Respectul

Dacă am ştiut vreodată ce înseamnă sau dacă părinţii noştri l-au cunoscut vreodată, trebuie să ne reamintim respectul. Dacă nu l-am mai pus în faptă din vremuri istorice, iar generaţiile care îl ştiau pe de rost s-au stins, trebuie să-l reînvăţăm.

Nu cred că există altă şansă pentru România.

În fiecare instituţie publică, cel puţin un funcţionar răspunde acru, deşi cel aflat dincolo de sticla aburită îi zâmbeşte. Cel puţin un cetăţean este nemulţumit de unul dintre funcţionari şi îi reproşează meschin: „tu eşti plătit din banii mei!”.

În fiecare supermarket, cel puţin o casieră este în primele zile de muncă şi greşeşte calculele, iar cel puţin unul dintre clienţi îi reproşează că-i mănâncă timpul, banii şi nervii.

În fiecare şcoală, cel puţin un elev râde de profesoara lui prea grasă sau prea tânără. Cel puţin un profesor îşi face elevul „prost”, „cap sec” sau „minte pătrată”.

Cu fiecare contract, cel puţin una dintre părţi se va gândi cum să tragă mai mult pe spuza ei.

În fiecare şantier, cel puţin un muncitor va fura cel puţin o cărămidă. Şeful de şantier va intra cu cel puţin un metru în plus pe domeniul public decât a fost autorizat. După terminarea construcţiei, muncitorii vor lăsa în urmă cel puţin un morman de moloz.

Într-o emfatică lipsă de respect, cu împlinirea de a fi cu o secundă „deasupra” celorlalţi, ne mândrim cu acţiunile de care oamenii civilizaţi se ruşinează.

Respectul inseamna atat de multe. La nivel practic, am putea spune ca respectul inseamna sa iei in considerare sentimentele, nevoile, ideile, dorintele si preferintele cuiva.Putem spune, de asemenea, ca aceasta inseamna sa luam toate cele de mai sus, in serios, si sa le facem sa fie valoroase si sa merite. De fapt, a avea respect pentru cineva este similar cu a-l pretui pe el ca persoana, gandurile sale, sentimentele. Acest lucru include faptul ca trebuie sa il cunoasti foarte bine, sa il asculti, sa fii sincer cu el si sa ii accepti individualitatea, capriciile

Respectul se arata prin comportament si poate fi simtit. Ne putem purta in asa fel incat sa fim considerati respectuosi, putem simti respect fata de cineva si putem sa simtim ca suntem respectati. Pentru ca este posibilsa ne purtam astfel incat sa nu aratam ceea ce simtim cu adevarat, sentimentul de respect este mai important decat comportamentul fara acest sentiment. Cand apar sentimentele, comportamentul va deriva de aici.

Nu putem spune ca cineva este respectat doar pentru ca are o situatie financiara buna sau pentru anumite talente  innascute intr-un domeniu. Exista inca, totusi, ceva ce banii nu pot cumpara: respectul! De asemenea, putem simti daca suntem respectati sau nu. Cand suntem respectati, castigam mai usor ajutorul voluntar al acelor persoane. Nu va trebui sa cheltuim la fel de multa energie si resurse pentru a convinge oamenii sa ne ajute.

Respectul inseamna :

• Sa asculti pe cineva fara sa il intrerupi
• Sa iei in considerare sentimentele partenerului
• Sa nu ai idei preconcepute despre cineva/ceva
• Sa incerci sa intelegi punctul de vedere al partenerului
• Sa te iubesti pe tine insuti
• Incredere si corectitudine
• Sa acorzi spatiu si libertate celuilalt
• Comunicare directa
• Sa il ajuti pe un om sa se ridice, sa construiasca ceva in loc sa il tragi in jos
• Prietenie
• Sa nu-l grabesti pe celalalt.

“Cand esti multumit sa fii pur si simplu tu insuti si sa nu te compari cu ceilalti, toti te vor respecta!” Lao Tse

Respectul este un sentiment de consideraţie şi chiar de admiraţie, respectăm o persoană pentru valoarea pe care i-o recunoaştem şi în acest sens ne îndreptăm spre ea cu oarecare rezervă şi reţinere. Nu este vorba nici de distantă, nici de diferenţă. Este vorba pur şi simplu de voinţa de a nu brusca sau şoca fiinţa iubită. Privit din acest unghi, respectul nu se poate disocia de iubire, nu poate fi separat de dragoste. Cum să poţi pretinde că iubeşti fără a menaja fiinţa iubită? O persoană care pretinde ca iubeşte , dar care nu îşi ascultă partenerul, care constrânge împotriva voinţei celuilalt prin egoism sau folosind diferite tertipuri care induc stări afective ce ii vor face rău, nu îşi respectă partenerul ca individ, ca fiinţă umană. A respecta înseamnă a recunoaşte personalitatea partenerului, a accepta tot ceea ce reprezintă diferenţele faţă de celălalt, originalitatea şi ideile acestuia. Înseamnă să îţi poţi spune: „Celălalt nu gândeşte ca mine, nu are chef în acelaşi moment de aceleaşi lucruri ca şi mine, dar de care trebuie să ţin cont”, iar acest lucru ne îmbogăţeşte, fiind vorba de tolerantă, de maleabilitate, de modul de a înţelege şi de a accepta caracterul celuilalt. Dragostea ar deveni repede plictisitoare dacă cei doi parteneri ar trebui să gândească mereu identic.

