Omul sistem informational!

Formalismul vieţii sociale a început să transpară, să devină evident la tot mai mulţi. Iar obligaţiile faţă de societate se fac tot mai plictisit, tot mai formal, aşa, cât să se spună că s-a făcut ceva. Elevii şi studenţii nu mai au motivaţia învăţării, salariaţii nu mai au motivaţia financiară ca să lucreze, indiferent de domeniul ales, instituţii care aveau monopol absolut precum Sănătatea, Religia, Educaţia, pierd tot mai mult teren în faţa unor alternative ce par mult mai simple şi mai eficiente.

Şi acum, la modul sincer, cui I-a plăcut la nebunie să meargă zilnic la şcoală, să dea extemporale, teze, examene care de care mai stressante, să asculte o voce monotonă a unor profesori blazaţi şi plictisiţi care repetau a câta oară aceeaşi poveste, să memoreze pe de rost, repetând la infinit, pasaje din diverse materii, pentru că aşa li se impunea la examen? În schimb, parcă din când în când apărea ceva ce era mai interesant, mai scăpa ceva din sistem care atrăgea atenţia şi interesul elevului, dar deseori era predată în fugă, era cerută exact cu cuvintele din carte, şi interesul scădea apoi, alungat de aceeaşi rigoare a profesorilor. Care nici ei nu aveau vreo vină. Căci simţeau cum nu există nici o colaborare cu cei din bănci, şi ca urmare dădeau şi cereau ceva impus, nu mai conta ce, numai procesul trebuia să fie trecut oficial în hârtii, ca să se poată motiva salariul. Astfel a apărut un adevărat război între generaţii, una plictisită şi impunând un calapod rigid, alta încă liberă şi încercând să scape de limitarea dureroasă ce era impusă. Mai ales că această limitare era a minţii în primul rând, abia apoi a corpului fizic. 

Asta nu înseamnă că suntem împotriva educaţiei, ci a modului impus, prelucrat şi premeditat al acesteia. Cunoaşterea este vitală evoluţiei fiecăruia, dar ea trebuie să fie liberă, să urmeze şi ea Legea Necesităţii, una din Legile Absolute. Iar informaţia liberă, venită la timp, este instantaneu înţeleasă şi asimilată, cu o eficienţă net superioară sistemului actual educaţional. 

Cunoaşterea este vitală, în fond adevărata alimentaţie este cea informaţională. În procesul de individualizare a evoluţiei, fiecare ajunge să-şi stabilească singur strategia vieţii. Şi ca să poţi avea posibilităţi cât mai deosebite, trebuie să cunoşti cât mai multe, din cât mai multe domenii ştiinţifice, astfel încât şi soluţiile ce le adopţi pentru propria viaţă să fie cât mai complete. Nu poţi lua o hotărâre într-o anumită problemă, până nu ştii în cele mai mici detalii acea problemă. Iar când fiecare va fi responsabil pe propria viaţă, iar soluţiile şi deciziile vor afecta direct propria situaţie, oamenii vor fi obligaţi să se informeze cât mai exact asupra tuturor problemelor apărute. De aceea pe viitor procesul educaţional va fi mult mai intens, dar adaptat nevoilor fiecăruia. Cel mai important canal informaţional este cel venit din Lumea Absolută, este acea intuiţie, acea Voce Interioară, Vocea Supraconştientului, este legătura noastră cu Adevărata Lume, cea a Spiritului, cu Lumea Absolută.

De aici porneşte Cunoaşterea, informaţiile venite prin celelalte două căi, cea socială şi cea subconştientă, fiind doar o reflexie a Cunoaşterii, fiind doar feed-back-ul prin care se asigură modalitatea de manifestare corectă a Cunoaşterii.

      Căci informaţiile din exterior sunt doar ecouri ale Informaţiei interioare, ecouri ce atestă faptul că acea imagine mentală se manifestă întocmai şi în plan material, că experimentul este făcut exact ca în proiect. Urmează ca prin urmărirea acelui experiment să ne adeverim faptul că toată logica interioară este corectă, mediul extern fiind folosit ca o verificare a propriei mentalităţi, dacă mergem pe un sens pozitiv sau negativ. Urmărindu-se consecinţele faptelor noastre ne verificăm dacă urmăm Calea corectă, destinul nostru exact, şi ca să fim cât mai siguri pe drumul nostru, avem nevoie de cât mai multă Cunoaştere, ceea ce ne oferă cât mai multe puncte de referinţă. Chiar dacă una sau mai multe surse informaţionale sunt falsificate, având această reţea informaţională mai largă, reuşim să vedem la timp neadevărurile.

Acumularea de informaţie este datoria oricărui spirit care se întrupează aici, în acest plan. Fiecăruia ar trebui să-i fie foame mereu de Cunoaştere. Un om închis într-o celulă ruptă complet de exterior, fără a avea contact cu scurgerea timpului, cu vreun sunet sau vreo variaţie de lumină, în câteva zile moare, efectiv înnebuneşte şi moare. Iată că fără a respira şi fără a cunoaşte, viaţa din planul fizic nu-şi are rostul, acel schimb cu realitatea ce se regăseşte în exterior nu are loc. Ca atare omul este rupt de creaţia Tatălui, este blocat în a-şi îndeplini misiunea. Prin respiraţie şi prin dinamica chackrelor omul preia o energie subtilă, reala energie, iar prin această succesiune - Cunoaştere Recunoaştere Credinţă. prin această dinamică a informaţiilor, omul crează. Nu gândeşte ci crează. Cu energia respectivă dă viaţă acelor proiecte create mental. A crea proiecte stabilite de alţii, proiecte doar cunoscute, deci preluate de-a gata din exterior, omul ar deveni un robot, o maşină care în cele din urmă se strică, se distruge. Şi mult prea des acceptăm destinul impus de cei din jur. Mult prea des facem compromisuri doar pentru a nu deranja sau a nu supăra pe ceilalţi. Deranjându-ne însăşi evoluţia noastră.  Viaţa unui om este susţinută numai de potenţialul său creator. Căci a trăi înseamnă a crea, a crea înseamnă a imprima o dinamică planului fizic. Iar cel mai eficient mod de a obţine o dinamică este de a lucra în planul informaţiilor,orice dinamică din acest nivel are reflexii uriaşe la nivelul material. Dacă nu, poţi lucra la nivelul sentimentelor, care fără o ordonare informaţională capătă consecinţe distructive, sau la nivelul materiei, dar munca va fi ştearsă rapid de timp, fără a obţine vreun beneficiu din asta. Ca atare, la nivelul civilizaţiei actuale, rolul omului este de a învăţa să dinamizeze planul informaţional, hrana sa este informaţia, iar produsul creaţiei sale ar trebui să realizeze o dinamică informaţională de zece ori mai mare decât cea consumată, absorbită. De-abia atunci poţi spune că lucrezi eficient.
De-abia atunci.         Informaţia - Instrumentul Colaborării

                                    Colaborarea - Instrumentul Creaţiei

                                    Creaţia - Instrumentul Evoluţiei   

Adevărata calitate a Omului este CREAŢIA. Iar absorbţia de informaţie este exact alimentaţia de care are nevoie ca să poată crea.