, tensiune nervoasa, iritabilitate, impulsivitate, agitatie, agresivitate. Cefalee frontala, orbitala, occipitala, intoleranta la zgomot, migrena (mai ales la femei), care dispar in timpul activitatii si reapar dupa terminarea ei.
Dificultate de concentrare, tulburari de memorie, scaderea randamentului intelectual.
Tulburari genitale: impotenta sexuala, lipsa libido-ului si infertilitate la barbati, tulburari de ciclu menstrual, astenie sexuala, frigiditate si sterilitate la femei.
Tulburari cardiovasculare - hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral (AVC), palpitatii, aritmii cardiace.
Probleme digestive - hiperaciditate gastrica, gastrita hiperacida, ulcer gastro-duodenal, tulburari de tranzit intestinal (constipatie sau diaree), lipsa poftei de mancare sau mancatul exagerat.
Imbatranire prematura, incaruntire prematura rapida, caderea parului (chiar definitiva si totala).
Imunitate deficitara - marirea riscului de infectii bacteriene, virale sau parazitare, diferite forme de cancer sau boli autoimune.
Tulburari metabolice: diabet, obezitate etc.

Tratament naturist in oboseala cronica: 

Adoptarea unui stil de viata sanatos: respectarea orelor de odihna, relaxare fizica si psihica, pauze in efortul fizic si psihic, o dieta bazata mai mult pe legume si fructe neprelucrate termic sau partial prelucrate, peste, carne de pui, lichide suficiente de baut (pentru o buna hidratare a organismului). Consumul unor produse naturiste care sa ajute organismul sa se adapteze la stimulii externi si sa corecteze dereglarile aparute dupa eforturi fizice sau psihice indelungate. In lipsa unui tratament corect si la timp, organismul cedeaza si se instaleaza unele afectiuni cronice, cu caracter ireversibil.

Psihologia declară că oboseala nu este generată de efort ci de atitudinile mentale şi emoţionale. Unul dintre cei mai renumiţi psihologi americani, doctorul A. A. Brill a declarat: „în cazul celor care realizează o muncă sedentară (care nu necesită un efort fizic considerabil), cu o stare bună de sănătate şi care se simt obosiţi după o zi de lucru, în 100% din cazuri oboseala este generată de factori de natură emoţională.

Claude Smadja, psihosomatician francez, afirmă: „Tipul de oboseală ce pare să ia amploare, astăzi, este aşa-numita oboseală psihică…Pe baza experienţei mele clinice, am observat că oboseala pacienţilor mei a survenit în urma unei crize personale, a pierderii unui loc de muncă sau a unei fiinţe dragi: aceste persoane s-au trezit lipsite de posibilităţile de a găsi odihna în plan psihic”. Deci oboseala este, adeseori, rezultatul unui „conflict interior”. Exemplul simplu este acela al persoanelor care nu îşi permit să exprime nici o emoţie negativă în relaţiile lor sociale. De îndată ce le vine în minte un gînd agresiv, îl găzduiesc. Aceste persoane trăiesc un conflict intern între două forţe opuse, iar acest conflict consumă multă energie”.
Care sînt factorii emoţionali care ne obosesc? Bucuria? Satisfacţia? Nu, în nici un caz!   

Răspunsul este: plictiseala, resentimentele, sentimentul de a nu fi apreciat, anxietatea, frica, grijile - acestea sînt factorii emoţionali care ne istovesc, ne scad eficienţa muncii şi ne dau dureri de cap.   Obosim pentru că emoţiile negative ne produc tensiuni în corp. Aceasta este cel mai vizibil la o fiinţă furioasă la care putem observa cît de contractat şi tensionat îi este corpul. Frica extremă poate chiar să ne facă să încremenim. Tensiunea musculară la rîndul ei generează tensiune nervoasă iar tensiunea nervoasă generează oboseala.

Dar de ce ne producem singuri aceste tensiuni inutile cînd muncim? Daniel W. Josselyn afirmă: „Este credinţa aproape universală ca o muncă bine făcută trebuie să ne dea sentimentul realizării unui efort.” Deci ne încruntam cînd ne concentrăm, ridicăm umerii, manifestam tot felul de ticuri, ne bîţîim picioarele, etc. Ne solicitam muşchii pentru a arăta efortul nostru de concentrare deşi muşchii noştri nu au nici un rol de suport sau susţinere a muncii creierului ci din contră, consumă energie îngreunîndu-i astfel activitatea.

 Stresul a devenit o obişnuinţă atît de înrădăcinată, că adoptarea unei atitudini corecte, cea de relaxare, poate fi considerată ciudată şi chiar aspru judecată de cei din jur. Păi, ce-ar spune şeful dacă ne-ar vedea mai tot timpul relaxaţi în orele de serviciu în loc să ne agităm? Că nu muncim. Dacă ne-ar mai şi vedea zîmbind mai toată ziua s-ar putea să ne pierdem şi locul de muncă. Şi totuşi, atunci am fi cu mult mai eficienţi.

Deci ce trebuie să facem cînd ne confruntăm cu oboseala psihică? Sînt 3 condiţii pe care trebuie să le respectăm pentru a ne trata de oboseală:
1. Activitate, muncă.
Compania de asigurări de viata „Metropolitan” din America recomandă în una din broşurile sale clienţilor: „Munceşte! Rareori oboseala poate fi tratată de un somn bun sau odihnă…. Grijile, tensiunile, supărările sînt 3 din principalii factori ce cauzează oboseala.”
Somnul prelungit nu înseamnă neapărat sănătate şi acumulare de energie. 

Dacă ne confruntăm cu o stare de oboseală pshihică şi avem posibilitatea putem realiza 10-15 minute de exerciţii fizice uşoare. Astfel corpul nostru produce faimoasele beta-endorfine, moleculele plăcerii, care au un efect euforizant şi analgezic, extrem de puternic. Se ştie că atunci cînd este practicată în mod regulat, mişcarea fizica stimulează mecanismul natural al bucuriei. Din cauza asta, persoanele active sînt mult mai des vesele şi echilibrate, decît restul muritorilor. Bineînţeles, nu trebuie să cădem în celalată extremă, a muncii excesive, ci în mod înţelept, trebuie păstrat ECHILIBRUL dintre MUNCA şi ODIHNA.
Să nu uităm: „ne oboseşte mai degrabă ceea ce nu am realizat decît ceea ce am realizat” (Daniel W. Josselyn)

2. Relaxarea
Întîi am spus că trebuie să muncim şi acum spunem că trebuie să ne relaxăm? Da. Ne putem relaxa oricînd, inclusiv cînd muncim. Cu alte cuvinte, trebuie să învăţăm să MUNCIM RELAXATI pentru că atunci vom avea maximul de eficienţă în munca noastră. Unii spun că le vin cele mai bune idei cînd fac duş; aceasta pentru ca atunci sînt cu adevărat relaxaţi. La locul de muncă, putem face scurte pauze pentru relaxare musculară. Cîteva minute de gimnastică, sau o plimbare de 5 minute în pas vioi pot să reîmprospăteze creierul obosit.
Trebuie să învăţăm să nu contractam nici un muşchi suplimentar celor de care avem nevoie prentru a ne menţine poziţia pe scaunul de la serviciu spre exemplu. Orice contracţie inutilă a muşchilor este pe de o parte un consum inutil de energie, pe de altă parte o sursă de tensiune în corp.
Maeştri în arte marţiale afirma că pentru a atinge măiestria în arta relaxării trebuie să studiem pisica. Ce vor să spună? Aţi luat vreodată o pisică cînd doarme în braţe? Parcă ar fi o bucată de cîrpa. Aceasta e adevărata relaxare. Nu opune nici o rezistenţă. Trebuie aşadar să ne relaxăm mai întîi muşchii şi apoi continuăm cu relaxarea mentală. Ne putem relaxa oricînd, oriunde am fi. Dar important este să nu facem efortul de a ne relaxa căci relaxarea este ABSTINENTA oricărei tensiuni sau efort.Din

3. Atitudine pozitivă
Odată eliminate tensiunile acumulate, vom urmări în continuare, în mod înţelept, sa stopăm inducerea unor noi tensiuni. Şi aşa cum am văzut, sursa tensiunilor sînt factorii de natură psihologică precum: grijile, supărările, plictiseala, frustrările, resentimentele, etc.  Aşa cum pentru a scoate întunericul dintr-o cameră nu putem acţionînd direct asupra sa ci aprizand o lumină, la fel depăşim obişnuinţe negative cultivîndu-le pe cele opuse, pozitive . Vom putea elimina supărările învăţînd să ne bucurăm mai mult, plictiseala acţionînd cu entuziasm, grijile pentru viitor le putem depăşi trăind clipa prezentă.

Esenţial este să realizăm munca noastră cu bucurie.  Serviciul nu trebuie să fie doar o sursă de venit, ci şi una de bucurie şi satisfacţie. Pentru că dacă petrecem o treime din viaţa noastră muncind doar pentru bani, o treime dormind şi o treime făcîndu-ne griji, putem spune că ne irosim viaţa într-un mod ideal.
Trăim într-o societate în care sîntem învăţaţi de mici să numărăm, să obţinem şi să contabilizam banii, să investim eficient, să obţinem profituri cît mai mari, am devenit specialişti în finanţe şi bănci, EFICIENTA e cuvîntul la ordinea zilei, dar nu ştim nici măcar cît ştie o furnică să utilizăm eficient propria noastră energie.  Să învăţăm de la natură: o floare înfloreşte. Simţim în aceasta un efort? Nu! Pur şi simplu, înfloreşte.  O pasăre cîntă. Se naşte acel cîntec din strădanie? Nu, e pur şi simplu bucurie.   Natura nu se străduieşte, nu se încrîncenează, ci celebrează…. Vibrează în ritmul vieţii…  Noi am uitat să celebrăm.  Astăzi oamenii cheltuiesc mai mult ca oricînd pentru a se distra şi petrec tot mai mult timp în discoteci, baruri, parcuri de distracţii, am construit chiar un oraş destinat doar distracţiei (LasVegas), dar tot nu ştim să ne bucurăm căci dacă am şti cu adevărat să ne bucurăm nu am mai fi atît de obosiţi.    Nu avem nevoie de croaziere şi vacanţe în Hawai pentru a ne relaxa şi bucura.
Viaţa este AICI şi ACUM în toată măreţia ei.  E în aerul care ne înconjoară, e în bătaia inimii, ah… e în ochii fiinţei iubite, e în bobul de grîu… Şi apropo, nu e nici măcar pe credit cu buletinul… e GRATIS!
„Trăieşte clipa prezentă
Aceasta este Viaţa
În această clipă se află
Adevărata creştere
Gloria acţiunii
Splendoarea frumuseţii
Ieri este doar un vis
Mîine, doar o viziune
Dar trăirea clipei face din ieri un vis al fericirii
Şi din mîine o viziune a speranţei
Deci, trăieşte clipa!
Ca pe o salutare a zorilor”
(Kalidassa- dramaturg indian)