Până şi respectarea divergenţelor de opinii aduce numeroase avantaje unei relaţii de iubire. Este unul dintre elementele care permite comunicarea cu celălalt. Totodată, este sentimentul care îţi dă puterea de a te autodepăşi prin autocunoaştere, de a repune în cauză felul în care se prezintă o persoană pe care o stimezi şi pe care o admiri, ideile sale ciudate uneori în primă fază, meritând cu siguranţă atenţia la o analiză mult mai atentă.

Intoleranţa manifestată faţă de opiniile exprimate este o formă de lipsă a respectului. Până şi gelozia este o formă de lipsă de respect, pentru că, împinsă la extrem, reprezintă o necunoaştere sau o cunoaştere greşită, urmată de o neacceptare a personalităţii şi a libertăţii individului, care poate continua cu ambiţii în a-ţi atinge scopul, până la a impune şi a domina. 

Una din cele zece porunci este scris :

„Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” ( Exod 20:12)

Nu este scris că trebuie să cinsteşti părinţii numai pentru că se poartă bine cu tine , nu numai pentru faptul că îngrijesc de tine , sau numai când se poartă bine cu tine .

Este un o poruncă „să cinsteşti ” . Nu este o alegere , o opţiune la care poţi să apelezi când doreşti sau să o abandonezi când te-ai săturat .

Este o acţiune care trebuie înfăptuită constant , zi de zi .

Această poruncă are şi o făgăduinţă – „să ţi se lungească zilele în ţara , pe care ţi-o dă Domnul , Dumnezeul tău .”

Respectul faţă de părinţi se vede nu numai atunci când trăieşti la ei acasă , ci şi după ce ai părăsit casa părinţilor . Datoria copiilor este să îngrijească de părinţi mai ales atunci când ei sunt în nevoie şi la bătrâneţe .

„Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s’a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.” (1 Timotei 5:8)

Deci fiecare trebuie să se îngrijească de părinţii săi . Astfel îşi arată respectul faţă de părinţi .

O altă categorie sunt persoanele în vârstă .

Mă bucur să văd cum tinerii în troleibus oferă locul imediat unui bătrân . Dar sunt tot mai dese cazurile când nepoţii arată un dispreţ faţă de buneii lor .

Zilele trecute am auzit de un caz în care o elevă s-a purtat urât cu profesorul ei . Când a intrat în clasă şi a văzut că nu are loc , s-a dus la profesor şi i-a smuls scaunul de sub el . Profesorul a căzut jos , această scenă a fost filmată de un alt elev . Care a fost reacţia celor din jur ? Profesorul a fost de vină , deoarece i-a tras o palmă fetei obraznice ?!

Biblia spune :

„Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.” (Levitic 19:32)

Peri albi se referă în general la persoane în vârstă .

Este curios de urmărit cum îşi fac efectul frazele de tipul „Tu eşti cea mai importantă fiinţă din univers .”, „Este viaţa ta , faci ce vrei cu ea .” , „Nimeni nu are dreptul să te pedepsească ,chiar dacă ai făcut ceva rău .”

Aceste fraze se repetă tot mai des în manualele moderne propuse elevilor spre studiu. Oare cei care le editează ce principii au ? Ce scop urmează ei ?

Dispreţul semănat în inimile tinerilor cu siguranţă va da roade . Dar nişte roade amare ….

Alte categorii de oameni sunt enunţaţi într-o poruncă :

„Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Matei 22:39 )

Respectul trebuie arătat tutror oamenilor din jurul nostru .

Căci Domnul Isus a zis :

„,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.“ ,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.”” (Matei 22:37-42)

Respectul ţine mult şi de dragostea faţă de oameni . Mai greu arăţi respect faţă de o persoană dacă inima îţi este plină de ura.

Repspectul tău faţă de Dumnezeu se vede şi faţă de oameni . Căci în rugăciuea „Tată nostru ” ne rugăm cu cuvintele :

„Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.”

Să nu ajungem ca făţarnicii – să ne rugăm ca voia lui Dumnezeu să se facă pe acest pământ , însă în realitate să fim noi cei care o încălcăm .

Cum se manifestă lipsa de repsect?

„Orice amărăciune, orice iuţime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v’a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.”(Efeseni 4:31-32)

Prin :

- iuţime ,

- mânie ,

- strigăte ,

- clevetire (vorbe urâte şi bârfă ),

- răutate .

În Epistola către Romani mai este scris :

„ Fiindcă n’au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa or, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite".

"Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sînt şoptitori, bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvînt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă".